Aamon: Beast Within

Concurs BUCOVINA ROCK CASTLE 2018 No Comments Feb 13

Cu opincile peste cântecele Basarabiei

Interesele mari ale Patriei şi ale Neamului sunt mai presus de bicisnicele noastre visuri de cetăţeni zicălaşi, banali şi fără de însemnătate, iar eu, cel mai păcătos şi mai nevrednic dintre ei, mă supun cu smerenie. Şi cu evlavie faţă de partidele care stăpânesc şi reprezintă Patria şi Neamul, la nivel de Dâmboviţa şi de Cacaina. Chiar dacă mă cam ustură la suflet că, în 27 martie (calendar vechi), respectiv 9 aprilie (calendar nou), nu e chip să-i mai închinăm Basarabiei ceea ce aveam de închinat. Nu e loc, e înghesuială tricoloră în acele zile, Patria şi Neamul dând buluc în filele herodoţilor care ne recunosc drept cei mai viteji şi înţelepţi dintre europeni.

Şi-atunci, ce ne facem, Petre, Răzvane, Ionuţ, Narcis, Adrian? Lăsăm Patria şi Neamul să ne frământe cu opincile sufletele noastre de zicălaşi, de oameni care mai aud armoniile universului şi vor să le reproducă şi pentru alţii?

BASARABIA No Comments Feb 13

Mihai Barbu Project: A Lifetime Consequence

Concurs BUCOVINA ROCK CASTLE 2018 No Comments Feb 12

„Obârșia Neamului nostru”, la Craiova, în 30 martie

Cazaci în Craiova, “Albina Carpaţilor”, 1877, nr. 13

În mod surprinzător pentru mine, care nu sunt decât un biet scriitoraș român, am primit o invitație pentru a participa la Simpozionul național „Obârșia Neamului nostru”, care se va desfășura la Craiova, în Aula Universității „Mihai I”, în 30 martie 2018. Cum în 27 martie și în 9 aprilie, „Zicălașii” vor fonoteca, prin două concerte diferite, cântecele pierdute ale Basarabiei, omagiind, astfel (inclusiv printr-o expoziție cu iconografie basarabeană necunoscută), Unirea Basarabiei cu Regatul României (27 martie, calendar vechi – 9 aprilie, calendar nou), am refuzat motivat invitația, deși aș avea niscaiva inedite de comunicat, dar, între timp, am hotărât să mai cuget (probabil că, totuși, voi participa). Și cum domnul Cătălin Zamfir, managerul de proiect, m-a rugat să dau sfară în țara Moldovei despre această interesantă inițiativă, menită să scoată la iveală obârșiile noastre mai puțin sau deloc știute, o fac prin acest material, în care reproduc invitația spre a le fi de folos tuturor celor care au ceva de spus din ceea ce nu s-a mai spus până acum:

Jurnalism No Comments Feb 12

Ce a văzut Eminescu, la Putna, în 1871

Putna, 1871 – desen de Szatmary

Eminescu, personajul din stânga acestei litografii, cu faţa şi cu o mână în buzunarul pantalonilor deschişi la culoare, organizator, din postura de secund al lui Slavici, al Serbărilor de la Putna, din august 1871, a văzut o altă Putna, decât cea care ni se înfăţişează nouă, astăzi. Cum arăta? Ne “povestesc” iconografic Carol Pop de Szatmary, Franz Xaver Knapp, dar şi graficianul Iulius Bernt, precum şi fotografiile din 1880, care, ca şi desenele, înfăţişează Putna, mănăstirea şi satul, din perspectiva muntelui din vecinătate, pe care urcaseră Eminescu şi Slavici, în preziua serbării, pentru a se bucura de reuşită în doi, fiind suspectaţi de mulţime că ar fi fugit cu banii. Din pricina acestui zvon, după serbări. Slavici avea să rămână gaj, la Putna, până ce Eminescu, plecat la Iaşi, a adunat şi trimis banii care să achite în totalitate costurile.

Ce au văzut Eminescu şi Slavici la Putna, în 1871? În primul rând, portul de sărbătoare al ţăranilor români, care nu seamănă cu cel de astăzi, şi pe care l-a reprodus, într-o acuarelă, Szatmary, autenticitatea acelui port fiind confirmată de fotografiile de mai târziu, inclusiv de cea a părinţilor lui Iancu Nistor. Au văzut şi portul ţărănesc de fiecare zi, redat de Knapp în acuarela cu chilia, iar dincolo de oameni, vestigiile ciudate, şi măreţe, şi jalnice (bisericuţa fusese încropită, în stil moldovenesc, de Iacob Putneanul, jefuitorul mormintelor voievodale de la Putna, avansat, recent, la rangul de sfânt), ale celei mai importante ctitorii voievodale moldoveneşti, care supravieţuise vremurilor doar ca simbol, nu şi ca mărturie veche.