Ziua Bucovinei, la Bucureşti, cu BLAZZAJ
*
Poftiţi la moaşte, sfinţi şi minuni!
Sfântul de la Maglavit
*
În 1935, când un preot descurcăreţ a început să vândă mitul sfinţeniei ciobanului Petrache Lupu din Maglavit, Biserica a avut vorbe grele la adresa acestui sacrilegiu, minunile fiind caracteristice doar lui Iisus Hristos, nu şi pământenilor de rând. Numai că minunile sfântului de la Maglavit au început să producă atâta bănet, încât Biserica şi-a reconsiderat repede luarea de poziţie, nuanţând-o şi intrând în afacere. Ba, foarte curând, a mai născocit şi o sfântă, o fătucă dintr-un sat oarecare, cam înceată la minte, care l-a confundat pe un flăcău dornic de tăvăleală cu diavolul, de care a scăpat-o un bătrân şi care bătrân nu putea fi decât bunul Dumnezeu. Deci, minune!
*
Dar ciudăţeniile acelea interbelice însemnau o biată copilărie propagandistică, faţă de adacerea moaştelor Sfântului Daniel Securistul, minunile lui Petrache Lupu fiind receptate doar de lume drept minuni, după cum concluziona, în cele din urmă, reputatul savant dr. Gh. Marinescu, care studiase fenomenul acela de alienare publică a unei naţiuni. Abia acum afacerile cu sfinţenii au ajuns să clatine cu adevărat creştinismul, cunoscutul legământ (“sâmbure de credinţă”) de întemeiere a Bisericii, “Cred întrunul Dumnezeu”, transformându-se într-o idolatrie a osemintelor înspăimântătoare.
*
Mărturii despre Petrache Lupu am publicat în categoria “Minunea de la Maglavit” (pe coloana din dreapta paginii sunt trecute toate categoriile, pentru a putea intra direct în materialele care vă interesează), dar am găsit, în “Ilustraţiunea română” din 1935, fotografile făcute de Şt. Ignat, pentru reportajele lui Nicolae Ţic, pe care le pun la dispoziţia tuturor celor care au nevoie de ele:
*
Petrache Lupu, cu turma nemioritică de mioare
Turma mioritică, ascultându-şi Sfântul viu
Petrache Lupu, la Fântâna Tămăduirii, pe care a zidit-o
Pelerini, pe drumul spre Maglavit
Sfântul Petrache Lupu, preotul Bobină şi scriitorul Nicolae Ţic
Sfântul Petrache Lupu, vindecând un copil olog
Bolnavă vindecată cu apă din “Pomel Mântuirii”
Pelerinaj la “Fântâna Mântuirii”
Petrache Lupu era un om normal; nu şi cumpărătorii de minuni
În curtea casei Sfântului din Maglavit
Petrache Lupu, un om onest, într-o lume nebună, nebună, nebună
*
TOY MACHINES: Târgu Mureş, Satu Mare, Cluj Napoca şi iar Bucureşti
La Bucureşti, din nou, dar cu BLAZZAJ
*
Dacă te sună Octavian Horvath, vocalitul de la IPR şi BLAZZAJ, poţi răspunde liniştit, pentru că “Vita” (eu nu-i pot spune cu acest nume de scenă, aşa că-i zic Tavi, de câte ori ne întâlnim) este unul dintre puţinii cetăţeni ai mândrei noastre patrii, care nu-ţi va cere nimic, ci doar se va interesa de cum îţi mai merge, de planurile tale de viitor, iar dacă îl întrebi, îţi va povesti şi el despre ale lui. Minunaţi oameni sunt timişorenii IPR-BLAZZAJ, şi nu spun asta din vreun interes. TOY MACHINES va reveni în Bucureşti, împreună cu BLAZZAJ, nu datorită prieteniei noastre cu muzicienii din Banat, ci pentru că s-au descurcat minunat, în deschiderea concertului de promovare a noului album al ALTERNOSFEREI, iar publicul tânăr bucureştean i-a plăcut mai presus de visele şi de imaginaţia muzicienilor din Suceava, încetăţeniţi la Cluj-Napoca.
*
Într-un timp scurt, TOY MACHINES va cânta la Târgu Mureş, la Satu Mare, la Culj Napoca şi, apoi, iar la Bucureşti (dacă ar mai fi avut zile de concediu, puteau accepta încă vreo zece concerte), iar mie îmi cântă sufletul, văzând că le surâde norocul pe care îl şi merită cu prisosinţă.
*
Primind, de la Andi, încă nişte fotografii, făcute de Cezar Cazan, de la un alt site muzical drag nouă, tuturor rockerilor din România, LetsRock.ro, precum şi din cele postate pe TeenAQ, vi le arăt şi dumneavoastră, prietenilor noştri, ca să vă faceţi o impresie despre ce şi cum a fost la Arenele Romane. Şi desigur, păcătos şi vicios cum sunt, ca să mă laud. Că doar am cu ce.
*
*
Eroii supravieţuitori din Dealul Spirii
1. Gheorghe DIACONUL 2. Ioan CHIRILEANU 3. Stan DOBRE 4. Gheorghe NICULAE 5. Niculae GABRIILESCU 6. Ilie Ioan TRĂSNEA 7. Grigore IGNAT 8. Tudor SEVEREANU 9. Ioan Ilie URÂTU 10. Nicolae DOBRE-PURCEL 11. Şerban DELEAN 12. Căpitan Dinu ŞERBĂNOIU 13. Căpitan Grigore C. PETRESCU 14. Dumitru STOENESCU 15. Constantin sin Gheorghe BUNEA 16. Stan PEIRE 17. Sergentul-major Stancu BADEA
*
În 13 Septembrie 1848, 12.000 de turci, conduşi de vestiţii generali Fuad Efendi şi Suliman Paşa, intrau în Bucureşti, pentru a face ordine după mascarada revoluţionară din vară. Taman atunci, 270 de pompieri aveau programată instrucţie de front, la care comandantul lor, Zăgănescu, nu voia să renunţe cu nici un preţ. Apoi, o scurtă altercaţie între Caraiman Paşa, comandatul avangărzii turgeşti, şi Zăgănescu (turcul l-a scuipat pe român, iar acesta i tras o palmă) avea să se finalizeze cu o bătălie în toată legea, care a atras admiraţia întregii Europe, inclusiv a tovarăşilor Marx şi Engels. Pentru că pompierii au pus mâinile şi pe tunurile inamicilor, făcând prăpăd în rândul turcilor, care numai la o rezistenţă, şi încă vitează, în Bucureşti, nu se aşteptau.
*
În bătălie, au murit 500 de turci, în frunte cu Caraiman Paşa, şi doar 45 de pompieri români. În 13 Septembrie 1901, când s-a dezvelit Monumentul Pompierilor, în Bucureşti, mai erau în viaţă, dintre donchijoteştii eroi bucureşteni, doar cei din fotografia de mai sus, adică:
1. Gheorghe DIACONUL 2. Ioan CHIRILEANU 3. Stan DOBRE 4. Gheorghe NICULAE 5. Niculae GABRIILESCU 6. Ilie Ioan TRĂSNEA 7. Grigore IGNAT 8. Tudor SEVEREANU 9. Ioan Ilie URÂTU 10. Nicolae DOBRE-PURCEL 11. Şerban DELEAN 12. Căpitan Dinu ŞERBĂNOIU 13. Căpitan Grigore C. PETRESCU 14. Dumitru STOENESCU 15. Constantin sin Gheorghe BUNEA 16. Stan PEIRE 17. Sergentul-major Stancu BADEA.
Mitteleuropa din “şipotele” gândirii lui Nechifor
Nechifor: Când adorm, am nişte viziuni ceva de speriat!…
*
„Preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, a anunţat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că intenţionează să amenajeze o „Mică Europă” în parcul Şipote din centrul Sucevei. Cătălin Nechifor a prezentat conceptul de „Mica Europă” („Little Europe”) ca un posibil slogan al Sucevei în competiţia pentru obţinerea titlului de capitală europeană a culturii în anul 2021”.
*
„Eu m-aş fi gândit la altceva, la „Little Europe” – „Mica Europă”. Şi asta pentru că în Bucovina, Mica Europă înseamnă români, germani, evrei, lipoveni, huţuli, ucraineni, poloni, romi. Înseamnă exact 12 minorităţi care trăiesc în Bucovina. Iar pe steagul Uniunii Europene sunt tot 12 steluţe, şi am crezut că ar fi important să venim cu acest concept de Mica Europă: 12 steluţe, 12 minorităţi, 12 gastronomii, 12 culturi. De fapt 12 ţări într-un spaţiu unitar. Şi lucrul acesta o să-l facem ca şi concept la Muzeul Satului şi o să-l facem şi la parcul Şipote”, a explicat Cătălin Nechifor” (Presa, adică Monitorul de Suceava. Mai există şi altceva?).
*
Ca să mă pot abţine de la comentari (dure, evident), prefer să cataloghez viziunea izvorâtă din autoritatea suficienţei şi din suficienţa autorităţii drept stupizenia anului. În fond, reflectă o erudiţie octodoctă!