Cântecul naţional în Bucovina: Calafindeşti

*

De repertoriul vechi al comunei Calafindeşti ne vom ocupa foarte curând, prioritatea la fonotecare datorându-se şi faptului că în Calafindeşti există un primar adevărat, Loghin Saviuc, dar şi câteva fanfare de o splendidă unicitate. Repertoriul vechi al satului Calafindeşti cuprinde cântecele:

*

Mândruliţă dragă! – 2072, Vasile Turturean, 1914

Mândră, eu ţi-am spus de-asară – 2070, Vasile Turturean, 1914

Draga mami frumuşică – 2052, Zahara Lazor, 1914

Tot mai lin, dorule, lin – 2059, Vasile Lazurcă, 1914

Hâş, hâş, hâş, pasere-albastră! – 2071, Vasile Turturean, 1914

Olin, Olian măi! – 2065, Trandafira Alexii, 1914

Cucule, pasere blândă – 2066, Toader Lavric, 1914

Doamne,-ajută cucului! – 2057, Pavel Bodnariuc, 1914

Mândruliţă – 2056, Pavel Bodnariuc, 1914

Jupăneasă Vălculeasă! – 2051, Zahara Lazor, 1914

Frunză verde de răchită – 2064, Zamfira Popovici, 1914

Cântă cucii vinerea – 2073, Catrina Ravenciuc, 1914

Măi cucule, măi! – 2060, Floarea Vauciuc, 1914

Ţara străină – 2068, Domnica Cioban, 1914

Ţara străină – 2054, Zahara Lazor, 1914

Mândruliţa mea – 2058, Vasile Lazurca, 1914

Frunză verde şi-o lalea – 2055, Pavel Boddnariuc, 1914

Pentru tine, mândrulucă – 2062, Victoria Lazurca, 1914

Cântecul naţional în Bucovina: Câmpulung

*

La Câmpulung Moldovenesc, cântecul naţional, cu vagi relicve ancestrale, era păstrat de lăutarii Petrea Creţul, Alexa Cherar şi Petrea Merilă, de cantorul bisericesc Toader Dornean, de învăţătorul Simion Prelipcean, cu un “Cântec vechi” (“Într-o piatră detunată / Şi-al zăhastrului picior, / Ieste-o stâncă ce-au fost fată / De un mare domnitor. // Acea doamnă ie Dochia, / Zece oi al iei popor, / Ie domnează-n vizunie / Peste turme şi păstori” – deci o variantă prescurtată şi eronată a cântecului cules de T. Robeanu: “A codrilor crăiasă / Şi a zmeilor mireasă / Iese, seara, într-amurg, / Paşte cerbii sus, pe runc, / Ciutele şi caprele / Şi le mulge laptele / Şi-l încheagă în fântână / Să nu iasă altă zână, / Şi îl face mândru caş, / Bolovan de bicaş, / Şi îl pune în părău / Să-l spele apa mereu, / Să-i treacă dorul de zmeu”) şi de mulţi alţi gospodari, pentru a fi încredinţat generaţiilor din ce în ce mai înlănţuit pe clipă şi înstrăinat de moştenirea ancestrală.

*

Nu am fonotecat nici un cântec din Câmpulung Moldovenesc şi nici n-o s-o facem, până nu mă dumiresc ce anume mesaje străvechi se ascund în textele cântecelor din lista de mai jos, cântecul apărând, conform vechilor cărţi religioase, dar şi Psalmului 18 al lui David, în Muntele Soarelui, în care “Dumnezeu şi-a făcut sălaş” (David) sau, cum se zicea în civilizaţia pretotemică a munţilor Carpaţi: Ar Ra Ar AUM (Slujind Soarelui, Slujeşti lui Dumnezeu), valea de lângă Rarău numindu-se, şi astăzi, ArRaArAu (Ararău)!

*

Foaie verde trii maslini – 1442, Petrea Merilă, 1909

Astăz’ îi lăsat de săc – 1446, Iftimia Lojinschi, 1909

Cântec vechiu – 716, Simeon Prelipcean, 1908

Frunzuliţă şi-o lale – 872, Iftima Lojinschi, 1908

Frunzăşoară earbă lată – 883, Rosalia Chioruţ, 1908

Of, inimă, of! – 880, Mariţa Hierar, 1908

Frunză verde lemn uscat – 1443, Petrea Merilă, 1909

Puiculiţa mea – 901, Petrea Creţul, 1908

Pus-am şaua pe doi cai – 885, Toader Dornean, 1908

Foaie verde de-alunică – 840, Toader Dornean, 1908

Frunză verzi am tot cântat – 873, Iftimia Lojinschi, 1908

Tiniereţe haine bune – 871, Iftimia Lojinschi, 1908

Foaie verde earbă mare – 874, Iftimia Lojinschi, 1908

Doină – 839, Toader Dornean, 1908

Frunzuşoară sălcioară – 881, Rosalia Chioruţ, 1908

Foaie verde iarbă mare – 902, Petrea Creţul, 1908

Foaie verde de trii zbanţi – 900, Petrea Creţul, 1908

Frunză verde flori mărunte – 870, Iftimia Lojinschi, 1908

Mândruliţa mea! – 878, Mariţa Hierar, 1908

Foaie verde măr domnesc – 877, Mariţa Hierar, 1908

Hora Câmpulungului – 744, Toader Dornean, 1908

Frunză verde trii masline – 715, Alexa Cherar, 1908

În lume născut – 886, Toader Dornean, 1908

Vine badea! – 1441, Petrea Merilă, 1909

Frunză verde de pe soc – 1449, Iftimia Lojinschi, 1908

Foiliţă romaniţă – 1439, Petrea Merilă, 1909

Foaie verde trii masline – 713, Alexa Cherar, 1908

Frunzuleană şi-un bănuţ – 714, Alexa Cherar, 1908

Turturică întristată – 747, Toader Dornean, 1908

Cântecul naţional în Bucovina: Ciocăneşti

*

Satul Ciocăneşti, sat care a fost o pustietate pe vremea “ciocănarilor” lui Ştefan cel Mare şi care îşi trage numele de la “Ion Ciocan ot Bistriţa”, care, în 31 iulie 1775, îşi disputa moşioara moldovenească de sub Botuşul Mic, în dauna câmpulungeanului Damaschin Hurghiş, a avut şi un melos comunitar cu rădăcini ardeleneşti, minunatul “Zor de ziuă revarsă”, de pildă, cântat de Ilie Moroşan, în 1913, fiind un vestigiu al cunoscutului cântec “Ană, zorile se varsă”, pe care ardelenii l-au retrezit la viaţă.

*

Zor de ziuă revarsă – 1974, Ilie Moroşan, 1913

Puica me cu brâul lat – 1979, Ilie Moroşan, 1913

Foaie verde şi-o lare – 1973, Ilie Moroşan, 1913

Bate-l, Doamne, popa-n sat! – 1987, Ştefan Ţăran, 1913

Foaie verde mintă creaţă – 1976, Ilie Moroşan, 1913

Frunzăşoară şi-un dudău – 1982, Palaghia Mercheş, 1913

Foaie verde trii zmicelie – 1978, Ilie Moroşan, 1913

Leon, Leonaş – 1977, Ilie Moroşan, 1913

Sara bună, mândra me! – 1975, Ilie Moroşan, 1913

Saraca nevasta mea – 1984, Paraschiva Mercheş, 1913

Cântecul naţional în Bucovina: Comăneşti

*

Doar şapte cântece, câte unul pentru fiecare zi a săptămânii, sugerează memoria spirituală a Comăneştilor, pe care va trebui să o descifrăm, odată şi odată.

*

Doină – 225, Varvara Constantinescu, 1907

Doină – 224, Eleonora Şandru, 1907

Din drăguţ la hinuţ – 221, Ileana Nistranschi, 1907

Of, mămuţă! – 220, Eleonora Şandru, 1907

Dorule, ihaha! – 226, Varvara Constantinescu, 1907

Burueana de leac – 223, Eleonora Pastei, 1907

Măi Nică, măi Nică – 222, Teodor Nistranschi, 1907