Cântecul naţional în Bucovina: Bădeuţi

*

În Bădeuţi, sătenii Veronica Petrescu şi cei din familia Cazac, Catrina, Domnica, Saveta şi Petrea, îşi cântau aleanurile, în iulie 1909, dar, de sărbători se aşezau petreceri frumoase, precum cea descrisă de Nicolae Iorga, în 1904: “La intrarea satului, s-a încins hora, care fâlfâie, de departe, albă, în mişcări line, întipărite de o armonie simplă. Lăutarii zbârnâie din cobze şi scripce, şi strigătele căpeteniei jocului se aud până la mine. Şi bărbaţii şi femeile sunt foarte frumoşi: care e Român şi care e Rus nu se prea poate deosebi în unitatea costumelor, împrumutate de la Români, şi multe căsătorii amestecate se vor fi punând la cale în asemenea prilejuri de hore ale Paştilor luminoasă”.

*

Pintre deal şi pintre văi – 1075, Veronica Petrescu, 1909

Porunci-au puica mea – 1071, Catrina Cazac, 1909

Măi bădiţă Ioniţă – 1063, Petrea Cazac, 1909

Cucule pasere blândă – 1069, Saveta Cazac, 1909

Foaie verde foi de fag – 1067, Vasile Lucescu, 1909

Frunză verde rozmalin – 1065, Domnica Cazac, 1909

Frunză verde earbă neagră – 1060, Petrea Cazac, 1909

Iesă lelea-n uliţă – 1076, Veronica Petrescu, 1909

Vine ţaţa din Vaslui – 1061, Petrea Cazac, 1909

Alunel cu-alune multe – 1078, Veronica Petrescu, 1909

Ie-ţi, copilă, iertăciune! – 1062, Petrea Cazac, 1909

Vai, dorule, vai! – 1070, Catrina Cazac, 1909

Mi-au venit o carte-asară – 1077, Veronica Petrescu, 1909

Cântecul naţional în Bucovina: Băişeşti

*

Cântecele lăutarului sătesc Ambrozie Frijan aveau zicalele acoperite de nevasta lui, Ileana, sau de alte gasuri frumoase din Băişeşti, precum cele ale Domnicăi şi Garafinei Camciuc, al Margioalei Mihalovici sau ale gospodarilor Ilie Pohaţă şi Emilian Menga.

*

Cântece fonotecate:

*

p51

p86

p118

p149

p151

p206

p279

*

Repertoriul vechi din Băişeşti:

*

Drăceanca – 803, Ambrozie Frijan, 1908

Durduleana – 807, Ambrozie Frijan, 1908

Vivat la masa mare – 804, Ambrozie Frijan, 1908

Busuioc – 805, Ambrozie Frijan, 1908

Corabasca – 802, Ambrozie Frijan, 1908

Stroieşteanca – 800, Ambrozie Frijan, 1908

Hora mielului – 801, Ambrozie Frijan, 1908

Frunză verde foi de nucu – 795, Marghioala Mihalovici, 1908

La fântâna cea de pciatră – 797, Ileana Frijan, 1908

Fugi, fugi! – 130, Emilian Menga, 1907

Trandafirul meu – 833, Ilie Pohaţă, 1908

La fântână, la dumbravă – 799, Domnica Camciuc, 1908

Dealule mândru, frumos! – 786, Marghioala Mihalovici, 1908

Cu urâtu şi cu prostu – 798, Garafina Camciuc, 1908

Cântecul naţional în Bucovina: Bălăceana

*

La Bălăceana cânta un lăutar cu nume predestinat, Foca Cobzari, zicalele fiind glăsuite de neîntrecuţii Trifon Iroftei şi Vichentie Jemna. Un patrimoniu de hore şi jocuri, unele jucate şi cântate, demn de toată admiraţia se conturase la Bălăceana, spre bucuria nu numai a românilor, ci şi a armenilor şi a evreilor din loc.

Cântece fonotecate:

*

p107

p114

p119

p148

p293

*

Repertoriu vechi din Bălăceana:

*

Chiperi – 516, Foca Cobzari, 1908

Mocanu – 511, Foca Cobzari, 1908

Dolhasca – 513, Foca Cobzari, 1908

Ţîgăneasca – 512, Foca Cobzari, 1908

Corabasca – 517, Foca Cobzari, 1908

Ciofu – 515, Foca Cobzari, 1908

Horă veche – 514, Foca Cobzari, 1908

Nimerit-au poposât – 508, Trifon Iroftei, 1908

Of, dorule, of! – 64, Vichentie A. Jemna, 1907

Hai, leliţo, hai! – 63, Vichentie A. Jemna, 1907

Astă noapte-am mas în sat – 507, Iroftei şi Cobzari, 1908

Tichi, tichi, toc! – 66, Vichenti Jemna, 1907

Bine-mi pare-mi pare! – 596, Iroftei şi Cobzari, 1908

Măriuţa cea frumoasă – 65, Vichentie Jemna, 1907

Cântecul naţional în Bucovina: Berchişeşti

*

Cântecele vechi ale comunei Berchişeşti vor intra primele la fonotecare, datorită respectului pe care li-l port şi primarului primar Violeta Ţăran, dar şi, de la mic, la mare, tuturor sătenilor din Corlata, capitala european asumată a “Naţiunii Poeţilor”.

*

Frunză verde de mătasă – 2236, Dumitru Jitar, 1914

Cobori, Doamne, pe pământ! – 825, Rachila Ianuş, 1908

Ghiorghiţă şi Marghioliţă – 2237, Cozma Jitar, 1914

Tânără m-am măritat – 824, Rahila Ianuş, 1908

Năcăjât ca mine nu-i – 821, Ana Panţir, 1908

Bate puiu la fereastă – 818, Vasile Panţir, 1908

Părăuaş cu apă rece – 817, Ioana Zbârcea, 1908

Cânepa – 823, Rahila Ianuş, 1908

Frunzăşoară, frunzuliţă – 826 – Rahila Ianuş, 1908

Măi dorule, măi! – 820, Vasile Panţir, 1908

Ciobanul – 814, Varvara Velehorschi, 1908

Copilă dragă! – 815, Varvara Velehorschi, 1908

Ochi ca noaptea – 813, Varvara Velehorschi, 1908

Mândruliţa mea – 822, Rachila Ianuş, 1908

Cântecul naţional în Bucovina: Bilca

*

Bilca, sat nou, menţionat abia în 1794, dar cu preot din 4 martie 1827, încă nu preluase nestematele Frătăuţilor şi nu avea decât două cântece vechi româneşti, zise de Vasile Bilcan, în 1914.

*

Câte stele sunt pe ceri – 2241, Vasile Bilcan, 1914

Pe cararea mea cea dragă – 2247, Vasile Bilcan, 1914