Cântecul naţional în Bucovina: Gura Solcii

*

Existase la Gura Solcii, în vremurile lui Nicule Picu, un scripcar vestit, Cihiciu, autorul unei hore prezentă în toate studiile şi culegerile de folclor din România, “Hora Chiciu”, dar între anii 1907-1914, când Alexandru Voievidca umblă după cântece vechi prin Bucovina, Chiciu cel bătrân murise, repertoriul lăutăresc de la Gura Solcii căpătând o nouă strălucire, prin feciorul lui, Gheorghe Chiciu, prin Bujdei Ion Ienciu şi prin Niculai şi Anghel Ienciu.

*

Cântece fonotecate:

*

p14

p15

p18

p23

p26

p29

p36

p57

p61

p85

p109

p129

p145

p159

p192

p196

p204

p234

p240

p259

p277

p291

*

Repertoriul vechi din Gura Solcii:

*

Frunză verde mărăcine – 1684, Ienciu şi Chiciu, 1911

Mărioară din poiană – 1683, Ienciu şi Chiciu, 1911

Cântec bătrânesc – 1685, Ienciu şi Chiciu, 1911

Ciobaneasca – 1694, Gheorghe Chiciu, 1911

Pe o stâncă naltă – 1688, Bujdei Ion Ienciu, 1911

Jocul babelor – 1689, Bujdei Ion Ienciu, 1911

Cu schimburile – 317, Gheorghe Chiciu, 1907

Bulgăraş de gheaţă rece – 1675, Ienciu şi Chiciu, 1911

Când iera punguţa plină – 1678, Niculai Ienciu, 1911

Şepte fraţi – 1671, Ienciu şi Chiciu, 1911

Triileşeşti – 315, Gheorghe Chiciu, 1907

Cântec la masă – 1676, Ienciu şi Chiciu, 1911

Chindie – 1686, Bujdei Ion Ienciu, 1911

Sîrba noastră – 1674, Ienciu şi Chiciu, 1911

Hora muntenească – 1687, Bujdei Ion Ienciu, 1911

Ardeleanca – 1693, Gheorghe Chiciu, 1911

Moldoveneasca – 1677, Gheorghe Chiciu, 1911

Arcanul – 1692, Gheorghe Chiciu, 1911

Hora Lenuţei – 1672, Ienciu şi Chiciu, 1911

Horă veche – 316, Gheorghe Chiciu, 1907

Hora frăţiei – 1673, Ienciu şi Chiciu, 1911

Hora Franţ – 1679, Gheorghe Chiciu, 1911

Hora tinereţelor – 1690, Gheorghe Chiciu, 1911

Hora bradului – 1691, Gheorghe Chiciu, 1911

Foaie verde trii madale – 314, Ilie Andrian, 1907

De la una pân’ la două – 1660, Gherasim Pribagă, 1911

O, iubita mea cea dulce – 1670, Niculai şi Anghel Ienciu, 1911

Frunză verde sălcioară – 1681, Anghel Ienciu, 1911

Frunză verde şi-o zmicea – 1680, Anghel Ienciu, 1911

Frunză verde de măr dulce – 1682, Budei şi Anghel Ienciu, 1911

Cântecul naţional în Bucovina: Horodnic

*

Cele două sate Horodnic, de Jos şi de Sus, au format, până pe la 1900, o singură comună, iar lăutarii cei vestiţi, precum Gheorghe Luţa şi Nichita Zlotar, locuiau în Horodnicu de Sus, iar un alt lăutar, Mihai Iroftei – în Horodnicu de Jos, dar cântau în toate satele Bucovinei, până la Hliniţa şi până la Suceava. Horodnicele înseamnă, ca şi pentru cultura Bucovinei, o spiritualitate obştească exemplară, în care cântecul naţional românesc îşi trăia vremurile de glorie.

*

Cântece fonotecate:

*

p11

p31

p33

p66

p68

p70

p102

p106

p111

p112

p117

p150

p158

p187

p191

p237

p238

p271

p283

p287

*

Repertoriul vechi al Horodnicului de Sus:

*

Ciocălău – 1171, Nichita Zlotar, 1909

Coada – 1161, Gheorghe Luţa, 1909

Bădeuceancă – 1159, Gheorghe Luţa, 1909

Rotututunda – 1162, Gheorghe Luţa, 1909

Drănicioara – 1157, Gheorghe Luţa, 1909

Bîr, oiţă, bîr! – 1156, Gheorghe Luţa, 1909

Graceasca – 1175, Nichita Zlotar, 1909

Baraboi – 1174, Nichita Zlotar, 1909

Bătrâneasca – 1173, Nichita Zlotar, 1909

Lespejioara – 1170, Nichita Zlotar, 1909

Păunaşu – 1169, Nichita Zlotar, 1909

Câte doi – 1146, Gheorghe Luţa, 1909

Vicoveanca – 1165, Gheorghe Luţa, 1909

La pripoi – 1163, Gheorghe Luţa, 1909

Ciocălău – 1150, Gheorghe Luţa, 1909

Buleandra – 1148, Gheorghe Luţa, 1909

Jidaucuţa – 1164, Gheorghe Luţa, 1909

Hora Prutului – 1158, Gheorghe Luţa, 1909

Hora flecăilor – 1149, Gheorghe Luţa, 1909

Hora nevestelor – 1160, Gheorghe Luţa, 1909

Măi bădiţă, măi! Of, fetiţă, of! – 1154, Elisaveta Luţa, 1909

Măi bădiţă, măi – 1142, Pachiţa Ivoleţ, 1909

Hora ţărănească – 1151, Gheorghe Luţa, 1909

Hora beţivului – 1147, Gheorghe Luţa, 1909

Foaie verde baraboi – 1144, Reveca Iavoleţ, 1909

Frunză verde şi-un burete – 1167, Vasile Dudulan, 1909

Când am fost maicei mai drag – 1152, Pavel Luţa, 1909

*

*

Repertoriul vechi al Horodnicului de Jos:

*

O melodie din Horodnicul de jos – 848, Mihai Paşcan, 1908

Când joacă zestrea – 18, Mihai Iroftei, 1907

O melodie din Horodnicul de jos – 848

Foaie verde şi-un dudău – 17, Mihai Iroftei, 1907

Joacă măi aşa! – 1788, Mihai Paşcan, 1912

Cântecul zestrei – 1783, Dimitrie Popescul, 1912

Cântă, cucoşule! – 1789, Mihai Paşcan, 1912

Petre, să mă iei! – 1785, Dimitrie Popescul, 1912

Constantine Volocienie! – 1787, Dimitrie Popescul, 1912

Tot mă mustră cugetu – 1780, Dimitrie Popescul, 1912

Frunză verde de odos – 2194, Ana Iftinca, 1914

Cât îi ţara ungurească – 1790, Mihai Paşcan, 1912

Cântecul naţional în Bucovina: Humoreni

*

Sat mic, dar cu un repertoriu interesant, din care nu lipseşte jocul cu cântec “Polobocul”, Humorenii au avut în Marghioala Savencu, Dumitru Rusu, Costachi Tăutu, Iovu Ciuhan şi Damian Dranca vrednici păstrători de memorie obştească.

*

Frunză verde solz de peşte – 2249, Marghioala Savencu, 1914

Fost-am, fost-am crăişor – 76, Dumitru Rusu, 1907

Şi noi la Hinca – 75, Costachi Tăutu, 1907

Poloboc – 218, Damian Dranca, 1907

Alunaş cu creanga-n drum – 72, Dumitru Rusu, 1907

Doina malaiului – 74, Dumitru Rusu, 1907

Pe cel deal, pe cel colnic – 78, Iovu Ciuhan, 1907

Cântecul naţional în Bucovina: Iacobeni

*

În mult prea germanizatul Iacobeni de odinioară, tatăl şi, respectiv, bunicul sculptorilor care au făcut monumentul lui Ştefan cel Mare din Suceava, cantorul Ieremie Bârleanu, născocea satire poznaşe la adresa popimii bucovinene, care huzurea pe seama pactului cu austriecii, de-a mai mare dragul. Satirele acestea, actuale şi astăzi, pot afla în Constantin Irimia, zicălaşul nostru, un inspirat interpret.

*

Mândruliţă, of! – 917, Ieremie Bârleanu, 1908

Spovedania – 918, Ieremie Bârleanu, 1908

Personalul bisericesc păcălit de femeia groparului – 920, Bârleanu, 1908

Tiţâico, fa, fa, fa! – 919, Ieremie Bârleanu, 1908

Cântecul naţional în Bucovina: Iacobeşti

*

În satul în care îşi avea conacul boierul Capri, cel care aduna, de sărbători, la Iacobeşti, lăutari din multe sate, ca să-şi desfete sufletul cu vechi cântece româneşti, s-a cântat puţin, doar Nicolai Duduman şi Ioan Lupuleac încercând, uneori, să-şi exerseze vocile.

*

Vine ţaţa din Vaslui – 43, Nicolai Duduman, 1907

Hai să zâcem! – 310, Nicolai Duduman, 1907

Fata mea, fata mea! – 309, Nicolai Duduman, 1907

Boii mei când aud doină – 312, Ioan Lupuleac, 1907