Cântecul naţional în Bucovina: Iazlovăţ

*

O femeie cu har din Iazlovăţ, Maranda Poenari, ne-a lăsat un frumos cântec despre târgul Sucevei, care “Numai două drumuri are, / Două drumuri şi-o cărare / De mers pe jos şi călare” – taman ca în zilele noastre. Puţine cântece, dar frumoase şi, de regulă, care nu se mai puteau auzi, în Bucovina, şi prin alte locuri.

*

De-ar fi puşca de soc verde – 2207, Anton Flociuc, 1914

Colo-n deal, sus pe Muncel – 220, Maranda Poenari, 1914

Cât e Suceava de mare – 2205, Maranda Poenari, 1914

Fata harnică – 2206, Maranda Poenari, 1914

Ştii tu, puică, ce-mi ziceai – 2208, Anton Flociuc, 1914

Du-ti, lumi, du-ti, viaţă! – 2204, Maranda Poenari, 1914

Cântecul naţional în Bucovina: Ilişeşti

*

Vechi sat răzeşesc, dar populat masiv cu germani, armeni şi evrei, Ilişeştii păstrau cântece vechi, în ciuda faptului că românii se trăseseră pe margini, înspre Braşca şi înspre Bălăceana, multe dintre ele aduse din Ardeal de Papa Luca, scripcarul care a dat şi numele familiei Scripcaru.

*

Puiculiţa mea! – 567, Maria Husarciuc, 1908

Până când nu ti iubiam – 60a, Ileana Bodnariuc, 1907

Frunză verde de-alămâie – 563, Marina Roşca, 1908

Frunză verde măr mărunt – 564, Marina Roşca, 1908

Hai, dorule, hai! – 126, Alexandra Botuşan, 1907

Sus, părinte, sus! – 147, Catrina Paşcan, 1907

Bâr, oiţă, bâr! Măi ciobane, măi! – 127, Alexandra Botuşan, 1907

Cântecul păharului – 568, Paraschiva Câmpan, 1908

Frunză verde rostopască – 565, Marina Roşca, 1908

Of, şi iarăşi of! – 55, Filaret Doboş, 1907

Dragă băieţele – 561, Aurelia Colesniuc, 1908

Fiica maicei – 560, Aurelia Colesnic, 1908

Frunză verde de hemei – 568, Paraschiva Câmpan, 1908

Am un leu şi nu-i al meu – 559, Aurelia Colesniuc, 1908

Măi bădiţă, măi Florică! – 570, Paraschiva Câmpan, 1908

Of, of, of, tare mi-i rău! – 569, Paraschiva Câmpan, 1908

Cântecul naţional în Bucovina: Ipoteşti

*

În satul Ipoteşti, Alexandru Voievidca a găsit doar două cântece, interpretate de Leontie Burac, singurul ucrainean care cânta şi româneşte, fiind învăţătorul de la şcoala din sat.

*

Of, leliţă stroieşteancă – 868, Leontie Burac, 1908

Frunză verde, iarbă lungă – 32, Leontie Burac, 1907

Cântecul naţional în Bucovina: Liteni-Moara

*
Familiile Marţineac şi Maximiuc, din Litenii Bucovinei, au încredinţat viitorimii cântece frumoase, care merită puse, din nou, pe strune şi pe glasuri măiestre.
*

 Vâlcu – 189, Catrina Maximiuc, 1907

De-ai şti cât îmi ieşti de dragă – 181, Veronica Marţineac, 1907

Puiu tatei pui! – 179, Veronica Marţineac, 1907

De-ar fi mândra – 178, Veronica Marţineac, 1907

Sărutatul – 180, Veronica Marţineac, 1907

Cine naiba-a mai văzut? – 191, Catrina Maximiuc, 1907

Frunză verde perişor – 190, Catrina Maximiuc, 1907

De la Horă – 188, Catrina Maximiuc, 1907

Cât am pătimit şi-am trasu – 182, Gheorghe Marţineac, 1907

Fost-am una la părinţi – 192, Catrina Maximiuc, 1907

Frunză verde de marari – 186, Catrina Maximiuc, 1907

Măritatul – 185, Catrina Maximiuc, 1907

Dragă băieţele! – 183, Veronica Marţineac, 1907

Cântecul naţional în Bucovina: Mănăstirea Humorului

*

Sculptor în lemn, cu şcoala făcută la Câmpulung Moldovenesc, sub îndrumarea lui Ion Pâşlea – profesorul care introduce brâul cu Tricolor în Bucovina, Simion Buburudzan, din Mănăstirea Humorului, cânta din frunză şi, astfel, intră în povestea horelor vechi, căutate şi desluşite de Alexandru Voievidca.

*

Cântec fonotecat:

*

p19

p25

p166

*

Repertoriul vechi din Mănăstirea Humorului:

*

Frunză verde şi amară – 116, Simion Buburudzan, 1907

Nu ştiu, Doamne, ce să fac! – 114, Simion Buburudzan, 1907

Horă – 115, Simion Buburudzan, 1907

Voinicul şi călugăriţa – 1900, Casandra Cozma şi Saveta Poştovici, 1913

Eu pi cap nu am pchicat – 1907, Ioana Tiron, 1913

Durerea iubitului – 1894, Casandra Cozma, 1913

La poarta lui Todirean – 1901, Saveta Poştovici, 1913

Voie bună – 1891, Casandra Cozma, 1913

Puica me di pisti munti – 1896, Casandra Cozma, 1913

Fost-am fată la părinţi – 1897, Casandra Cozma, 1913

Of, dorule, of! – 1893, Casandra Cozma, 1913

La poală sub codrul verdi – 1903, Saveta Poştovici, 1913

Cât e ziua de frumoasă – 1905, Ioana Tiron, 1913

Astă vară ci-am varat – 1902, Saveta Poştovici, 1913

Copii fără mamă – 1899, Saveta Poştovici, 1913

Pe sub lună, pe sub stele – 117, Elena Smerecinschi, 1907