Captivitatea lui Crin Antonescu

        Crin Antonescu nu mai este Crin Antonescu, ci un captiv însingurat, mereu asaltat de puhoaiele intereselor grupărilor mafiote din Alianţa de Centru Dreapta, PNL şi PC. Ca să nu mai vorbim de grupările agresive din PSD.

     Uneori, Antonescu încearcă, instinctual, să evadeze spre sine, răbufnind: “PC este liber să plece”. Dar nimeni nu pleacă şi nici pe Crin Antonescu n-au să-l lase liber.

         Sperând, dar fără să realizeze că a rămas omul fără speranţă, Crin Antonescu tocmai şi-a angajat un director de campanie electorală pentru 2014, în persoana lui Niels Schnecker. Numai că nici alegerile prezidenţiale nu le va câştiga Crin Antonescu, oricâţi Niels-i ar angaja. Ar trebui să ştie lucrul ăsta, pentru că el este, totuşi, un om inteligent. Singurul politician inteligent care ne-a mai rămas, toţi ceilalţi fiind doar şmecheri sau descurcăreţi.

Ion Drăguşanul

Tomegea, limbistul lui Băişanu

        Există, la Suceava, o potaie de bloc, extrem de inteligentă, care târâie după ea, când îi vine cheful, o mână de om, pentru a o posta, la orele cele mai nepotrivite, pe sticla televiziunii lui Băişanu. Nu ştiu ce face potaia după aceea, dar mâna de om se gudură, face sluj, îl linge pe Băişanu peste tot, apoi o ia de la capăt: o limbă ici, alta dincolo, de se depun zăbalele pe bietul Ştefan cel Mare Alexandru Vodă Băişanu mai dihai de neplăcut decât cele mai directe înjurături ale celor care l-au citit câte parale face. Şi câte valorează.

         Chestia aia, pe care o plimbă potaia de bloc, în televiziunea lui Băişanu, doar pentru a o imita, are şi un nume comun, cumplit de comun: tomegea; tomegea şi nimic mai mult, de vocaţie limbist politic.

Băsescu, după ce s-a tras de şireturi cu Nabucco

        S-o fi supărat, probabil, spiritul legendarului şah Nabucodonosor, pe care doar Verdi nu-l jignise, alintându-l Nabucco, sau poate că l-a tras pe sfoară pe Băsescu celălalt şah legendar al Persiei, Assurbanipal, altminteri nu se explică de ce proiectul Nabucco s-a dus pe apa sâmbetei, iar patria are mult, mult de pierdut. Nu România, ci patria lui Băsescu, OMV, pentru că prin OMV a vrut să se tragă băsescu de şireturi cu Nabucco.

         Pagubă-n ciuperci!

Cătălin Cherecheş, ca şoarecele la slănină

        Oricât s-ar strădui tabloidele să-l cupleze pe primarul băimărean Cătălin Cherecheş cu arzoaica Elena Udrea, nu ţine, pentru că bietul primar, ficior fain, de altfel, nu o vrea DNA şi pace pe Elena Udrea, căreia, cum şi mărturiseşte el, îi apreciază frumuseţea, dar deminţind public statutul presupus de iubiţi.

         Elena Udrea, deşi nu ştim ce malaxează prin creieraşul ei republican norvegian, poate că ar simţi nevoia unei niscaiva prospături, după deceniile îmbâcsite cu nearătoşii bătrâncioşi Cocoş şi Băsescu, dar nu riscă. Prin urmare, deşi este de crezut, ba chiar de postulat, că primarul Cherecheş se uită la fatala Elena precum şoarecele la slănină, şi reciproca, nu vă luaţi după tabloide: Elena Udrea va rămâne o virgină, aidoma vestalei Histia, care se trăgea din Decebal, dar şi-o trăgea cu Traian. Spiritual, desigur.