Dragusanul - Blog - Part 1127

Vreţi să ascultaţi muzica străbunilor? Ascultaţi-o!

 

Taraful lui Nicolae Picu, la Lăpuşna

Taraful lui Nicolae Picu, la Lăpuşna

*

Zicălaşii, visul meu mai vechi, şi-au început repetiţiile, sub bagheta muzicianului muzician Petrică Oloieru, cu un repertoriu muzical românesc, tezaurizat numai de străini, care acoperă perioada 1560-1848, perioadă în care nu existau alte tarafuri decât cele orăşeneşti (breslele de muzicanţi), ţigăneşti (ale boierilor şi mănăstirilor) şi evreieşti din Kolomeea (de unde şi denumirea de “kolomeici”, dată dansurilor cu trimitere la popoare, precum Huţulca, Leşeasca, Ovreicuţa, Ruseasca, Ardeleneasca, Moldoveneasca, Ţigăneasca etc.).

*

Zicălaşii vor avea doar trei spectacole în Suceava, în 30 martie (de Ziua Atestării Documentare a Bucovinei geografice), în 13 aprilie (a doua zi de Paşti) şi în august, la Festivalul Medieval. Vor realiza şi un CD, apoi, funcţie de deschiderea sau de obtuzitatea autorităţilor judeţene fie că îşi vor îmbunătăţi repertoriul (mai am încă 250 piese vechi), fie că vor dispărea definitiv.

*

La prima repetiţie, Zicălaşii au înregistrat, cu telefonul mobil (dar sună excepţional), doar fraze muzicale şi teme din cântece şi jocuri moldoveneşti dintre anii 1629-1822, pe care vi le pun la dispoziţie, ca să vă bucuraţi cu adevărat (ceeea ce vă garantez, dacă le ascultaţi – faceţi click pe titluri sau pe săgeată, funcţie de ce vedeţi mai jos):

*

1629

*

Cantecul Voievodesei

*

Cantec Moldovenesc

*

1680

*

Dans Valah

*

Franz Joseph(1)

*

Jocuri Moldovenesti 1821

*

Dansuri Moldovenesti 1822

*

Kolomeyka

*

Lullaby

*

Cântecul de leagăn din final îl dedic veşnicei noastre ignoranţe, somnul spiritului născând monstruoasa bălăceală folcloroasă a ultimilor ani. Despre tema în sine, despre profesionalismul compoziţiilor din veacurile de om ale străbunilor vom vorbi abia după realizarea CD-ului. De data asta, într-un studiou profesionist.


Horă suceveană la Stonehenge

Dragoş Alexandru, Andreea Savin şi Andi Drăguşanul, la Stonehenge

Dragoş Alexandru, Andreea Savin şi Andi Drăguşanul, la Stonehenge

*

Monumentul megalitic de la Stonehenge, care, aşa cum am probat într-un material mai vechi (despre interzisa Cale a Strămoşilor, pe care o propusesem, drept cel mai lung muzeu de sculptură în aer liber din lume, în cadrul proiectului “Calea lui Dracula”), înseamnă, dincolo de toate enigmele, o variantă terestră a constelaţiei Hora. Asupra temei voi reveni doar în varianta rescrisă şi întregită a cărţii “Datina, Biblia Românilor”, pe care o voi publica în anul următor, şirul argumentelor (citate din cărţile vechi ale religiilor omenirii) fiind mult prea lung pentru un simplu material media.

*

Andeea Savin şi Andi Drăguşanul, la Stonehenge

Andeea Savin şi Andi Drăguşanul, la Stonehenge

*

Ieri, joi, 19 martie, pe când eu, împreună cu Victor T. Rusu, dârdâiam de frig prin bisericile Bucovinei, în căutarea simbolisticii ancestrale a omenirii, care a supravieţuit şi în pictura, şi în sculptura ornamentală religioasă din nordul Moldovei, Andi vedea ceea ce descoperisem şi în simbolistica noastră îndătinată: simbolistica Stonehenge. Nu tradiţională, ci îndătinată.

*

Duminică, Andi se întoarce acasă. În Cluj Napoca

Duminică, Andi se întoarce acasă. În Cluj Napoca

*

Din câte văd din fotografiile postate de Dragoş Alexandru, fiul meu a ajuns la Stonehenge cu ajutorul prietenilor noştri, Dragoş şi Andreea, cărora le rămân profund îndatorat.

*

Andreea Savin, Dragoş Alexandu şi Andi, în drum spre Stonehenge

Andreea Savin, Dragoş Alexandu şi Andi, în drum spre Stonehenge


Sărbătorirea pictorului pictor Ioan Bodnar

Pictorul pictor Ioan Bodnar - Diploma de Excelenţă a Centrului Cultural "Bucovina"

Pictorul pictor Ioan Bodnar – Diploma de Excelenţă a Centrului Cultural “Bucovina”

*

Străjuit de frumuseţea celor patru antotimpuri, mereu tinere şi pure, pictorul pictor Ioan Bodnar a fost sărbătorit, joi, 19 martie 2015 (când nu întâmplător împlinea câte… 70 de anotimpuri) de o elită culturală bucovineană, română şi ucraineană, care nu putea rata remarcabilul eveniment cultural al Rădăuţilor, vernisarea expoziţiei “Anotimpuri… 70“, de Ioan Bodnar.

*

S-a vorbit şi cântat bilingv la Rădăuţi, dar dintr-o singură inimă, delegaţia ucraineană din nordul Bucovinei exprimând, prin intermediul directorului teatrului din Kolomeea, ideea că un vecin bun îţi este mai apropiat de suflet decât o rudă de sânge. S-au adus şi daruri (toate artistice), unele poznaşe (bastonul lui Toader Ignătescu, de pildă), altele pioase (icoane, pupate încrâncenat, de câte trei ori), şi s-a vorbit cu risipă de entuziasme şi de citate celebre, care ţin unora loc de minte (astăzi nu se mai citeşte, ci se citează!), s-au întrupat şi trăiri, mai ales din exprimări simple şi sincere s-au întrupat, iar Ioan Bodnar era atât de descheiat la suflet încât începuse să semene cu Florin Piersic.

*

Frumos, emoţionant, remarcabil eveniment cultural şi uman, exprimat firesc în decorul dumnezeiesc al unei expoziţii de excepţie, pe care sper să o poată admira, în curând, şi sucevenii. Au lipsit, absolut motivat, doar Radu Bercea – cel mai apropiat prieten al pictorului rădăuţean, ţintuit la pat de o afurisită de gripă, şi Mihai Pânzaru-PIM, care prezenta, pe ecranul “Intermedia”, o superbă “Primăvară a poeţilor”, alta decât făcătura înşfăcată de la franţuji de nu mai (vreau să) ştiu care ţaţe liricoide de prin Suceava. Dar PIM, prin diploma personalizată, oferită artistului de către Centrul Cultural “Bucovina”, deşi a lipsit, a fost întru totul prezent, aşezat, frumos, lângă Radu Bercea, şi în inima mea, şi în inimile multora dintre cei de faţă.

*

Tiberiu Cosovan, ca moderator al evenimentului cultural

Tiberiu Cosovan, ca moderator al evenimentului cultural

Vernisajul expoziţiei "Anotimpuri... 70"

Vernisajul expoziţiei “Anotimpuri… 70

Ioan Bodnar şi cele patru veşnic tinere anotimpuri

Ioan Bodnar şi cele patru veşnic tinere anotimpuri

Daruri de la artiştii plastici Toader Ignătescu şi Vasile Angel Siminiuc

Daruri de la artiştii plastici Toader Ignătescu şi Vasile Angel Siminiuc

Poetul Mihai Mihăescu Aniuk, pe post de "secretar al cadourilor"

Poetul Mihai Mihăescu Aniuk, pe post de “secretar al cadourilor”

Ioan Bodnar omagiat de prieteni

Ioan Bodnar omagiat de prieteni

Anotimpurile

Anotimpurile

Un fost elev, copleşit de citate

Un fost elev, copleşit de citate

Înţeleptul director al Teatrului Naţional din Kolomeea

Înţeleptul director al Teatrului Naţional din Kolomeea

*

A urmat o lansare de carte, semnată de genialul prozator Constantin Arcu şi prezentată de eminentul erudit academicesc Mircea A. Deaconu. N-am reţinut nimic, nici măcar titlul cărţii, pentru că nivelul elevaţiei celor doi magnifici cărturari bucovineni de importanţă planetară, din Flămânzi şi, respectiv, Neamţ, mă depăşeşte şi (sic!) este peste puterea mea de înţelegere. Dar aparatul de fotografiat a înregistrat evenimentul de importanţă globală (adjectivul ăsta vine de la substantivul glob sau de la gloabă?), drept mărturie iconografică pentru istoria înţelepciunii cosmice şi universale din Suceava sesebismului planetar:

*

Ivirea târzie a bucovinenilor din Flămânzi şi din Neamţ

Ivirea târzie a bucovinenilor din Flămânzi şi din Neamţ

Lansarea daco-romanului lui Constantin Arcu

Lansarea daco-romanului lui Constantin Arcu

Înţeleptul fund al lui Constantin Arcu, arătat publicului

Înţeleptul fund al lui Constantin Arcu, arătat publicului

Emil Ianuş, prezentându-se eminenţelor globale

Emil Ianuş, prezentându-se eminenţelor globale

Somităţile culturii bucovinene: Constantin Arcu şi Mircea A. Deaconu

Somităţile culturii bucovinene: Constantin Arcu şi Mircea A. Deaconu

 


Publicul “Anotimpurilor” lui Ioan Bodnar

Pictorul Dimitrie Savu, flancat de Roman Istrati şi de Vasile Angel Siminiuc

Pictorul Dimitrie Savu, flancat de Roman Istrati şi de Vasile Angel Siminiuc

*

Expoziţia “Anotimpuri… 70” a pictorului rădăuţean Ioan Bodnar a avut un public numeros, o asistenţă de calibru, în frunte cu singurul primar pe care l-au avut, vreodată, Rădăuţii, domnul Mihai Frunză. Pictori, scriitori, umorişti, profesori, judecători, preoţi, elevi, o lume minunată, lumea lui Ioan Bodnar, pe care am regăsit-o, la Rădăuţi, ca pe o adevărată desfătare a sufletului.

*

Mihai Frunză, singurul primar din istoria Rădăuţilor

Mihai Frunză, singurul primar din istoria Rădăuţilor

Umoristul Emil Iureştean

Umoristul Emil Iureştean

Poeţii poeţi Victor T. Rusu şi Roman Istrati

Poeţii poeţi Victor T. Rusu şi Roman Istrati

Tiberiu Cosovan, Emil Ianuş, Toader Ignătescu şi Vasile Angel Siminiuc

Tiberiu Cosovan, Emil Ianuş, Toader Ignătescu şi Vasile Angel Siminiuc

Primarul de Siret, Cristi Popopiu, şi de Calafindeşti, Loghin Saviuc

Primarul de Siret, Cristi Popopiu, şi de Calafindeşti, Loghin Saviuc

Publicul "Anotimpurilor" lui Ioan Bodnar

Publicul “Anotimpurilor” lui Ioan Bodnar

Publicul... primăvăratec

Publicul… primăvăratec

Măria Sa, Publicul

Măria Sa, Publicul

 


Anotimpurile pictorului Ioan Bodnar

Afişul expoziţiei lui Ioan Bodnar

Afişul expoziţiei lui Ioan Bodnar

*

Cele 70 de lucrări ale pictorului rădăuţean Ioan Bodnar confirmă nu o vârstă, ci o vocaţie. Aş îndrăzni să spun că, prin “Anotimpuri… 70“, Ioan Bodnar se găseşte pe sine, undeva, în vecinătatea perfecţiunii, vibrând profund şi prin coloristică, şi prin transparenţe, şi prin desen, dar mai ales prin vivacitatea tinerească a abordării temelor şi a expunerii subiectelor.

*

Ioan Bodnar este, prin opera sa, o vibrantă mărturisire, o impresionantă trăire întru Bucovina, lucrările lui însemnând şi câte ceva din toţi cei (mulţi la număr, ba chiar numeroşi) care s-au înhăruit să-i fie mereu aproape.

*

Pictorul Ioan Bodnar. Autoportret

Pictorul Ioan Bodnar. Autoportret

E1

E2

E3

E4

E5

E6

E7

E8

E9

E10

E11

E12

E13

E14

E15

E16