mi-i tare milă de-acest rapt!

cât timp sărbătorim minciuna

doar ferecăm în lanţuri grele

şi-n prea târziu, şi-n totdeauna

tăciunii licărind în stele

mereu din vetrele în spuză

ale străbunilor de sus

cu umbrele într-o confuză

perdea de jarişte-n apus,

iar pe aici pocnesc din bici

călăii care ne-mpresoară

şi stăpânesc din veac pe-aici

prin umilire milenară,

prin bezne grele, fără număr

deasupra noastră risipite,

iar jugul ce l-am dus pe umăr

răneşte festivist clipite:

hei, leru-i ler în faptul zilei

şi în al veacurilor fapt

căci mă-nfăşoară-n pâcla milei,

mi-i tare milă de-acest rapt!

Poezie de ion dragusanul No Comments Feb 6

Cerlena – Hotin, la 1770-1772

Ţinutul Hotinului

1770-1772

Ocolul de Sus

Cerlena

Toată suma caselor: 54

Scădere rufeturi, însă: 2

1 dascăl

1 pisar

Rămân birnici: 52

Birnicii:

Vasile nepot lui Jalbă

Ioniță Jalbă

Chirilă

Miron sin (fiu) Babei

Vasile sin Mania

Ion sin Ciocoiu

Sandul Catana

George sin rotariul

Costandin al Manei

Ion Cepul

Petre zet (al) Cepul

Vasile sin Postolache

Ion sin Ciocoiu

Lupul Mania

George sin Cotruță

Tănasie al Manei

Nichifor

Iftimie sin Neculai

Dănilă

Andrei sin Vasile Cotruță

Hrior, rus

Agapie sin Mânzatul

Sandul sin Nichifor

Ștefan sin Ciochină

Vasile Cepuc

Ion sin Tiron

Andrei, dohotariul

Parfene zet (al) dascălului

Toader Ciocoiu

Vasile zet Ciupercă

Grigore zet Ciupercă

Mihalache zet dascălului

Toader, văcariul

Ion sin Ciupercă

Simion, vornic

Dumitrașcul zet Ichim

Pricopie sin păcurari

Darie sin Dumitrașcul

Chirco zet Dumitrașco

Toader sin Palade

Vasile sin Grigoraș

Pavăl Cotruță

Pavăl sin Panța

Neculae sin Palade

Simion sin Palade

Grigoraș Bizurău

Ursache Cepuc

Vasile sin Todericiasă

Postolache, vătăman

Andreeș Căftare

Grigore sin Bejan

Rufeturi:

Andrei, pisar la Hotin

Luchian, dascăl

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 120 și 121

MOLDOVENII recenzaţi la 1770 No Comments Feb 6

Cotileu – Hotin, la 1770-1772

Ţinutul Hotinului

1770-1772

Ocolul de Sus

Cotileu

Toată suma caselor: 29

Scădere rufeturi, însă: 4

2 popi

1 dascăl

1 țigan

Rămân birnici: 25

Birnici:

George sin Irimia

Costandin cumnat lui

Vasile Radu

Ion Aba

Ion Drân

Vasile Trepăduș

Gavril Căruntul

Dumitru Botezatul, biv (fos) nemesnic

Toader Fundul

Ion, vornic

Andronic

Toader Ghidienul

Ion sin (fiu) Gavriloaei

Pintelei Cucul

Paul sin Gavriloaei

Grigoraș brat (frate) Paul

Vasile, morariul

Ignat

Ion Bârbul

Ion sin Bagăsamă

Ion sin Lupul

Maftei sin Lupul

Dumitrașcul sin Tuchiluș

Vasile sin Bândălache

Ștefan, chihaia

Rufeturi:

Popa Grigoraș

Toader, dascăl

Ștefan, țigan

Popa Toader

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 120

MOLDOVENII recenzaţi la 1770 No Comments Feb 6

Berestea – Hotin, la 1774-1772

Ţinutul Hotinului

1770-1772

Ocolul de Sus

Berestia

Toată suma caselor: 21

Scădere rufeturi, însă: 1

1 popă

Rămân birnici: 20

Birnicii:

Ștefan sin (fiu) Toader

Ion al vădanei

Ștefan Rițco

Vasile Kehaian

Vasile Gherghe

Ion Ivan

Simon al popei

Iftimie, prisăcar

Costin, morariul

Tănase al Bocancei

George al Bocancei

Toader Moșniaga

Ion sin (fiu) Toader (Moșniaga)

Toader Chihaian

Tudose sin Mihăilă

Vasile, vornic

Ilașco sin Chihaian

Andreeș Bătrânul

Ursul Cămizan

Ursache sin Pascal

Rufeturi:

Popa Pricop

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 120

MOLDOVENII recenzaţi la 1770 No Comments Feb 6

Bucovina, entuziasmată de Unirea cu… Austria!

Czernowitz, 1917. Strada care se va numi I. G. Duca

De fiecare dată când austriecii recucereau Cernăuţii de la ruşi, în întreaga Bucovină se dezlănţuiau adevărate sărbători. Ruşii, deşi se purtau frumos în Bucovina, graţie ordinii impuse de ofiţerii lor de formaţie şi conduită militară germană sau franceză, erau întâmpinaţi doar de pustietate. La fel şi românii generalului Zadik, în ciuda proclamaţiilor sale din zilele premergătoare intrării în Cernăuţi, în care se sublinia că Armata Română nu a intrat în Bucovina ca s-o ocupe, ci doar ca să protejeze populaţia civilă de violenţele anarhice de după război. Fotografiile vremii sunt un barometru al unionismului bucovinean, cel soldat cu optarea între două rele, dar nu le comentez, pentru că e dreptul fiecăruia de a opta pentru „adevărul” care îi convine. Chiar dacă până şi Nicolae Iorga scria: „A fost la Cernăuţi o bucurie mare. Trupele austro-ungare au intrat – adevărat, fără gloria unei biruinţe – în capitala Bucovinei. Şi toată lumea le-a ieşit înainte, cu osanale”[1].