*
Încă nu citisem pagina de facebook „Monografia comunei Brăhăteşti”, ca să mă înţelepţesc cu savantele păreri despre reminiscenţe ale limbii dace în brăhăteasca nouă (se vede treaba că, în comuna asta, nu se vorbeşte româna, ci brăhăteasca!) şi alte astfel de minunăţii. Plus mărturii la fel de local şi de recent patriotarde, vag aduse aminte prin oralitate, într-o zonă geografică de unde începuse Rhamses al II-lea că dureze, până la Don, Calea cea Demnă de Admiraţiune a Zeilor, despre care vorbesc şi Dimitrie Cantemir, şi poetul basarabean Stamate. Dacă ştiam spre ce năzbâtii tind brăhăşeştenii, nu pierdeam, şi astăzi, câteva ore, pentru a identifica locuitorii satului Cosiţeni, care fusese din nou populat, în 1772, sub ocupaţie rusească, cu… daci de prin Galiţia şi cu birnici (galiţieni mai vechi) de-ai boierilor din zonă, inclusiv Cuza şi Conachi. Plus străvechiul neam de proprietari, Batin. Dar, dacă tot am scris, nu am de ales, trebuie să vehiculez informaţiile, chiar dacă mă îndoiesc de utilitatea lor (cine mai are nevoie de mărturii în ecuaţia Brebista + Decebal = Brăhăteşti?).
*
În recensământul din 1772, apar şi locuitorii din Cosiţeni (Cosăţeni), sat nou reînfiinţat (slobozie), pe atunci, cu 55 de case, din care se scădeau rufeturile pentru 10 lumânărari isprăvniceşti, 10 nevolnici, 1 slugă şi 1 popă, şi, deci, 22 rămaşi birnici, aceştia fiind:
1. Toader ce a fost bejenar de la Blânză
2. Ioniţă Ştefăniţă ce a fost a Răducanului Batin
3. Negoiţă, tij (la fel)
4. Radu, holtei cu mamă
5. Luca, tij (la fel, a fost al lui Răducanu Batin)
6. Ion Lungul, tij
7. Trofin brat (frate) Domnişor, tij
8. Ion Domnişor, tij
9. Mihai, văcar, tij ce a fost a Răducanului
10. Ştefan a Condrii, holtei cu mamă, tij
11. Ştefan Ştefăniţă, ce a fost a Lungului Batin
12. Vasâli Ignat, ce a fost al lui Constantin Batin
13. Ion, trăistat, tij
14. Iordache Sturzul, ce a fost al dumisale logofetesei Catrinii Peledoai
15. Antohii, ce a fost al dumisale hatmanului Razu
16. Manolachi Ilii, ce a fost a dumisale jitniceroaei Maricăi
17. Ion, rotar, ce a fost al Batinesei
18. Ioniţă, tij
19. Petrea, ce a fost al Mogâldii (Mogâldea Ceapă, cumnat al Batinilor – n. n.).
20. Toader, ce a fost al dumisale stolnicului Costandachi
21. Georgii Darii, ce a fost al lui Manolachi Konaki
22. Tănase Darii, tij
23. Apostol, ce a fost al lui Ţarălungă
24. Georgii, bejenar, ce a fost a popii lui Fuică
25. Ion Papuc, ce a fost birnic la Ţăpul
26. Toader Cotlon, ce a fost al dumisale spătarului Cuzei
27. Costantin Codean, tij
28. Dumitru Codrean, tij
29. Lupul Ghidion, holtei cu mamă, tij
30. Toderaşcu, bejenar, ce a fost al lui Cârjeu (Ivaşco Cârjă, cumnatul lui Dumitraşco Batin – n. n.)
31. Toader Kioca (Ghioca, Gheuca – n. n.), ce a fost birnic la Negrileşti
32. Andronachi, bejenar
33. Ştefan Bobeleu, ce a fost a dumisale spătarului Cuzei
*
*
Rufeturi:
*
1. Neculai, lumânărar isprăvnicesc
2. Ion, bejenar, tij (la fel – n. n.)
3. In Ion, bejenar, tij
4. Miron Pătrăşcan, tij
5. Constantin, lumânărar isprăvnicesc
6. Condrachi Gogul, grădinar, tij
7. Constantin Gină, nevolnic
8. Ion Uncheş, nevolnic
9. Georgii Rănă, nevolnic
10. Constantin Mustiaţă, nevolnic
11. Unchiaş Vişan, nevolnic
12. Ion, morar, nevolnic
13. Ion, socrul Domnişorului (unul dintre cei trei birnici), nevolnic
14. Tacul, nevolnic
15. Chiriac, nevolnic
16. Vasâlii Bâia, slugă lui Constantin Konaki
17. Grigorii, lumânărar isprăvnicesc
18. Ion Vârlan, tij
19. Ursul, tij
20. Gavril, tij
21. Neagu Uncheş, nevolnic
22. Popa Mitrofan
(vol. I, p. 604)
*
Într-un document obligatoriu de consultat pentru doritorii de autorlâcuri monografice, „Marele Dicţionar Geografic al României”, volumele I, II şi, respectiv, V, întocmit sub coordonarea lui George Ioan Lahovari, până în 1902, sunt prezentate succint comuna şi cele 5 sate ale comunei, la sfârşitul secolului al XIX-lea:
*
Brăhăşeşti, comună rurală, plasa Zeletinul, judeţul Tecuci, compusă din 5 cătune: Brăhăşeştii de Jos, Brăhăşeştii de Sus, Corcioveni, Cosiţeni şi Toflea. E situată la împreunarea Berheciului cu pârâul Zeletinul, 24 kilometri departe de capitala judeţului. Are o populaţie de 640 capi de familii, cu 2.404 suflete, locuind în 614 case şi 30 bordeie.
*
În comună se află 4 biserici: în Brăhăşeştii de Jos, Brăhăşeşti de Sus, Cosiţeni şi Toflea, deservite de 3 preoţi şi 4 cântăreţi. Bugetul comunei se urcă la 5.720 lei. În comună se află o şcoală, înfiinţată la anul 1866. Se frecventează de 44 copii (38 băieţi, 6 fete) din numărul de 200 copii în vârstă de şcoală.
*
Locuitorii au 620 boi, 410 vaci, 710 cai, 63 iepe, 520 oi, 6 bivoli şi 12 bivoliţe. Întinderea terenului cultivabil e de 1.902 hectare. Locuitorii au 180 stupi, care produc 380 kg. miere, şi 11 cazane de făcut rachiu. În raionul comunal sunt 11 mori de apă şi un iaz, care are o suprafaţă de 6 hectare. Comuna este străbătută de râul Berheciul, care, în raionul acestei comune, se uneşte cu Zeletinul, la capul dealului. Tot în raionul acestei comune începe un deal, pe care sunt satele: Cosiţeni, la est, Corcioveni, la vest, şi, între sate, se află un loc numit Cetăţuia. Dealul se continuă spre nord, pană la limita judeţului Bacău.
*
Este străbătută de şoseaua judeţeană, care merge pe lângă Brăhăşeştii de Jos şi Brăhăşeştii de sus, şi, pe urmă, se împarte în două: una care merge la Podul Turcului şi alta care merge, pe lângă Corcioveni, spre Găiceana şi comunele din raionul său. Comuna are 602 contribuabili. Se mărgineşte cu Valea Rea, la nord, comuna Ţepul, la sud, Buciumeni, la vest, şi Valea Berheciului, la est.
*
*
Brăhăşeştii de Jos, sat; face parte din comuna Brăhăşeşti, judeţul Tecuci; este situat pe şoseaua ce duce la Găiceana, 2 kilometru departe de reşedinţa comunei. Are o populaţie de 118 capi de familie, 431 suflete, locuind în 115 case. Copii în vârstă de şcoală sunt 43 (28 băieţi, 15 fete). În sat se află o biserică, cu hramul Sfinţii Voievozi, construită de locuitori din lemn de stejar la anul, 1807. S-a reparat în 1882. Se întreţine de locuitori.
*
Locuitorii sunt răzeşi. Satul e vechi. Atât acesta, cât şi Brăhăşeşti de Sus, îşi trag denumirea de la un oarecare Brahăş. Aceasta se probează prin zapisul de vânzare, ce se află în Arhiva Statului, care e şi citat de domnul Haşdeu, în „Cuvente den Bătâni”, pag. 25., II; dăm, aci, in extenso:
*
„Adică eu, Petre Brahăş, scriu şi mărturisesc, cu acest zapis al meu, cum am fost cumpărat o parte din ocină, din sat din Brăhăşeşti, de au fost şezând Cudrea, din jumătate de sat a cincia parte, ce s-a alege partea Anuşcăi şi a fratelui ei, Matei, şi eu o am vândut lui Dumitru Teahni şi femeii sale, Teclei, drept două sute şi treizeci de florinţi, bani tătărăşti, ca să-i hie lui ocină şi moşie în veci neclătită, şi în tocmeală ne-au fost Ona suliţaşul şi Burnar spătărel şi Cociu Bădeacolea, şi mulţi oameni buni, şi eu, Ştefan Diiacul, am scris şi, spre mai mare credinţă, neam pus şi peceţile, ca să se ştie”. Anii tranzacţiilor nu sunt menţionaţi.
* 
Brăhăşeştii de Sus, sat; face parte din comuna Brăhăşeşti, judeţul Tecuci. Aci este reşedinţa comunală. Are o populaţie de 215 capi de familii, 755 suflete, în care intră şi 3 familii de ţigani, şi 3 de evrei. Aici e şi şcoala, care se frecventează de 44 copii (38 băieţi şi 6 fete). În sat, se află o biserică, cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul. Această biserică este făcută de locuitori, în 1832, octombrie 22. S-a reparat în 1859; se întreţine de obştea satului.
*
Corcioveni, sat, face parte din comuna Brăhăşeşti, judeţul Tecuci. E situat pe coastă, în spatele satului Cosiţeni, în Capul Dealului, unde se împreună Berheciul cu Zeletinul. Acest deal începe din dreptul satului Brăhăşeşti şi continuă, spre nord, până în judeţul Bacău, având, de o parte, Valea Zeletinului, iar de cealaltă, Berheciul. Satul se află la o distanţă de 2 kilometri şi 39 metri de reşedinţa comunei. Are o populaţie de 32 capi de familie, cu 97 suflete.
*
Corcioveni, pădure, judeţul Tecuci, plasa Zeletinul, comuna Brăhăşeşti. E situată între satele Corcioveni şi Cosiţeni. Vrăjitori
*
Cosiţeni, sat, face parte din comuna Brăhăşeşti, judeţul Tccuci. Situat pe coasta dealului cu acelaşi nume, la N-E de comună, 3 kilometri şi 16 metri departe de reşedinţa comunei. Are o populaţiune de 43 familii, cu 165 suflete, locuind în 41 case. Copii în vârstă de şcoală sunt 10 (5 băieţi şi 5 fete). Are o biserică, cu hramul Sfinţii Voievozi. Este făcută de un călugăr, ce se numea Baia, şi care este îngropat aici. Aici a fost schit de călugări. Pe la 1800, era numai o pădurice; satul s-a înfiinţat pe la 1808. Biserica cea veche s-a dărâmat. În locul ei, obştea locuitorilor a făcut alta, în anul 1881.
* 
Toflea, sat, făcând parte din comuna Brăhăşeşti, plasa Zeletinul, judeţul Tecuci, situat la 1 kilometru de reşedinţa comunei, într-o vale, şi înconjurat de dealurile Brăhăşeştilor, la vest, şi Toflea, la est. Este străbătut de pârâul Toflea. Are o suprafaţă de 1.781 hectare, cu o populaţie de 956 suflete; o biserică, cu hramul Intrarea în Biserică, deservită de 1 preot şi 2 cântăreţi; 2 cârciumi.
*
Locuitorii posedă: 19 pluguri de fier, 26 de lemn, 2 maşini de secerat, 1 de bătut porumb şi 1 de vânturat; 84 boi, 160 vaci, 2 tauri, 45 cai, 28 iepe, 4 armăsari, 300 oi şi 60 capre. Este pus în comunicaţie cu satele dimprejur prin mai multe drumuri naturale şi o şosea comunală.
*
În 1877, comuna se chema Corcioveni, din acest sat provenind eroul Băluţă Mihai, soldat, comuna Corcioveni, district Tecuci, din Regimentul al 8-lea de Linie, condus de căpitanul Valter N. Mărăcineanu (Uricarul / sau colecţiune de diferite acte/ care pot servi / la Istoria Românilor /volum IX / de Theodor Codrescu, Iaşi, Tipografia Buciumului Român, 1887, pp. 259-264).
*
Într-o căutare destul de superficială, constat că pe vechea vatră a lui Batin din vremea lui Alexandru cel Bun, care se întindea până pe Putna, nu au existat sate, ci mai curând silişti, care se populau, din când în când, ca slobozii. Neamurile de iobagi veneau şi plecau. Veneau de prin ţări megieşe (de asta se chemau iobagii vecini, în Moldova) şi plecau pe alte moşii, cu boieri mai cumsecade. Nu durau gospodării, ci doar săpau bordeie ba aici, ba dincolo. Abia reforma agrară a lui Alexandru Ioan Cuza avea să-i statornicească. Prin urmare, între locuri şi populaţiile de astăzi există puţine şi târzii legături. Da, dar dacă brăhăşeştenii sunt pe cale să descopere întreg patrimoniul limbei dacice în limba zicerilor brăhăşeştene, asta e şi vă doresc petrecere frumoasă, domnişoarelor, doamnelor şi domnilor!
