Cel mai recent festival de rock din România, cel de la Darabani
*
Sperasem – şi nu m-am înşelat – că ZILELE NORDULUI înseamnă o manifestare culturală de excepţie, organizată de cel mai nordic orăşel al României, Darabani. Acum, după festival, aş propune să procedăm precum grecii, odinioară, care generalizau populaţiile din nordul oraşului Keltoy şi, deci, al Dunării, keltoi (celţi, deci), numind toate populaţiile de la nord de Darabani… darabani. Şi asta pentru că Darabanii, orăşel cu doar cinci mii de locuitori, chiar făptuieşte acte de cultură, atunci când îşi sărbătoreşte şi istoria, şi identitatea.
*
La Darabani se ajunge prin cea mai frumoasă regiune a judeţului Botoşani, inclusiv prin Dorohoi, târg glorios, cândva, în care ne-am oprit pentru a le povesti băieţilor din trupa TOY MACHINES despre o efervescenţă culturală de excepţie, care, din păcate, a mai lăsat doar puţine urme la Dorohoi, dar numeroase la Botoşani.
*
Trupa TOY MACHINES, în popas la Dorohoi
*
Recomandare pentru fanele lui Alexandru Teiu Teişanu: Luaţi-vă gândul, l-a capturat, pentru totdeauna, frumoasa de lângă el, Andreea!
*
La Darabani, am tras în faţa Protopopiatului, gândind să întrebăm despre locaţia festivalului de rock şi să cunoaştem oraşul, dar, imediat ce am coborât din microbuzul Centrului Cultural “Bucovina” (doar aveam de făcut publicitate şi promovare apropiatului festival Bucovina Rock Castle!), am dat cu ochii de bornele sigure ale unei excelente organizări: panouri, afişe, hărţi ale evenimentului etc.
*
Prin cochetul orăşel Darabani
*
Parcul orăşelului Darabani
*
Andrei Buzu Parascan, pus pe glume
*
Alexandru Teiu Teişanu, sub dulcea botină a unei apropiate căsătorii, “pericol” total ignorat de Edy Ciornea, dar nu şi de artistul fotograf Andrei (fotografiile ataşate acestui material îmi aparţin)
*
Pariez că doamna Gabriela Teişanu, mama lui Teiu (care cântă muzică populară bucovineană, astăzi, duminică, în altă poiană a târgului natal al soţului domniei sale), e mândră de o astfel de viitoare noră (judec lucrurile şi din perspectiva mea, deşi Andi nu dă semne de… statornicie, decât în muzică).
*
Protopopiatul din Darabani, veritabilă instituţie de cultură (am citit câteva dintre cărţile de istorie obştească zonală, pe care le-a publicat în ultimii ani)
*
Orice cale durabilă începe de la poarta bisericii strămoşilor
*
Harta manifestărilor culturale de la Darabani
*
Panoul concertelor rock, din faţa Protopopiatului din Darabani
*
Poaia Teioasă se află în mijlocul unei bucovine (păduri de fag) care ţine de renumitul codru al Cozminului, de odinioară. E o locaţie superbă, pe care o admir, împreună cu colegul meu Dănuţ Lungu, în vreme ce asisistăm la probele de sunet ale trupelor cu concerte rock în seara de sâmbătă, 9 august 2014 (dată importantă, datorită organizatorilor festivalului, în frunte cu tânărul domn Teioşanu, fiul unui important poet român, care s-a născut şi trăieşte în Darabani).
*
Poaiana Teioasa
*
Un viitor reper turistic important: Poiana Teioasa
*
Colegul meu Dănuţ Lungu
*
O bere tare ca stejarul, dar cu o butaforie buclucaşă
*
În cele din urmă, “viitorul naţiunii”, cum ar zice ponta, ca să vă îmbete cu şmecheria lui ieftină, capătă verticalitate
*
Probe de sunet
*
Toy Machines, într-un adevărat rai al bucovinelor
*
Probe, probe, probe
*
Sunetul, luminile (ca şi scena) aparţin firmei BYRON, din Cluj-Napoca, echipa de sunet fiind coordonată de un băiat inteligent, pasionat de literatură, fost coleg de facultate cu celebrul muzician Dan Byron, dar fără ca firma clujeană să aibă vreo legătură cu vestitul muzician. Attila, şeful sunetiştilor, avea să-mi înfrumuseţeze orele de aşteptare, la fel de mult ca şi peisajul, cu implicarea într-un dialog dinamic despre literaturile lumii.
*
Cel mai mare rocker din Darabani
*
Puştiul din Darabani, care nu a pierdut nici măcar un moment al probelor de sunet
*
Buzu şi Teiu, acordând instrumentele
*
Edy Ciornea
*
Cei doi Andrei ai trupei TOY MACHINES: Buzu şi Andi
*
Buzu şi Teiu
*
Omul şi bucovina sau Dănuţ Lungu jinduind după sonorizarea unui concert rock
*
Seara de sâmbătă a început cu debutul unei trupe tinere din Darabani, XENON, dar care impresionează, încă din start, prin calităţile interpretative ale solistei.
*
Tânăra trupă din Darabani XENON, debutând frumos la ZILELE NORDULUI
*
Ieşenii de la OUTSTORM, trupă cu un prim album editat, iarăşi cu un vocalist de excepţie (o specificitate a glasului încântătoare, înnăscută pentru grunge), cu o tehnică instrumentală bine pusă la punct, cu un repertoriu propriu între metal şi hard-core insolit (cu excepţia unei piese de interacţiune cu publicul, încă neterminată), ne-au plăcut până la a lua în calcul invitarea lor la o viitoare ediţie Bucovina Rock Castle:
*
OUTSTORM, într-un concert excelent
*
Şi la Iaşi se face o muzică rock de calitate
*
OUTSTORM, entuziasmând publicul din Poiana Teioasa
*
O certitudine a viitorului rockului românesc: OUTSTORM
*
A urmat concertul TOY MACHINES, despre care nu are rost să vă mai vorbesc, pentru că îl puteţi vedea şi auzi, pe viu, la Suceava, peste câteva zile, pe scena Bucovina Rock Castle. Celor câtorva invitaţii, lansate, de pe scenă, de Andi (în vreme ce eu împărţeam afişe!), li s-a răspuns cu entuziasm, noi considerând festivalul de la Darabani înfrăţit cu al nostru (în fond, ambele au fost întemeiate de către feciorii unor… poeţi!), iar dărăbănenii numărându-se printre spectatorii deja tradiţionali ai festivalului de la Suceava. Despre noapte aceasta de vis, de la Darabani, nu am să vă povestesc, pentru că noi am trăit-o mai presus de cuvinte:
*
Toy Machines, la Darabani
*
Toy Machines
*
Toy Machines, reamintindu-mi că sunt un tată fericit
*
Toy Machines, trupa care îl va face nefericit pe tăntălăul “Băga-mi-aş” şi nu mai ştiu cum
*
Toy Machines, în pragul lansării primului album
*
Toy Machines, într-un concert entuziasmant
*
Toy Machines
*
Toy Machines, la răscruce de drumuri
*
Toy Machines, trupa care a întemeiat Bucovina Rock Castle
*
Toy Machines, cu puţin înainte de îmbulzeala solicitanţilor de autografe
*
Dar chestia cu autografele trebuie să o las la final, pentru că am, mai întâi, de ilustrat şi alte două concerte, cel al remarcabilei trupe basarabene PARALELA 47, care, iarăşi, mi-a plăut mult, şi al trupei MEVV, tot din Chişinău.
*
PARALELA 47, o trupă care merită invitată şi la Bucovina Rock Castle
*
PARALELA 47 din Chişinău, concertând la Darabani
*
PARALELA 47
*
PARALELA 47, trupa care a ajuns în finala EUROVIZION – Republica Moldova
*
PARALELA 47 din Chişinău
*
PARALELA 47, o muzică precum vinul cel bun al Basarabiei
*
PARALELA 47
*
PARALELA 47, într-un turneu în România, încheiat frumos la Darabani
*
Trupa MEVV, din Chişinău
*
Trupa MEVV, prezentată de domnul Teioşanu
*
MEVV
*
MEVV, încheiind o minunată seară de muzică rock
*
Deşi Darabanii au doar cinci mii de locuitori, deşi o bună parte dintre localnici se lasă ademeniţi de muzica populară, într-un festival care se desfăşoară, simultan, într-o altă poiană, peste o mie de iubitori ai muzicii rock, toţi remarcabili ascultători, iau cu asalt, seară de seară, Poiana Teioasa. Public cuminte şi care nu se lasă lesne atras în “comedii” dansante, dar ascultă, apreciază şi aplaudă cu frenezie piesele care îi plac, dărăbănenii mi-au plăcut teribil şi prin disciplina cu care au asistat chiar şi la ultimele probe de sunet (că doar nu se cuvine să se lase aşteptaţi de către domnii artişti – chestie identitară care nu prea mai caracterizează şi Suceava):
*
Publicul din Darabani
*
Dărăbănenii entuziaşti
*
Public
*
Vocaţia de ascultători cuminţi
*
Public şi muzică rock, în noapte
*
Echipa Bucovina Rock Castle, în public
*
Rocherii de Suceava, ca public la Darabani
*
Entuziasmul de după concert
*
Spuneam, undeva, într-o explicaţie de fotografie, că, aseară, am înţeles, mai mult ca niciodată, că sunt un tată fericit. Şi mă refeream la frumuseţea concertului băieţilor mei, Andi, Edi, Buzu şi Teiu, care mi-au întrecut şi cele mai frumoase vise. În cele din urmă, adică după retragerea din scenă, aveam să constat că fericirea mea era trăită, în moduri absolut personale, şi de mulţi, mulţi spectatori, îmbulzeala la autografe, cu care închei această foto-cronică despre un festival minunat şi despre nişte organizatori care merită să fie adăpostiţi în suflete, sugerând mai mult decât pot cuvintele să o facă:
*
*
*
*
*
*
*
