Dragusanul - Blog - Part 1117

“Ce ţie nu-ţi place altuia nu face!”

Cireşul meu

Cireşul meu

*

La începutul mandatului lui Gheorghe Flutur de Preşedinte al C. J. Suceava, spre sfârşitul anului 2008, vicepreşedintele Cadariu, înfrânt mereu, în alegerile de pe valea Moldovei, de Viorel Varvaroi şi de pesediştii lui, a cerut directorilor proaspăt înfiinţatului Centru Cultural “Bucovina” ca Viorel Varvaroi să fie dat afară din sistem, iar directorii respectivi au plusat, de la ei, şi cu intenţia de a-i lăsa fără locuri de muncă şi pe Emil Havriliuc, Dănuţ Lungu şi Marcel Horodincă.

*

Era o nedreptate crasă şi am mers la Preşedinte, să protestez. Numai că Gheorghe Flutur, care nu ştia de răfuiala lui Cadariu, deşi nu-l plăcea pe Varvaroi, a refuzat să admită o astfel de nedreptate, iar Viorel Varvaroi a rămas, bine-mersi, în sistemul bugetar. Cu leafă mai mică (diminuată de o fostă colegă UTC, care-i plătea poliţe), dar a rămas.

*

În 2014, interpretul de folclor Sorin Filip, fără să fie membru al vreunui partid, fără să militeze, precum Margareta Clipa la Dumbrăveni (“Votaţi PSD! Victor Ponta, Preşedinte!” – şi era dreptul ei să clameze astfel, din moment ce are dreptul la vot), a acceptat să cânte la un spectacol organizat de PDL şi să dea citire textului de promovare a spectacolului, pe ecranul unei televiziuni. Şi-atunci, Viorel Varvaroi, înşurubat în sistemul culturii de Gavril Mîrza în negoţ barter cu consilierii PNG (sau cum se numea partidul securiştilor, condus de Virgil Măgureanu), l-a executat pe Sorin Filip prin:

*

Decizia stalinistă a lui Varvaroi

Decizia stalinistă a lui Varvaroi

*

Citez din textul deciziei bugetarului care zi de zi face politică, Viorel Varvaroi:

*

Având în vedere abaterea disciplinară săvârşită de domnul Sorin Vasile Filip prin faptul că a apărut la postul de televiziune „Bucovina TV”, într-un spot publicitar în care promova un spectacol organizat de Partidul Democrat Liberal care urma să se desfăşoare în data de 23 mai 2014 pe espanada Casei de Cultură, afirmând în acel spot următoarele: „La „Hora Bucovinei” vă invită Sorin Filip alături de Partidul Democrat Liberal Suceava” (“espanada” din agramatul text citat nu cred că înseamnă o greşeală de culegere).

*

Decizia de sancţionare cu “avertisment scris” a lui Sorin Filip pentru păcatele… zilnice ale vieţii lui Varvaroi (dintotdeauna, doar politruc a fost) este datată 16 iunie 2014.

*

Între timp, cu mentalitate de arendaş pesedist al Culturii, Viorel Varvaroi, care a impus mediocrităţi în posturile de directori, toate cu contracte de interimat valabile până la sfârşitul anului 2015, organizează brusc, instantaneu şi pe neaşteptate un concurs de ocupare de funcţii. De ce? Ca să nu expire anul de penitenţă (ipocritul Varvaroi ar merita un veac) a lui Filip, caz în care Sorin ar putea concura pentru funcţie, punând în pericol scaunul Tamirei Gonda Cojocaru, protejata lui Varvaroi.

*

O veste proastă pentru Varvaroi: Pentru cele două posturi de directori vor concura mulţi oameni de cultură, unul dintre ei, doctor, pe bune, în Sociologie.

*

O veste proastă pentru oamenii de cultură: La nimic nu vă ajută nici competenţa, nici statutul de creatori şi de artişti, câtă vreme vă lipseşte “cunoştinţa” cu politrucul Varvaroi!


D’ale arendaşului Centrului Cultural “Bucovina”

Îngăduiţi primăvara?

Îngăduiţi primăvara?

*

Habar nu aveam de ce se grăbeşte arendaşul Centrului Cultural “Bucovina” cu trucarea pripită a unui concurs de ocupare a posturilor vacante de directori. Îl rugasem, îl implorasem chiar, să nu se mai joace cu funcţiile de conducere din sistemul culturii, trucând concursurile, dar aş! – cum a dat (dezacord aparent!) cu ghiersu-n el Maestrul şi Margareta, cum l-au acupat bolunzelile şi dă-i, şi dă-i cu concureala ce-o să-aducă nimereala să iasă ca socoteala.

*

Habar nu aveam că arendaşul Centrului Cultural “Bucovina” interzice prin legea (lui de şnapan!) regulamentelor fistichii, pe care i le-au aprobat slugoii din administraţie,  dreptul la liberă exprimare, că a sancţionat prestaţii artistice independente, săvârşite în afara programului, după regula lui “cine nu-i cu PSD e împotriva noastră”.

*

Habar nu aveam că Maestrul şi Margareta şi-au luat nasul la purtare (aici, abia, e un dezacord!), râmând de zor prin gunoaie – treaba lor, dacă n-ar împroşca şi pe alţii – şi nici nu-mi mai aduc bine aminte cine a scris, în romanescă, Maestrul şi Margareta. Dar o să aflu.


Luminoasa urbe a lui ion lungu

Lumina zilei

Lumina zilei

*

Pururi fascinat de uluitoarele succese edilitare ale primarului ion lungu, nu pot trece cu vederea contribuţia domniei sale la propăşirea sucevei pe multiple planuri, inclusiv în cel al iluminatului public.

*

Imaginea, care-i mai grăitoare decât cuvântul volant sau manent, dovedeşte fără echivoc faptul că, atunci când iluminatul public este plătit din banii contribuabililor, noaptea suceveană e mai senină şi mai luminoasă decât ziua. Dăm un ban, dar ştim că face.

*

Cine are impresia că fotografia a fost făcută ziua, în amiaza mare, nu se înşeală, dar nici dreptate nu are, pentru că, fără ion lungu la conducere, credeţi dumneavoastră că ar mai apărea, zilnic, soarele pe cerul sucevei (pariem că s-ar opri la Prelipca, pe prispa casei copilăriei primarului, pentru a-i descifra amintirile din copilărie?), iar ziua nu ar arăta ca noaptea?

*

ULTIMA ORĂ: Din sursele autorizate ale televiziunilor locale de ştiri, am dedus că becurile sucevene au fost aprinse în miezul zilei, întrucât primarul ieşise într-o vizită de lucru şi ca să nu dea, ca de deobicei, în gropi.


Originile “Bătutei” moldoveneşti

O altă sursă documentară

O altă sursă documentară

*

ZICĂLAŞII au început repetiţiile pentru a doua premieră cu cântece vechi româneşti, “Chemarea străbunilor“, premieră programată pentru data de 29 mai, în Cetatea Sucevei.

*

Între timp, eu continuu să caut, prin cărţile lumii, partituri ale cântecelor vechi româneşti, pe care, apoi, i le pun la dispoziţie profesorului Petru Oloieru, uneori beneficiind şi de o primă “lectură”, ba şi de explicaţii – în cazul în care timpul ne-o permite.

*

Cu un astfel de prilej, “citind” câteva dintre partiturile luate din cartea de mai sus, starostele ZICĂLAŞILOR a avut revelaţia originii “Bătutei” moldoveneşti, pe care nu o dezvălui, până în ziua de 29 mai. Dar iată că muzica veche românească, dacă este readusă în auzul zilei, face dezvăluiri senzaţionale, deşi interesul public este stârnit mai ales de superba ei muzicalitate.

*

Cei care vor să vadă filmele celor două spectacole ale ZICĂLAŞILOR, cu premiera “Walachische Tanze und Lieder“, pot accesa lunk-urile:

*

https://www.youtube.com/watch?v=yvQJCPp_YeU

*

https://www.youtube.com/watch?v=EAnew7b7dIc

*

 


T. Robeanu: Suceava e avută-n turnuri

Suceava decăderilor romantice de odinioară

Suceava decăderilor romantice de odinioară

*

La izvorul din pădure

 *

La izvorul din pădure

Pe un trandafir sălbatec

Şede-un cuc cu pene sure.

 *

La-izvorul din pădure

Mers-a gingaşa copilă,

Albă şi cu ochi de mure.

*

Şi-ntr-acolo în pădure

Vine vânătorul tânăr;

Cum s-ar duce el pe-aiure?

*

La izvorul din pădure

Cântă-atunci nespus de dulce

Cucul cel cu pene sure.

(Convorbiri Literare 1888, No. 8)

 *

 *

Tu, palidă şi tristă floare

*

Tu, palidă şi tristă floare

Ce creşti pe stâncile fecioare,

Mâhnirea de călugăriţă

Din faţă-ţi pentru lumea oarbă,

Nici raza caldă să o soarbă

Nu e în stare, albumiţă.

 *

Nici melodia nu încântă

Singurătatea ta cea sfântă;

O, cât e dorul tău de jalnic

Când prin văzduhurile clare

Ridici tu casta ta visare

La plutitorul vultur falnic.

*

Tu ştii, că-i scris în neagra carte

Nicicând de el să nu ai parte,

Dar vrei măcar să mori aproape.

Iar noi, drăguţa mea pierdută?

O, vino!, tristă mă sărută

Ş-apoi lavina să mă-ngroape!

(Convorbiri Literare 1889, No. 4)

*

*

Strofe Carpatine

*

Prin întuneric de codru de brad,

Ploi de lumini din stele cad.

Şi umplu de-argint izvoarele clare

Şi inima de dor şi visare.

 *

Aşa tânără, fragă, ca amorul dintăi

Înfloreşte o roză la răscruce de căi,

Înfloreşte-aşa dulce, ca tine, la care

Mă duce, iubită, ascunsa cărare.

*

Sub pasul rar şi discret de cerbi

Se-nfioară încet vârfuri de ierbi;

Din vale negura se ridică

Căruntă ca o legendă antică.

*

Se clatină brazii, salută în somn:

Prin visul lor trece Dragoş domn.

În pălărie o veselă floare,

În mână cornul de vânătoare.

(Convorbiri literare 1891, No. 6)

*

*

În ger, pe troienita stradă

*

E vis? Dar nu, eu sunt pe stradă,

Călcâiele-n omăt scrâşnesc;

Un aspru ger prin lume trece

Şi stelele învineţesc.

 *

Pe-o creangă s-aşează păsări de aur

Cu glas de-argint şi legendar

Şi cântă dornic, şi cântă dulce

Şi ca o fantomă-n lună dispar.

*

Ademenit tresare ramul

Şi mi se rumpe inima,

Cu trupuri tinere şi nude

Acopăr flori visarea sa.

*

Ca un surâs de primăvară

Oaza fragedelor vieţi

Adie candidă, senină

În mijlocul mortalei gheţi.

*

N-ai zile, gingaşă minune!

Realu-i rege autocrat,

Din legile lui din vecie

El nici o iotă n-a cedat.

*

Mori, chiar de te-ar sădi pumnalul

În sân entuziast, virgin

Să-i bei căldura lui. Pieirea

E a iluziei destin.

*

În ger, pe troienita stradă,

A mele tâmple bat arzând.

E vis? Întâia mea iubire

Cu ochi plânşi mi-a trecut prin gând.

(Convorbiri Literare 1892, No. 3)

 *

În bolta de la „Craiul Negru”

*

Suceava e avută-n turnuri

Ca muntele bogat în stânci,

Ea are strade glorioase

Şi are pivniţe adânci

 *

În bolta de la „Craiul Negru“

Acolo-i vinul minunat.

Acolo trei voinici aseară

Într-un ungher s-au aşezat

 *

Au pene roşii-n pălărie

Şi tinereţe în obraz.

Mustăţile, aşa de dârze

Şi vorbele aşa cu haz.

 *

Crâşmaru-n umbră clipoceşte,

Mănunchi de chei i-atârnă-n brâu,

Nepoata are ochi albaştri

Şi-i blondă ca un spic de grâu.

 *

Aduce vin în cupe clare,

Roşind, celor trei darabani,

Ei au mustăţi atât de dârze,

Ea numai optsprezece ani.

 *

Şi unul sare în picioare,

Zâmbind mânuţele i-a prins.

Guriţa-al doilea îi sărută

În şagă mai, mai înadins.

 *

Iar cel din urmă stă deoparte

Aşa de palid, chinuit –

Ah, mult amar şi, totuşi, dulce

În ochii săi ea a citit.

(Convorbiri Literare 1893, No. 8)