Cântec de vânătoare: lui Victor Traian Rusu

Vânătorul plânge un amurg în treacăt,

iar pe ceruri urcă lacrimă şi lut

ca să-i pun deoparte spaimele sub lacăt

totdeauna lângă sufletu-mi ştiut,

ostenit îi caut urmele pe zare

răstignit pe rana altor vietăţi

Trec atâtea urme-n urma-mi trecătoare

rupte din edecul doldora de vieţi,

am de dus povara urmelor departe,

iar în mine ţipă cruntul vânător

asuprit de spaima lunecării-n moarte

năruind nisipul nopţii sub zăvor

Râd şi nu-mi mai pasă şi mă scald în sânge,

undeva se-ntrupă alte dimineţi

să astupe urma celui care plânge,

undeva drept cântec încă mă înveţi.

Poezie de ion dragusanul No Comments Sep 17

Festival Pontcloric Bucovinean

Ioan Cătălin Nechifor: Tocmai am descoperit, în tradiţii, vocaţia pontologică a românilor!

Sâmbătă – la Pojorâta, luni – la Volovăţ, sâmbătă şi duminică – la Horodnic şi în mai toate comunele rădăuţene, continuă Festivalul Pontcloric Bucovinean, cu Ioan Cătălin Nechifor la baghetă şi drâmbă.

Penibil, nici măcar în vreme bolşevismului nu a fost atât de umilită cultura tradiţională precum în această deşănţată campanie electorală.

Urzica vieneza No Comments Sep 17

Cântec frenetic: lui Edgar Schachter

Erau femei prin târg odinioară,

dansam pe urma lor cu frenezie,

ghiceam din când în când că timpul zboară

agonizând pribeag în veşnicie:

risipitor ca timpul prin fereastră

Schimbam amiaza zilelor pe cai

cutremurat de liniştea albastră

hatâr să-ţi fac, deşi vedeam că m-ai

amanetat cu vârsta mea nătângă

crăieselor zăpezii, să le fiu

hotar pentru ninsori: şi-a prins să ningă

tocmai atunci şi s-a făcut pustiu,

etern pustiu menit să mă-nspăimânte

rănind femei şi începând să cânte.

Poezie de ion dragusanul No Comments Sep 16

Cântecele lui Andi: Treaz (Awake)

Awake

Vremuri disperate se vor înlănţui,

Acţionează în moduri disperate

Purifică-te, ca să afli

Că totul rămâne la fel:

Violent strigă minciuna

Sub piele, se târăşte,

Sentimentele vor muri toate

Ridicându-se, în timp ce cad;

Blând cântă fluxul

În timp ce-şi întoarce calea

Încet, dar nu chiar,

Răpind lumile

Găseşte-ţi centrul

Ghidează-ţi setea de pribegire,

Cere motive pentru de ce

De ce nu te

Trezeşte-te şi cazi, cazi,

Inocenţa şi-a pierdut motivaţia de a fi

Urmează victimele entropiei,

Trezeşte-te şi cazi, cazi!

Trezeşte-te şi cazi, cazi,

Nimicul merge unde merg şi eu,

Ar trebui să intru sau ar trebui să plec

Departe şi să-mi găsesc casa?

Rubrica lui Andi No Comments Sep 16

MICA PUBLICITATE: pierderi liberale

Ştefan Alexandru Băişanu: O să revin în opoziţie, dacă opoziţia va ajunge la putere!

Îmi făcusem speranţe cu băiatul ăsta, descifrând în Ştefan Alexandru Băişanu un politician atipic: instruit, creator, deşi în limitele unei imaginaţii grăbite, de care părea să se tot scuture, deschis la suflet. S-ar părea că şi el nutrea faţă de mine un oarece respect, fiind, în afară de regretatul Constantin Sofroni, singurul politician care obişnuia să mă mai viziteze şi pe la domiciliu, în “bucătăria micuţă” (după el, nu şi după PIM, care-i sesizează şi insolitul, şi modernismul), în care îmi am biroul de scris (din pricina fumatului), dotat cu toate ustensilele.

Veştile de ultimă oră, vehiculate prin presă, prefer să nu le comentez, deşi regret enorm că Ştefan Alexandru Băişanu a eşuat aidoma personajului dintr-un cântec al fiului meu, Andi:

Se spune ca mântuirea nu-i chiar atât de dulce,

Am auzit că nu ar mai fi loc şi pentru mine,

Îmi crestez iluziile în ochii străinilor,

Cuprins ca un orb la vânare de îngeri;

Am auzit că n-ar mai fi loc şi pentru mine.