*
Primind judeţul în arendăşie, Gheorghe Flutur are tot dreptul să schimbe vechilii ălorlalţi, cu vechilii lui. Dar cultura ar merita, după sărăcia multimilenară de săvârşiri, să capete măcar libertatea măscăriciului şi să fie făptuită de creatori, nu de politruci. Dacă toţi poeţii, pictorii şi muzicienii Sucevei, care supravieţuiesc pe te miri unde, ar lucra în sistemul culturii, punând în valoare şi imaginaţie, şi cultură, Gheorghe Flutur nu s-ar mai putea plânge de abundenţa kitsch-ului, pe care domnia sa, cu trepăduşii dumisale, l-a adus şi implementat masiv în acest judeţ. Dar Gheorghe Flutur urăşte creatorii, iar o dovadă o reprezintă faptul că formidabilul poet Ioan Manole, care l-a slugărit în campania electorală pe coji de bostan, nu găseşte un loc în sistemul anticultural al lui Gheorghe Flutur şi, prin urmare, abia supravieţuieşte de pe o zi pe alta. Dar ce contează un poet, când cultura lui Gheorghe Flutur, ca şi a partenerului său gural, Ion Lungu, nu a depăşit niciodată nivelul manelismului folcloros? Iar dragostea lui pentru Bucovina, ca şi cea pentru cultură, nu reprezintă decât o altă fumigenă, pentru că Bucovina se slujeşte prin tezaurizarea şi reînvierea memoriei culturale şi istorice, nu prin prostioarele ştefaniene şi de glorificare a iei contrafăcute sau măcar şutită de la ucraineni, care nu mai aveau nevoie de ea.
*
Că l-a obligat pe Viorel Varvaroi să demisioneze din postul de manager al Centrului Cultural “Bucovina” nu înseamnă o vinovăţie pentru Gheorghe Flutur. Şi l-a obligat, de-a făcut saramură sub limbă vice-călăul Gheorghe Niţă, ba schilodind, ba călcând în străchini. Problema nu este demiterea lui Varvaroi, ci numirea ca manager interimar a cântăreţului tabula rasa de cultură Sorin Filip, care nu are demnitatea lui Marius Zgâianu de a refuza o pălărie care i-ar putea fi cort funerar. Filip nu-i băiat rău, e şi bine crescut, dar îi flutură vântul printre urechi mai dihai decât crivăţul prin stepele calmuce. Cu Filip, care nu pricepe nimic, căruia, vorba lui Gavril Mîrza, nici dacă-i scrii cu electrodul de sudură pe frunte, tot nu-i intră nimic în cap, vrea să gonească Gheorghe Flutur kitsch-ul şi să întemeieze, precum Pericle, o epocă bucovineană de aur?
*
Pentru că am îmbătrânit şi pentru că urmaşii şi urmaşii urmaşilor mei s-au stabilit, pentru totdeauna, în Ardeal, porcăriile astea nu mă mai interesează. Nici n-ar trebui să iau atitudine. În fond, de ce să-mi pese mie că Gheorghe Flutur şi ai lui lunecă încet, dar definitiv, în penibil? Bucovina ar merita înviată, dar cum s-o poată face vreun oarecine, când ba Flutur, ba Nechifor, ba Flutur o ferecă în bundiţă de dihor şi o spulberă inconştienţi sub tălpoaie de încălţări preistorice?
*
*
