Dragusanul - Blog - Part 1408

Emil Boc îşi toarnă cenuşă în cap

 

Boc Emil        Cu o sinceritate incredibilă, Emil Boc îşi toarnă cenuşă în cap, mărturisind că este “un ignorant al Constituţiei, un ignorant în materie constituţională”.

         Chestia asta o ştiam cu toţii, aşa cum ştiam şi că Boc avea şi are obiceiul să tot descrie, mereu, doar ceea ce vede în oglindă. Tocmai de asta, intenţionam să ignor ştirea, dar preţuind, totuşi, sinceritatea spovedaniei, când m-am dumirit că Emil Boc nu se vede pe sine în oglindă, ci pe… Crin Antonescu.

         Sunt gata să pariez că reciproca nu este valabilă şi că niciodată Crin Antonescu nu descoperă în oglinda în care se uită, un Emil Boc, deşi el există, ba e chiar mărişor şi dolofan, urmând să ni se oglindească, în curând, dinspre Crin, direct în irişi.


Trecutul care se repetă

 

B 19

Cum neamul nostru trage doar ponoase

 

şi doar prezentul veşnic şi-l regretă,

 

mă tem că Iliescu şi Năstase

 

sunt doar trecutul care se repetă!

 

 

 

Caricatură de Radu Bercea

 

Epigramă de Ion Drăguşanul

 

 

Pe acest site, se postează, zilnic, 5-6 materiale noi.


Pupăcioasa Andreea Paul Vass

 

Andreea Paul        Pardon, fără Vass, şi nu ştiu din ce pricină, dar mai pupăcioasă decât oricând!

         De pildă, ieri, de-abia se căinase Vasilică Blaga că e bunic şi, deşi nu mai e şef de vămi şi vămuiri, trebuie să pună ceva şi la chimirul viitorului nepoţelului său, iar pupăcioasa mică, din Sălaj, s-a şi repezit cu buzişoarele ţuguiate spre “bunicul de rezervă”, care este după un model danez, dar nici noi, nici ea nu ştim ce e. Întâi să fie Vasilache Blaga de acord. Numai că Vasilaş Blaga gândeşte greu, urnind anevoie lobii de buldog ai emisferelor cerebrale (dacă li se poate spune aşa, în cazul lui).

 

         Între timp, Andreea buze ţuguiate Paul şi nu ştiu de ce nu şi Vass, energică, arzoaică şi iubitoare se năpusteşte spre ceilalţi pensionari din sală, spre “aurul alb al PDL”. Halal să-i fie şi de veniturile unui pensionar să aibă parte!


Stăpânirea rromo-română în Roma

 

Greva caut Italia        Cei ce ne-au condus spre zări portocalii dau vina pe ăştia, spre USLaşi, care ne conduc spre zări roşii, galbene şi albastre, când nu trag unul hăis şi celălalt cea.

 

         Basarabeanul Efim Tarlapan izbutise să exprime, cât se poate de plastic, realitatea românească din ultimele două decenii: “Ţara mea, romano-daca, / Ară ţelina cu vaca, / Are boi, dar permanent / Îi trimite-n Parlament!”.

 

         Între timp, greve la Arpechim, la Oltchim, la Poştă şi unde mai vrei şi nu vrei.

         Între timp, generaţiile de rromi şi de români iau cu asalt baştina primordială, superba Romă. Vorba lui Vadim: Vom fi, iarăşi, ce-am fost, ba mai mult decât atât!

 

        Numai că citatul întreg, din scrisoarea lui Petru Rareş, către Doamna Sa, pe care îl aplică toţi politrucii contemporani, dar cu o cruzime greu de imaginat şi, cu atât mai puţin, de justificat, spune cam aşa: “Am fost la Măria Sa, Sultanul, care ne-a iertat şi ne-a încredinţat iar tronul Moldovei. Deci, vom fi iarăşi ce-am fost, ba, mai mult decât atât, vom putea lua capul tuturor duşmanilor noştri!”.

 

         Chiar nu aveţi impresia că ăştia, pe care-i tot votăm şi alegem prin rotaţie, ne socotesc duşmani şi nu ostenesc să ne tot ia capul?


Nici ca bunic Blaga nu scapă de demagogie

 

Blaga Vasile         Bunic de şapte lunişoare, Blaga (Vasile, desigur, că de Lucian, cel ce n-ar trebui niciodată uitat, nu-şi mai amteşte nimeni) adulmecă pensionarii portocalii, îi gâdilă la lingurică, apoi, fără să clipească şi să roşească, “a respins ideea că PDL ar fi fost cel care a tăiat pensiile”.

 

         Dacă nu ei, atunci cine? Cum, aţi şi uitat? Criza, tovarăşi! Nu vă mai amintiţi: Iată că, acu-acuşi, într-.un cea de nenoroc, pe la tot mai multe uşi vine criza: Boc! Boc! Boc!