1888: Mondenităţi bucovinene

*

Cernăuţi 12/2 1888. Încă din toamna trecută, s-a constituit, între nobilii români din Bucovina, un comitet, care să facă un dar de amintire principelui de coronă, Alteţei Sale imperiale, Arhiducele Rudolf, pentru vizitarea Bucovinei, în luna iulie 1887. Principele de coronă era, în timpul pe­trecerii sale în Bucovina, mai ales încântat de costu­mele naţionale române, ce le văzu expuse în Cer­năuţi, la şcoala de meserii. Comitetul nu putu să afle un dar mai potrivit, din partea ţării, decât oferindu-i un mobilat întreg al unui salon, îmbrăcat şi decorat cu costumele naţionale. Scaunele şi fotoliile sunt îmbrăcate cu brâie ţărăneşti tricolore şi culorile uzitate la poporul român bucovinean, iar perinele fotoliilor şi divanurilor, cu un desen luat de pe cămăşile ţărancelor. Mai multe covoare s-au făcut după desenele cele mai frumoase, cunoscute în ţară, şi cu greu s-ar afla, în toată ţara, covoare mai frumoase. La alegerea culorilor, s-au omis anume culorile moderne sintetice, ci s-au ţinut strâns de culorile întrebuinţate de ţărani, din vechime. Lucrarea acestor mobile s-a încredinţat doamnei de Grigorcea. Mobilele vor fi, în curând, transportate la Viena, spre a fi predate Arhiducelui. Prezidentul comitetului e dl Alexandru baron de Vasilco.

*

Între balurile aranjate, în carnavalul acesta, sunt, fără îndoială, cele mai interesante balul Societăţii aca­demice române „Junimea”, pentru eleganţa şi nobleţea sa, care, cu drept cuvânt, se poate numi bal de elită, şi Serata de dans a subofiţerilor Regimentului bucovinean român nr. 41, pentru originalitatea sa.

*

Balul subofiţerilor de la Regimentul român buco­vinean era foarte bine cercetat. Au fost de faţă pre­şedintele ţării, Excelenţa Sa baron Pino, comandantul Bucovinei, generalul Khroft, colonelul Saracin şi toţi ofiţerii regimentului, cum şi o mulţime de civili, cu soţiile lor. La intrarea în sală, au fost aninate, dea­supra uşii, două steaguri mari, cum şi piramide colo­sale de puşti şi scuturi din baionete. Mai departe, au fost postate două tunuri, cu gurile lor spre sală, lângă care se aflau gloanţe şi granate. Lojele au fost decorate cu arme, trofee de flamuri, scuturi. Şi când mai observăm că majoritatea oaspeţilor au fost soldaţi, ne putem închipui cu ce sentiment se mişcă un civil în frac prin sală.

Totul avea un aspect cu totul militar şi războinic. Şi, când intona muzica militară, atuncea începură luptele fiilor lui Mars. Grea luptă s-a luptat şi cine a repurtat victoria! Qui li sa. Învinsele au fost poate mai mulţămite ca învingătorii.

*

Balul român de elită al „Junimii” s-a aranjat în sala Societăţii filarmonice germane. Din cauza vis­colului, care dură ca trei zile, înaintea Balului, a fost mai toată comunicaţia întreruptă. Trenurile căilor fe­rate întârziară sau nu sosiră deloc. Nu-i de mi­rare dacă, de la ţară, foarte puţini au fost.

Sala a fost aranjată cu mult gust. Podul sălii era prefăcut într-o grădină, în care cânta muzica militară a Regimentului nr. 41, din grădinuţă luceau iniţialele S. A. J. (Socie­tatea academică „Junimea”). În vestibulul forte frumos aranjat, primeau membrii comitetului pe oaspeţi. Damele căpătară, anul acesta, un frumos dar: un papagal, care, legându-se pe un sul, ascundea, sub ari­pele sale, ordinea jocurilor.

*

Dintre domni, au fost de faţă: Excelenţa Sa, prezidentul ţării, baron Pino, Prea Sfinţia Sa mitropolitul dr. Morariu, Nicolau baron Hurmuzachi, Nicolau baron Musteaţa, Georgiu cavaler de Flondor, baronii Eugeniu şi Emanuil Stîrcea, baron Petru Petrino, Modest cavaler de Grigorcea, fraţii cavaleri Miculi, colonelul Saracin, căpitanul Constantinovici de Grecul, ofiţerii Dimitrievici, Popovici, dr. Zurcan, Onisim Zurcan, secretar, avocat dr. Tabora, Tabora – comisar din Coţmani, Artemiu Berariu din Ceahor, llariu Onciul – adjunct judeţean din Rădăuţi, dr. Topala – rector seminarial, profesorii uni­versitari de Repla, Isidor cavaler de Onciul, dr. Diaconovici, dr. Selechi, Cocinschi – adjunct judeţean din Stăneşti, cavaler de Stamati din Basarabia, Vasili Morariu – adjunct judeţean, E. Cozub – jude din Solca, Alesandru Isăcescu – inginer de la direcţia bunurilor Fon­dului religionar gr. or., căpitanul (prefectul) Hrisica.

*

Dintre domne şi domnişoare, au fost, în costum naţional: doamna de Volcinscki, doamna Lomicovschi, domnişoarele de Vasilco şi domnişoara Magior din Bilca. În toaletă de bal: doamna baron Pino, soţia prezidentului ţării, doamna Flondor cu domnişoara, doamnele baron Stîrcea, de Grigorcea, baron Petrino, doamna de Ianoşi, cu domnişoarele, domnişoara Victoria Renei de Hirşani, domnişoarele de Stamati, din Basarabia, doamna Morariu, doamna de Onciul, cu domnişoara Aspasia, doamna şi domnişoarele de Bejan, doamna şi domnişoara de Reus, domnişoara Stefanelli, domnişoarele Zurcan, doamna şi domnişoara Costaş din Broscăuţi, doamna Sofia Volan, doamna Tabacar, doamna de Tabora, din Coţmani, doamna şi domnişoara Homiuca, doamna şi domnişoara Tarnavscki, domnişoara Mandicevscki, domnişoara Magior, din Rus-Moldoviţa, doamna şi domnişoara Aglaia Gribovici, domnişoara Aglaia Abager, domnişoara Zurcan, din Caşvana, doamna Percec, doamna şi domnişoara Griborscki, din labloniţa, domnişoara Renei de Hirşani, din Marginea, domnişoara Sclescki din Calineni, domnişoara Isăcescu ş. a.

*

Balul s-a deschis, cu hora, de către Excelenţa Sa prezidentul ţării, baron Pino, cu doamna Petrino. Valsul, compus de tânărul componist Teodor cav. de Flondor, „Florile Bucovinei”, se primi cu aplauze. „Romana” a fost jucată de 81 de perechi. Petrecerea a fost foarte animată şi tocmai după ora 5, dimineaţa, se despărţi societatea, ducându-se ospeţii, cu reminiscenţele şi suvenirurile cele mai plăcute, acasă.

*

Astăzi a fost, pe la ora 5, după amiază, în Sala sinodală, din Reşedinţa mitropolitană, conferinţa solemnă anuală a Societăţii Academia ortodoxă pentru literatură, retorică şi muzică bisericească. Un public dis­tins de dame, domnişoare şi domni, împreună cu alumnii seminariali, membri ai acestei societăţi, au fost în sala aceasta frumos adunaţi. Prezidentul ei, dl George Moroşan Mihăescu, deschise conferinţa. Corul execută „Mulţi ani!”, arie de Isidor Vorobchevici şi „Tatăl nostru”, în E-dur, de Ioan cav. de Bejan.

*

Dl Doroftei citi dis­cursul său, „Epoca lui Vasile Lupul şi Matei Basarab, domnii Moldovei şi Ţării româneşti” – dizertaţie isto­rică. Corul intonă, iar, „Sfânt, sfânt, şi pe Tine le lăudăm”, în E-dur, de Ioan cav. de Bejan, „Întru mulţi ani, stăpâne!”, arie de Isidor Vorobchievici, şi „Iarna”, în E-dur, de Ciprian Porumbescu. Iar George Moroşan Mihăescu citi tratatul său istoric „Înfiinţarea Mitropoliei Moldovei” / Dionisie O. OLINESCU (Familia, Anul XXIV, nr. 6, 7/19 februarie 1888).