Fonoteca “MANUSCRISELE LUI VOIEVIDCA” (III)

Profesorul Petru Oloieru, scriind armonia unei piese vechi

Ardeleanca (Un joc) – 206, Lazar Mândru din Drăgoieşti, 30 oct. 1907:

p59

Ardeleneasca (Un joc) – 302, Mihalachi alui V. Moroşan, Grăniceşti, 24 dec. 1907:

p60

Ardeleanca, un joc – 1693, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 august 1911:

p61

Ardeleneasca (Un joc) – 245, învăţ. Eduard Pral din Soloneţ, 20 noiembrie 1907:

p62

Ardeleneasca (din Stroieşti) – 161, înv. D-tru Gemeniuc, Stroieşti, 25 oct. 1907

p63

Ardelenească – 2122, clarinetist Miron Samson din Suceava, 7 iunie 1914:

p64

Ardeleneasca – 394, Nicolaie Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908:

p65

Bădeuceancă, un joc – 1159, Gheorghe Luţa, Horodnicu de Sus, 29 iul. 1909:

p66

Balercuţa, un joc – 1435, Nicolai alui Iacob Cozma, G. Sadovei, 17 nov. 1909:

p67

Baraboi, un joc – 1174, Nichita Zlotar, Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909:

p68

Berbuncu, un joc – 724, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 28 iul. 1908:

p69

Bătrâneasca, un joc – 1173, Nichita Zlotar, Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909

p70

Bătuta, un joc – 911, Precop Hău, Valea Putnei, 5 octombrie 1908:

p71

Boiereasca – 1863, Alexandru alui V. Bujdei, Vicovu de Sus, 16 iunie 1912:

p72

De a brâu – 856, învăţ. Alexandru Dulgher, Cacica, 18 septembrie 1908:

p73

Brâu (Un joc) – 447, Leonti Niţan din Drăgoieşti, 20 aprilie 1908:

p74

Brâu (Un joc) – 305, Mihalachi alui V. Moroşan, Grăniceşti, 24 dec. 1907:

p75

Brâu, un joc – 845, Nicolai Pazari din Gura Sadovei, 22 august 1908:

p76

Brâu. Un joc – 1525, Vasile Muntean din Oprişeni, 27 octombrie 1909:

p77

Brâu (Un joc) – 275, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 4 decembrie 1907:

p78

Brâu. Un joc – 701, înv. Petrea Dolinschi din Voloca, 20 iulie 1908:

p79

Brâu moldovenesc – 1636, Ilie Marcu din Frătăuţul Nou, 29 aug. 1910:

p80

Bulgar, un joc – 935, Samoil Plaiu, Valea Seacă, 10 octombrie 1908:

p81

Bulgar (un joc) – 239, Filemon Milici din Soloneţ, 19 noiembrie 1907:

p82

Bulgar, un joc – 933, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908:

p83

Bulgar – 240, Filemon Milici din Soloneţ, 19 noiembrie 1907:

p84

Bulgăraş de gheaţă rece – 1675, N. Ienciu, Gh. Chiciu, G. Solcei, 24 aug. 1911:

p85

Busuioc – 805, Ambrozie Frijan din Băişeşti, 16 august 1908 lcei, 24 aug. 1911:

p86

FONOTECA MANUSCRISELE LUI VOIEVIDCA No Comments Sep 16

Inscripţia de pe Capela Martirilor de la Tribunal

Capela Martirilor, de lângă Palatul de Justiţie din Suceava

Până ce colegul şi vărul meu Dănuţ Lungu va termina de segmentat fonotecarea de astăzi, haideţi să vă arăt o frazare simbolică străveche, prezentă pe una dintre cele mai noi şi mai moderne biserici din Suceava, cea închinată, iniţial, mântuirii fostelor victime ale comunismului, deţinuţii politici, şi numită, iniţial, Capela Martirilor – nu ştiu cum se numeşte acum, când are altă funcţionalitate, cea de biserică de cartier. Înainte de toate, să vă arăt, în detaliu, frazarea în limbjul iluminării (Luga suryannya):

Fraza “Oul Cosmic a zămislit Raiul Pământesc (Paradesha)”

Simbolul al doilea (Crucea Nordului sau Constelaţia Lebăda, care simbolizează emisfera nordică, deci pământul care adăpostea raiul, din care au fost izgoniţi Adam şi Eva) vă este cunoscut, el figurând, la baza zidurilor, pe toate bisericile vechilor mănăstiri bucovinene. Primul simbol, însă, care suprapune, peste Crucea Nordului, Calea Zeilor (Deva-yana), este mai complicat, iar incifrările lui le-am descoperit înainte de Festivalul “Naţiunea Poeţilor”. Pentru că, dacă unim cele două capete ale Căii Zeilor cu capetele opuse ale Crucii Nordului, obţinem… Steaua lui David, care şi ea reprezintă o naraţiune incifrată:

Prin suprapunerea celor două triunghiuri, în Steaua lui David, rezultă o bandă de suprapunere, în care, dacă, iarăşi, se unesc capetele opuse, se formează următoarea imagine:

Unde aţi mai întâlnit imaginea asta? Aici:

Concluziile şi redescifrarea frazei de pe Capela Martirilor din Suceava, de lângă Palatul de Justiţie (aiurea!), vă rog să vi le asumaţi!

Jurnalism No Comments Sep 16

Fonotecarea muzicii vechi bucovinene – Ziua a treia

Studioul “Bezna lui Coşneguţă” al Centrului Cultural “Bucovina”

Astăzi, 16 septembrie, am ajuns la ţinta noastră, a “Zicălaşilor”: horele, sârbele şi jocurile Bucovinei. Ni s-au dezvăluit câteva “Ardelence”, din care una, “Banul Mărăcine” – aşa cum îl cam ştim, iar alta, preluată stilizat de către Alexandru Bidirel şi încredinţă patrimoniului românesc de spiritualiate drept “Hora Bucovinei”, nu este decât o “Boierească”, pe care a cântat-o, în 1911, straşnicul lăutar Altexandru al lui Vasile Bujdei, din Vicovu de Sus.

Horele “Boiereşti”, lente şi aşezate (boierii îşi suflecau anteriile, pe care le prindeau în brâu), aveau să fie, încă din vremea lui Alexandru Voievidca, rebotezate şi încredinţate repertoriului petrecăreţ al ţinutului nostru moldovenesc. Lăutari minunaţi, precum Samson Plaiu din Valea Seacă, Ioan Popovici din Sf. Ilie, Gheorghe Rostoş din Şcheia, Mihalachi al lui Vasile Moroşan din Grăniceşti, Nicolai al lui Iacob Cozma din Gura Sadovei sau Leonte Niţan din Zahareşti, precum şi păstrători de memorie vie, precum Filemon Milici şi Eduard Pral din Soloneţ, Dumitru Gemeniuc din Stroieşti, Nicolaie Bogatu din Uideşti, Precop Hău din Valea Putnei sau Alexandru Dulgher din Cacica, aveau să ne lumineze ziua aceasta de neuitat, în care vânătoarea de armonii a aparaturii lui Dănuţ Lungu avea cătările fixate pe vioara lui Răzvan Mitoceanu şi pe ţambalul lui Petrică Oloieru, muzicienii muzicieni ai Sucevei şi artişti înnăscuţi, cărora le pasă şi cărora le vibrează sufletele de neastâmpăr. Că doar de aia-s artişti!

Ion, drăguşanul de Zicălaşi

Jurnalism No Comments Sep 16

Fonoteca “MANUSCRISELE LUI VOIEVIDCA” (II)

Violonistul Răzvan MITOCEANU

Dedicăm toate aceste cântări prietenului nostru Gheorghe DAVID,

care astăzi, 15 septembrie 2015, şi-a sărbătorit ziua naşterii.

Hora Storojineţului – 1401, învăţător Petrea Dolinschi din Voloca, 22 oct. 1909:

p21

Jocul babelor – 1689, Bujdei Ion Ienciu din Gura Solcei, 25 aug. 1911:

p22

Mărioară din poiană – 1683, Bujdei Ion Ienciu şi Gh. Chiciu din G. Solcei, 25 aug. 1911:

p23

Moldovenească – 951, Procopie Rodinciuc din Mit. Dragomirnei, 15 oct. 1908 5 aug. 1911:

p24

Nu ştiu, Doamne, ce să fac! – 114, Simion Buburudzan din M. Humorului, 10 oct. 1907:

p25

Pe o stâncă naltă – 1688, Bujdei Ion Ienciu din Gura Solcei, 25 aug. 1911:

p26

Portretul (Cântec vechi) – 2118, clarinetist Miron Samson din Suceava, 7 iunie 1914:

p27

Şi are, măi! – 177, scripcarul Constantin Soltan din Zahareşti, 26 oct. 1907:

p28

Chindie (la masă) – 1686, Bujdei Ion Ienciu din Gura Solcei, 25 aug. 1911:

p29

Chindia – 195, Gheorghe Gal din Vorniceni, 28 octombrie 1907:

p30

Buleandra (la înhobotat) – 1148, Gh. Luţa din Horodnicu de Sus, 28 iulie 1909:

p31

Busuioc la păhar dulce – 752, Nicolai Pazariu din Gura Sadovei, 30 iulie 1908:

p32

Când joacă zestrea – 18, Mihai Iroftei din Horodnicu de Jos, 16 septembrie 1907:

p33

Busuioc când se rădică masa – 210, Nicolai Muscă din Măzănăieşti, 31 oct. 1907:

p34

Cântec la masă – 1559, Iordachi Gherasim din Grăniceşti, 2 februarie 1910:

p35

Cântec la masă – 1676, Niculai Ienciu şi Gh. Chiciu din G. Solcei, 24 aug. 1911:

p36

Di trii ori pe după masă – 1273, Vasile alui Gh. Savescu, Ciudei, 22 aug. 1909:

p37

Jocul cu zestrea – 101a, învăţător Dumitru Gemeniuc, Stroieşti, 26 oct. 1907:

p38

La iertăciune – 1875, Alexandru alui Vasile Bujdei, Vicovu de Sus, 16 iunie 1912:

p39

La-nbalţatu (înhobotatu) miresei – 748, Nichita Zlotar, G. Sadovei, 30 iulie 1908:

p40

La îmbalţatu miresei şi la zestre – 913, Precop Hău, Valea Putnei, 5 oct. 1908:

p41

La înhobotat – 1203, Pamfil Furcaş din Frătăuţul Nou, 8 august 1909:

p42

Sârbă veche. La înhobotat – 1328, Vasile Berna din Hliniţa, 27 august 1909:

p43

La pornire – 1555, Iordachi Gherasim din Grăniceşti, 2 februarie 1912:

p44

La pornire – 1864, Alexandru al lui Vasile Bujdei, Vicovu de Sus, 16 iun. 1912:

p45

La scoaterea danţului – 781, Ilie alui Maftei Bubă din Putna, 8 august 1908:

p46

La scoaterea zestrei – 101, Iancu Paranici din Pârteştii de Jos, 7 oct. 1907:

p47

La zestre – 662, Nicolai Turcu din Vama, 15 iulie 1908:

p48

Plângi, mireasă – 1212, Ilie Marcu din Frătăuţul Nou, 8 august 1909:

p49

Taci, mireasă, nu mai plânge! – 649, înv. Mihai Bilous, Stulpicani, 13 iul. 1908:

p50

Vivat la masă mare – 804, Ambrozie Frijan din Băişeşti, 16 august 1908:

p51

Zicală la înhorbotat – 1871, Alexandru al lui V. Bujdei, Vicovu de Sus, 16 iun. 1912:

p52

Alivanca (Un joc) – 392, Nicolaie Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908:

p53

Anicuţa. Sârbă – 330, trompetistul Ioan Popovici din Sf. Ilie, 5 ianuarie 1908:

p54

Arcanul un joc – 1214, Ilie Marcu din Frătăuţul Nou, 8 august 1909:

p55

Arcan – 722, Nicolai alui Iacob Cozma din Gura Sadovei, 28 iulie 1908:

p56

Arcanul – 1692, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 august 1911:

p57

Arcanu (un joc) – 276, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 4 decembrie 1907:

p58

FONOTECA MANUSCRISELE LUI VOIEVIDCA No Comments Sep 15

Fonotecarea muzicii vechi bucovinene – Ziua a doua

Ziua a doua a înregistrărilor de muzică veche bucovineană s-a întâmplat să ne scoată în faţă mai ales cântece şi jocuri de nuntă, aşa-zisele “zicale”. Ştiam, încă de ieri, că manuscrisele lui Alexandru Voievidca adăpostesc muzica de răscruce, cea care încheie epoca muzicii medievale româneşti şi, totodată, cea înstrăinătoare, de dinainte de acţiunea de românizare şi, mai ales, de dinante pe folclorul ceapiştilor pentru cultivarea întregului popor.

Astăzi nu a fost nici o surpriză pentru noi să constatăm că mai curând găseşti un fir de iarbă în târgul lui ion cremene lungu, decât un ecou de muzică veche bucovineană în folclorul bucovinean al ultimilor 75 de ani. Nu pot pricepe cum a fost posibil să uităm, cu atâta nătângă indiferenţă, şi oameni de talent, care ne-au luminat istoria obştească, dar şi identitatea noastră reală, cea a spiritului. Nu pot să pricep tupeul îndrumătorilor culturali din sistemul actual al culturii bucovinene, care nu ştiu boabă din ceea ce a fost şi care continuă, în frunte cu “Doctor în Folclor” Călin Brăteanu, să falsifice, şi mai prosteşte, şi mai fără responsabilitate, chiar şi ultimele fărâme de spirit, de autentic.

Astăzi, muzicienii muzicieni Petrică Oloieru şi Răzvan Mitoceanu, Răzvan Mitoaceanu şi Petrică Oloieru, secondaţi splendid, de la pupitrele studioului Centrului Cultural “Bucovina”, vărul meu de-al doilea, Dănuţ Lungu, au fonotecat peste 40 de cântece (după ora 20, când termină segmentarea, mi le trimite Dănuţ şi vi le arăt), în bezna roşcată a studioului cu scaune şubrede şi incomode, şi ea “operă” a lui Brăteanu (se bagă în toate ca tăunul lui Creangă), dar când se arăta pupăcios faţă de Gheorghe Flutur, nu pe dos şi viceversa.

Ce vom face, în formula “Zicălaşii”, după ce terminăm fonotecarea celor 500 de piese, selectate de mine, nu prea ştim şi nici nu ne prea preocupă. În aceste zile doar savurăm cu nesaţ respiraţia bunilor şi străbunilor. Suntem primii care o facem, deşi nu întâietatea ne interesa, ci doar cunoaşterea de sine. Ca oameni, ca fire de iarbă în necuprinderea unei uriaşe naturi umane.

Jurnalism No Comments Sep 15