Cântecul naţional în Bucovina: Fundu Moldovei

*

Fundu Moldovei era cea mai bogată comună din Bucovina, primarul Mercheş fudulindu-se că nu exista gospodărie la Fundu Moldovei în care să nu fie mulse măcar două vaci. Banca sătească avea un capital propriu aproape egal cu al celei din Cernăuţi. Lumea trăia bine, la Fundu Moldovei, şi nu-i prea ardea de cântat. Numai că gospodarii organizau tot felul de “pertractări”, şi-atunci, pe lângă lăutarii tocmiţi, mai cântau, la Fundu Moldovei, şi Maria Teodorovici-Franciuc, şi Ioana Piticari, şi Aniţa Hasnaş, şi Iftima Burduhos, şi Axinia Ciumău, şi Marina Gramadă, şi Casandra Popovici, adică neveste de gospodari, cu care soţii pe bună dreptate se mândreau.

*

Ie-mă, badie! – 534, Maria Teodorovici-Franciuc, 1908

Frunză verde perpegioi – 769, Ioana Piticari, 1908

Frunzuliţă trii masline – 766, Aniţa Hasnaş, 1908

Cucule, pasăre blândă! – 771, Iftima Burduhos, 1908

Of, şi earăşi of! – 761, Axinia Ciumău, 1908

Unde mi-i binele? – 772, Marina Gramadă, 1908

Pasere cu casa-n colţ – 758, Casandra Popovici, 1908

Cucule porumbule! – 756, Casandra Popovici, 1908

Frunzuliţă nucă sacă – 767, Aniţa Hasnaş, 1908

Norocul – 535, Maria Teodorovici-Franciuc, 1908

Frunzulică usturoi – 757, Casandra Popovici, 1908

De aş şti cânta ca cucu – 763, Axinia Ciumău, 1908

În valea cu săcaraua – 764, Axinia Ciumău, 1908

Cântecul naţional în Bucovina: Gălăneşti

*

Înconjuraţi, din toate părţile, doar de sate cu lăutari vestiţi, Gălăneştii lăsaseră grija cântecului naţional în seama cantorului Vasile Cuciurean, care s-ar părea că s-a achitat cu brio şi de această nobilă sarcină.

*

Frunză verde şi-un dudău – 1232, Vasile Cuciurean, 1909

Mândruliţa mea – 1230, Vasile Cuciurean, 1909

Dascăle, prea învăţate – 1234, Vasile Cuciurean, 1909

Vine bădiţa din jos – 1229, Vasile Cuciurean, 1909

Holercuţă, măi! – 1236, Vasile Cuciurean, 1909

Mamuţă, mamuţă! – 1228, Vasile Cuciurean, 1909

Pentru ce, mă? – 1226, Vasile Cuciurean, 1909

Cântecul naţional în Bucovina: Grăniceşti

*

Măieştri în mângâierea viorii precum poetul Constantin Hrehor erau, cândva, la Grăniceşti, lăutarii Iordache Gherasim şi Mihalachi Moroşan, de interpretatea vocală ocupându-se, de regulă, Agripina Moroşan şi Floarea şi Saveta Gherasim. Multe cântece minunate s-au auzit, pe la cumpăna celorlalte veacuri, în Grăniceşti, susurând ghiers dulce dinspre Maria Ţibu, Ioana Clipa, Domnica Temciuc, Eleonora Gutău, Mărgărita Gramadă şi Glicheria Bourean.

*

Cântece fonotecate:

*

p35

p44

p60

p75

p93

p94

p120

p128

p131

p144

*

Repertoriul vechi din Grăniceşti:

*

Româneasca – 1564, Iordache Gherasim, 1910

Moş bătrân – 1563, Iordache Gherasim, 1910

Cântec de joc – 1562, Iordache Gherasim, 1910

Cântec la masă – 1559, Iordache Gherasim, 1910

Cuza – 1556, Iordache Gherasim, 1910

Pripoianca – 304, Mihalachi Moroşan, 1907

Cu schimburile – 301, Mihalachi Moroşan, 1907

La pornire – 1555, Iordache Gherasim, 1912

Cântec la masă – 1560, Iordache Gherasim, 1910

Corabeasca – 303, Mihalachi Moroşan, 1907

Brâu – 305, Mihalachi Moroşan, 1907

Cântec românesc – 1561, Iordache Gherasim, 1910

Ardeleneasca – 302, Mihalachi Moroşan, 1907

Danţul – 1558, Iordache Gherasim, 1910

Moartea lui Gheorghieş – 298, Ioana Clipa, 1907

Frunză verde de-un cireşu – 307, Floarea Gherasim, 1907

Măi bărbate măi! – 308, Mihalachi Moroşan, 1907

Leliţă, leliţă! – 297, Maria Ţibu, 1907

Măi bărbate, măi! – 303, Mihalachi Moroşan, 1907

Busuioc la rădicarea miresei – 301, Mihalachi Moroşan, 1907

Busuioc la rădicarea mesei – 306, Mihalachi Moroşan, 1907

Foaie verde mere, pere – 300, Floarea Gherasim, 1907

Frunză verde liliac – 296, Saveta Gherasim, 1907

Frunză verde şi-un cireşiu – 302, Floarea Gherasim, 1907

La stejar, la rădăcină – 297, Maria Ţibu, 1907

Ce caţi, bade, pe-acole? – 295, Domnica Temciuc, 1907

Promoroacă pe pădure – 1546, Eleonora Gutău, 1910

La fântâna cea de piatră – 1549, Elisaveta Gramadă, 1910

Măi române, măi! – 1554, Mărgărita Gramadă, 1910

Câţi flecăi sunt ici în sat – 1557, Elisaveta Gramadă, 1910

Frunză verde calapăr – 1547, Eleonora Gutău, 1910

Frunză verde de-un harbuz – 1552, Agripina Moroşan, 1910

Pe dealu la răsărit – 1563, Glicheria Bourean, 1910

Horă veche – 1557, Iordachi Gherasim, 1910

Cântecul naţional în Bucovina: Gura Humorului

*

Cu un Alecu Marcu, violonist şi zicător cu glasul plin de haz, dar şi cu legendarul Batalan din Marginea printre ei, lăutarii din Gura Humorului au făcut epocă, fiind invitaţi să cânte şi pe la sindrofiile protipendadei româneşti din Bucovina. Cea mai frumoasă “Rusască” humorenii o cântau, “Hai, leliţo!”, la fel, ca să nu mai vorbim de celelalte cântece în înspumată curgere.

*

Cântece fonotecate:

*

p103

p226

p253

*

Repertoriul vechi din Gura Humorului:

*

Hai, leliţo! şi o Rusească – 118, Orchestra lăutarilor, 1907

Marş românesc – 1427, Nicolai Hluşco, 1909

Cucule pasere blândă – 111, Rahila Beleca, 1907

Hai la raci! – 112, Alecu Marcu, 1907

Of, of, şi iarăşi of! – 73, Alecu Marcu, 1907

Desfătare – 109, Rahila Beleca, 1907

Of, ce chin, ce jale! – 216, Veronica Lupu, 1907

Foaie verde de cafe – 213, Rachila Beleca, 1907

Frunză verde şi-un chiperiu – 120, Alecu Marcu, 1907

Ce n-a lăsat Dumnezeu? – 119, Alecu Marcu, 1907

Cucu, cucule! – 215, Veronica Lupu, 1907

Foaie verde măr domnesc – 217, Rachila Beleca, 1907

Asemănarea drăguţei – 110, Rachila Beleca, 1907

Orfana – 99, Rachila Beleca, 1907

Cuculeţ cu pană sură – 14a, Rachila Beleca, 1907

Frunză verde mătrăgună – 1426, Alecu Marcu, 1909

La fântâna cea de peatră – 1425, Alecu Marcu, 1909

Jălui-m-aş şi n-am cui – 100, Rachila Beleca, 1907

Ileana – 646, Alecu Marcu şi Batalan, 1908

Of, ce foc şi ce potop! – 647, Alecu Marcu şi Batalan, 1908

Neamţule, mă-ntreb şi eu – 1423, Rachila Beleca, 1909

De-ai fi dreaptă şi-nţeleaptă – 1424, Rachila Beleca, 1909

Cântecul naţional în Bucovina: Gura Solcii

*

Existase la Gura Solcii, în vremurile lui Nicule Picu, un scripcar vestit, Cihiciu, autorul unei hore prezentă în toate studiile şi culegerile de folclor din România, “Hora Chiciu”, dar între anii 1907-1914, când Alexandru Voievidca umblă după cântece vechi prin Bucovina, Chiciu cel bătrân murise, repertoriul lăutăresc de la Gura Solcii căpătând o nouă strălucire, prin feciorul lui, Gheorghe Chiciu, prin Bujdei Ion Ienciu şi prin Niculai şi Anghel Ienciu.

*

Cântece fonotecate:

*

p14

p15

p18

p23

p26

p29

p36

p57

p61

p85

p109

p129

p145

p159

p192

p196

p204

p234

p240

p259

p277

p291

*

Repertoriul vechi din Gura Solcii:

*

Frunză verde mărăcine – 1684, Ienciu şi Chiciu, 1911

Mărioară din poiană – 1683, Ienciu şi Chiciu, 1911

Cântec bătrânesc – 1685, Ienciu şi Chiciu, 1911

Ciobaneasca – 1694, Gheorghe Chiciu, 1911

Pe o stâncă naltă – 1688, Bujdei Ion Ienciu, 1911

Jocul babelor – 1689, Bujdei Ion Ienciu, 1911

Cu schimburile – 317, Gheorghe Chiciu, 1907

Bulgăraş de gheaţă rece – 1675, Ienciu şi Chiciu, 1911

Când iera punguţa plină – 1678, Niculai Ienciu, 1911

Şepte fraţi – 1671, Ienciu şi Chiciu, 1911

Triileşeşti – 315, Gheorghe Chiciu, 1907

Cântec la masă – 1676, Ienciu şi Chiciu, 1911

Chindie – 1686, Bujdei Ion Ienciu, 1911

Sîrba noastră – 1674, Ienciu şi Chiciu, 1911

Hora muntenească – 1687, Bujdei Ion Ienciu, 1911

Ardeleanca – 1693, Gheorghe Chiciu, 1911

Moldoveneasca – 1677, Gheorghe Chiciu, 1911

Arcanul – 1692, Gheorghe Chiciu, 1911

Hora Lenuţei – 1672, Ienciu şi Chiciu, 1911

Horă veche – 316, Gheorghe Chiciu, 1907

Hora frăţiei – 1673, Ienciu şi Chiciu, 1911

Hora Franţ – 1679, Gheorghe Chiciu, 1911

Hora tinereţelor – 1690, Gheorghe Chiciu, 1911

Hora bradului – 1691, Gheorghe Chiciu, 1911

Foaie verde trii madale – 314, Ilie Andrian, 1907

De la una pân’ la două – 1660, Gherasim Pribagă, 1911

O, iubita mea cea dulce – 1670, Niculai şi Anghel Ienciu, 1911

Frunză verde sălcioară – 1681, Anghel Ienciu, 1911

Frunză verde şi-o zmicea – 1680, Anghel Ienciu, 1911

Frunză verde de măr dulce – 1682, Budei şi Anghel Ienciu, 1911