Când JUSTIŢIA e oarbă, te calcă în picioare doamnele Codău, Nechitoaia şi Negrea

Magistraţii primesc “tăierile bugetare” în avans, cultura – nici măcar ipotetic

Cea mai urâtă zi din viaţa mea a fost cea de 4 mai 2015, când, cu împuterniciri scrise şi semnate, în numele artiştilor de la Ansamblul Artistic “Ciprian Porumbescu”, al profesorilor de la Şcoala de Arte “Ion Irimescu” şi al creatorilor şi al slujitorilor culturii de la Centrul Culturii Tradiţionale, toate din Suceava, am fost nevoit să mă prezint, în interiorul fostei închisori a Sucevei, în faţa doamnelor Codău Nadia Mina, Nechitoaia Marina şi Negrea Petronela, din postura de “preşedintele sindicatului, numitul Ion Drăguşanul”.

Îndrăzneam şi noi, amărăştenii de artişti, scriitori, pictori, muzicieni, profesori sau doar bieţi slujitori ai perenităţii neamului să ne sperăm egali în faţa legii şi cu magistraţii, şi cu profesorii, şi cu alte categorii de bugetari care dobândiseră, în faţa instanţelor, despăgubirea pentru sferturile de raţii ale supravieţuirii (lefuri au judecătorii, nu oamenii de cultură!) de care ne păgubise guvernul Boc, doar ca să aibă guvernanţii de unde fura. Şi cum eu îi reprezentam pe “ăştia” din cultură, straşnic de superior îl mai interoga doamna Codău Nadia Mina pe “numitul Ion Drăguşanul” (infractor nu eram, de ce “numitul”?), dar una scriseserăm noi în plângere şi exprimam eu prin moale glas, iar alta pricepea doamna Codău, care nu ştiu ce Dumnezeu are cu constituţionalitatea Legii nr. 118/2010, pe care noi, pârliţii din cultură, nici nu am considerat-o anticonstituţională. Nu, legea e lege, ziceam noi în scris şi bucal, o respectăm, dar cum buclucaşa de ea nu inerzice dezdăunarea pentru temporara privare de proprietate, noi doar vrem, acum, când “economia duduie” – după cum susţine premierul Ponta, să fim desdăunaţi, aşa cum au fost desdăunaţi şi magistraţii, şi profesorii, şi alţi, şi alţi bugetari.

Ca şi magistraţii, românii vor să fie desdăunaţi

Cele trei doamne (doamne, nu judecătoare!) habar nu am ce şi-au spus, dar oricum s-au pus pe jucat tananica, tropotind pe demnitatea noastră de amărăşteni ai spiritului românesc, apoi s-au stropşit în considerente că legea e constituţională (de parcă noi am fi spus altfel) şi ne-au respins, absolut neconstituţional, dreptul nostru la a fi egali în faţa legii cu magistraţii, profesorii şi cu alte categorii de bugetari, prin despăgubirea (neinterzisă de Legea 118/2010) pentru ştirbirea de proprietate pe care au comis-o ăia din actualele beciuri ale Poliţiei Capitalei şi de prin puşcăriile patriei, care, pe atunci, guvernau şi înfulecau din amărâtul nostru de 25 %.

O gravă atingere adusă dreptului de proprietate

Când e vorba de 25 % din lefoiul magistratului, tăierea înseamnă “o gravă atingere adusă dreptului de proprietate”, dar când e vorba de mărunţişul bugetar al supravieţuirii lunare pentru artişti, scriitori, pictori, muzicieni, profesori de arte şi alţi slujitori ai culturii, noi, toţi ăştia, suntem, în ochii doamnelor Codău, Nechitoaia şi Negrea… respinşi ca NEFONDAŢI! Halal să le fie.

Păcat doar că şi doamnele respective au copii, care ba citesc o carte, ba privesc un tablou, ba participă la un concert (poate chiar şi la Bucovina Rock Castle), iar copiii aceia, datorită mamelor lor, ciugulesc din ficaţii noştri precum corbii, în loc să culeagă roua precum curcubeul.

Atât de umilit m-am simţit, în 4 mai 2015, de către numitele Codău Nadia Mina, Nechitoaia Marina şi Negrea Petronela, încât nici că-mi mai poate păsa că m-au jefuit de un sfert din munca mea, vreme de nici nu ştiu câte luni, încât, acum, e firesc să mă smulg de sub tălpile lor şi, scuturându-mă de colb şi arătând spre cei care au avut parte de instanţe de/şi cu judecată şi au câştigat (cei din imaginile de mai jos), să le strig precum într-un disperat poem din tinereţea mea de odinioară: Opriţi planeta, eu vreau să cobor!

Fericiţii care au întâlnit Justiţia şi nu doar nişte doamne

Fericiţii care au întâlnit Justiţia şi nu doar nişte doamne!

Jurnalism No Comments May 27

Noutăţi BUCOVINA ROCK CASTLE – 2015

Cetatea Sucevei, aşteptându-şi oaspeţii

Festivalul Internaţional BUCOVINA ROCK CASTLE, ediţia a V-a – 2015, închinat memoriei Voievodului Petru Muşat, ctitorul Cetăţii şi al târgului Sucevei, înfiinţat, cu sprijinul trupelor TOY MACHINES şi RELATIVE, în colaborare cu LUNA AMARĂ, de CENTRUL CULTURAL “BUCOVINA” şi MUZEUL BUCOVINEI, instituţii de cultură ale CONSILIULUI JUDEŢEAN SUCEAVA, rămâne, în acest an, cu bugetul diminuat cu o cincime. În aceste condiţii, deficitul trebuie acoperit din contribuţie publică, respectiv din vânzarea de bilete (brăţări înseriate şi fiscalizate, de culori diferite pentru fiecare seară de spectacol şi care reprezintă, în fond, bilete de vizitare a Cetăţii), costul biletelor fiind: 3 lei/seară – pentru elevi şi studenţi şi, respectiv, 12 lei/seară pentru adulţi. Preţul biletelor rămâne, încă, incredibil de mic, în condiţiile în care un spectacol de club costă minimum 15 lei.

Scena festivalului va constitui o mare surpriză, având şi segmente mobile, care culisează pe vertical, ecran cu leduri, o puzderie de efecte speciale şi un continuu joc de lasere, care se va vedea pe cerul nopţii până departe.

Toaletele, asigurate de Primăria Sucevei, sunt, practic, suplimentate de toaletele civilizate de la casa de bilete a Cetăţii Suceava. În locul de campare, va fi amplasată şi o cisternă cu apă.

Cu Emil Ursu, căutând soluţii la vechile probleme de confort ale festivalului

Cetatea Sucevei, refăcută până la a reprezenta un capitol tulburător de istorie românească, poate fi vizitată în baza brăţării de acces la festival, care reprezintă, în fond, un bilet de vizitare, iar ocazia nu ar trebui ratată de nimeni.

Programul Festivalului Internaţional BUCOVINA ROCK CASTLE, ediţia a V-a – 2015, cu desfăşurare în serile de 20, 21 şi 22 august, între orele 19-24, cuprinde, fără o ordine prestabilită (evoluţia trupelor în festival se va şti abia în ziua respectivă), următoarele trupe:

Joi, 20 august 2015:

VADER (Polonia)

GOD

TOY MMACHINES

BREATHLAST

ERA DECAY

*

Vineri, 21 august 2015:

ZDOB ŞI ZDUB (Moldova)

DUBIOZA KOLEKTIV (Bosnia)

LUNA AMARĂ

TRAVKA

BASSKA

*

Sâmbătă, 22 august 2015:

ALTERNOSFERA (Moldova)

JAN AKKERMAN & BAND (Olanda)

GRIMUS

RELATIVE

PINHOLES

Ca în fiecare an, în festival îşi face debutul şi o trupă suceveană de certă perspectivă, vara anului 2015 marcând debutul trupei ERA DECAY.

BUCOVINA ROCK CASTLE 2015

BUCOVINA ROCK CASTLE 2015 OFFICIAL No Comments May 26

ZICĂLAŞII: primul album şi un alt spectacol

Afişul nedatat, pentru că data depinde de salcâmi, de barabule, de ceapă…

Cu ţelul declarat de a realiza o “Fonotecă a muzicii vechi româneşti“, formată din volume (albume audio) de câte 30 de melodii din zestrea medievală de cântece a neamului nostru, păstrată mai ales de străini, dar şi de un român, Eftimie Murgu, ZICĂLAŞII au realizat în studiou volumul I (albumul audio) “Walachische Tanze und Lieder” şi au definitivat noul spectacol, “Chemarea Străbunilor“, cu alte 30 de piese, alese din cele peste 300 de partituri cu muzică veche românească, pe care le avem adunate, de-a lungul vremii. De data asta, vom avea şi câteva cântece ale naţionalităţilor bucovinene, două “cozak-uri” ucrainene (numite, la moldoveni, “Bărute”), o mazurcă şi o polcă, cântecul ţigănesc din care descinde “Bărbuncul” etc.

Locaţia, în Cetatea Sucevei, ne-a propus-o Emil Ursu şi am acceptat-o cu entuziasm, pentru că spectacolul poate fi urmărit de pe patru terase de pe ziduri, cea cu scaune, pe lângă prichiciurile din ziduri fiind aceasta:

Am stabilit şi amplasamentul zicălaşilor, în aşa fel încât, îngăduind “deschideri” spre priveliştile sucevene pentru spectatori, concertul să se audă în cele patru zări, prin fireasca dispersie a sunetelor.

Doar despre ziua în care se va lansa albumul audio şi va fi prezentat, pentru o foarte singură dată – cum ar fi spus Nichita, noul spectacol nu vă pot spune nimic, pentru că au început glorioasele festivaluri ale Salcâmului, Barabulelor, Brătenilor şi Varvaroilor (astăzi, 25 mai 2015, menajerul Viorel Varvaroi împlineşte o frumoasă vârstă, drept pentru care îi urăm “La mulţi ani”, dar nu şi în menajeriment culturistic!), iar noi, ca “robi ai lui Dumnezeu” Varvaroi und Brăteanu, întâi ne facem datoria faţă de sfinţii arendaşi ai culturoşeniei lor, şi-abia după aceea, dar numai în timpul liber (după ora 16), putem bate verbungos-ul şi prin teritoriul sacru al memoriei, însoţiţi de cântecele străbunilor.

Asta e! V-am informat, de n-aţi aflat nimic!

Lacul prăbuşit sub… Suceava

V-am mai povestit despre “Zâna Iazului“, tradiţia (adică legenda) încredinţată viitorimii de către singurul cărturar pe care l-a dat Suceava vreodată, Dimitrie Dan, tradiţie care spune că, dincolo de Zamca, exista, în vremuri imemoriale, un lac uriaş, cu o insulă în mijlocul lui, pe care trăia Zâna, o frumuseţe feminină care ademenea bărbaţii şi, după ce se plictisea de ei, îi ucidea. Iubita unui astfel de ademenit ar fi mers la zeci de schituri şi mănăstiri, iar bunul Dumnezeu, milostivindu-se de ea, ar fi scufundat lacul, cu tot cu insulă, apele putând să curgă la vale. Desigur că lacul acela ipotetic nu putea fi alimentat decât de apa Sucevei, iar după prăbuşirea lacului, râul a putut să-şi caute, înspre zări, ţinta finală.

O acuarelă a lui Franz Xaver Knapp sugera că, într-adevăr, e posibil să fi existat un astfel de lac, barat, înainte de scufundare, de dealul care făcea legătura între Zamca şi dealul Pătrăuţilor. Pozând, azi, prin Cetatea Sucevei, apoi umplând golul din fotografie cu o aşchie de culoare luată din dealul Pătrăuţilor, încep să cred că legenda “Zâna Iazului” mărturiseşte adevărul, dar vă ofer posibilitatea de a decide singuri, comparând fotografia cu copia ei trucată:

Dealul imaginar care bara lacul Zânei

Jurnalism No Comments May 25

Cetatea lui Romstorfer şi a lui Constantin-Emil Ursu

Cetatea Sucevei, luni, 25 mai 2015

Cetatea Sucevei arată, în sfârşit, a Cetate de Scaun a Moldovei. S-ar fi pierdut definitiv, dacă nu ar fi existat, la cumpăna veacurilor al XIL-lea cu al XX-lea, K. A. Romstorfer şi Franz cavaler Des Loges, care să o fi salvat de lăcomia sucevenilor traco-daco-geţi, care o foloseau drept carieră de piatră. Din fericire, austriecii, de parcă ar fi vrut să-i facă în ciudă lui Nicolae Iorga, care-i acuza să “se prefac a ne cinsti istoria”, nu doar că au salvat-o, dar au şi scos-o la iveală din mâlirile pe care le-au săvârşit vânturile, vremurile.

În comunism, o tentativă de consolidare, cu aproximativă înălţare de ziduri, a contribuit la deja clasicizată noastră lenevie a memoriei, şi-abia acum, în mandatele de manager al Muzeului Bucovinei ale lui Constantin-Emil Ursu, Cetatea arată aşa cum ar trebui să arate, deşi transformarea ei într-un veritabil muzeu al memoriei încă nu s-a făcut, dar se va face, camerele de gardă, Sala Tronului şi o parte din celelalte încăperi, inclusiv capela, urmând să fie “animate” de manechine, steaguri, arme, portrete ale voievozilor şi de un “arsenal” de efecte vizuale, care să ne stârnească imaginaţia şi să ne favorizeze cât mai dese reîntâlniri cu străbunii.

Constantin-Emil URSU

Constantin-Emil URSU, doctorul în arheologie care a scos la iveală aşezarea din anul 5000 înainte de Hristos de la Baia, deci un patrimoniu de memorie străveche care va modifica perspectivele de descifrare a trecutului îndepărtat, a izbutit să determine accesarea de fonduri europene, cu care să i se redea Cetăţii Sucevei respiraţia de odinioară. I-a fost greu, conducerile Consiliului Judeţean Suceava, dar şi ale Guvernului României schimbându-se mereu, dar a izbutit să treacă peste suspiciunile unora (de genul “Eşti cu ăia sau cu noi?”), trăind şi pentru acest sublim act de trăire a Memoriei Neamului. Acum, bolnav şi abia “târând al lui picior”, aidoma Eroului de la Vaslui, mă însoţeşte prin Cetate, ca să-mi arate cele vreo zece “scene” pentru spectacole contemporane de teatru, de muzică sau de poezie, pe care le conţine, în arhitectura ei firească, mândra Cetate de Scaun a Moldovei. Şi cât de frumos pare şi târgul Sucevei, văzut de pe zidurile Cetăţii, ziduri cu terase largi, protejate de parapeţi şi dotate cu câte două scări de acces, ziduri pe care, cândva, oştenii Măriei Sale grăbeau spre rosturile numai de ei ştiute ale bătăliilor care i-au scos, întotdeauna, învingători.

ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI, Jurnalism No Comments May 25