Cântecul naţional în Bucovina: Fundu Moldovei

Fundu Moldovei era cea mai bogată comună din Bucovina, primarul Mercheş fudulindu-se că nu exista gospodărie la Fundu Moldovei în care să nu fie mulse măcar două vaci. Banca sătească avea un capital propriu aproape egal cu al celei din Cernăuţi. Lumea trăia bine, la Fundu Moldovei, şi nu-i prea ardea de cântat. Numai că gospodarii organizau tot felul de “pertractări”, şi-atunci, pe lângă lăutarii tocmiţi, mai cântau, la Fundu Moldovei, şi Maria Teodorovici-Franciuc, şi Ioana Piticari, şi Aniţa Hasnaş, şi Iftima Burduhos, şi Axinia Ciumău, şi Marina Gramadă, şi Casandra Popovici, adică neveste de gospodari, cu care soţii pe bună dreptate se mândreau.

Ie-mă, badie! – 534, Maria Teodorovici-Franciuc, 1908

Frunză verde perpegioi – 769, Ioana Piticari, 1908

Frunzuliţă trii masline – 766, Aniţa Hasnaş, 1908

Cucule, pasăre blândă! – 771, Iftima Burduhos, 1908

Of, şi earăşi of! – 761, Axinia Ciumău, 1908

Unde mi-i binele? – 772, Marina Gramadă, 1908

Pasere cu casa-n colţ – 758, Casandra Popovici, 1908

Cucule porumbule! – 756, Casandra Popovici, 1908

Frunzuliţă nucă sacă – 767, Aniţa Hasnaş, 1908

Norocul – 535, Maria Teodorovici-Franciuc, 1908

Frunzulică usturoi – 757, Casandra Popovici, 1908

De aş şti cânta ca cucu – 763, Axinia Ciumău, 1908