Expoziţia Seniorului din Gura Humorului

O splendidă expoziţie de portrete, făcute de Radu Bercea (unele dintre ele se regăsesc şi în album), a constituit cadrul ideal pentru sărbătorirea Seniorului de la Gura Humorului, recompensat, prin intermediul vicepreşedintelui Gheorghe Niţă, cu Medalia şi Hrisovul „Meritul Bucovinei”. Radu Bercea, artist plastic român, descendent al unui vechi neam răzeşesc, s-a născut în Cuciuru Mare al lui Mircea Streinul (omagiat de humorean cu un splendid portret – cel mai bun posibil), dar a fost, este şi va rămâne pecetea spirituală a târguşorului Humorului. Lume peste lume, aşa că s-a suplimentat numărul scaunelor din sala în care urma să se facă lansarea de cărţi. De cărţi, pentru că am dus la Gura Humorului şi „Jocuri de îngeri”, de Liliana Widocks, şi „vestirile” lui Roman Istrati şi ale mele, datorită presimţirii că la Gura Humorului nu voi mai merge niciodată, în mod oficial – nici eu, nici „Zicălaşii”, chiar dacă ar fi să trăiesc o veşnicie.

Jurnalism No Comments Aug 30

Zicălaşii: repetiţii pentru Radu Bercea

Pictorul-martir Radu Bercea înseamnă prea mult pentru noi, slujitorii din ilegalitate ai cântecului naţional românesc, numiţi „Zicălaşii”, ca să nu fi pregătit aşa cum se cuvine spectacolul închinat marelui sărbătorit. Bineînţeles, în timpul nostru liber, pentru că pentru uriaşul promotor judeţean de autentic al falsurilor „Zicălaşii” nu încap nicăieri, în nici o manifestare culturală organizată de Consiliul Judeţean Suceava, cu prilejul Centenarului Unirii. Concertul cu „Cele mai frumoase cântece vechi ale românilor: Cântecele Unirii”, pe care îl lucrăm tot în timpul nostru liber, îl vom susţine, tot ilegalist, pe la miezul unei nopţi oarecare, unde vom găsi un tăpşan scăpat festivismului neghiob – nu cumva să stânjenim viziunea demolatoare şi de identitate românească a marelui gânditor judeţean.

În preajma sufletului lui Radu Bercea trebuie păşit cu sfială, nu cumva să retrezeşti vreo rană veche, iar noi, „Zicălaşii”, ştim chestia asta, că doar nu suntem popi sau pastori, care nici n-ar mai exista, dacă n-ar fi de răscolit zilnic Sfânta Rană a Lui Iisus. Prin urmare, mănunchiul de cântece trebuia pregătit cu delicateţe, luând, rază cu rază, câte un scapăr din ultimele trei veacuri, ca să le depunem ofrandă pe treptele templului în care, în acea zi, oficia Radu Bercea.

Şi ne-am adunat, flămânzi şi înseataţi după o zi de muncă, să trudim întru respect real faţă de Radu Bercea; ne-am strâns buchet, unul câte unul, şi ne-am lipit din mers de păşirea domoală a cântecului strămoşesc, încă rătăcitor prin uitare. Iar el, Cântecul, pentru că ne ştie deja, ne-a surâs larg, de s-a auzit până în Gura Humorului.

Jurnalism No Comments Aug 30

Un vis pe care îl voi retrăi încă o dată

Am văzut polonezi, veniţi la Bucovina Rock Castle ca să-i asculte pe moroşenii de la Dirty Shirt, şi m-am bucurat. Am văzut englezi, germani, bulgari şi basarabeni la Bucovina Rock Castle. Şi m-am bucurat. Or mai fi fost şi alţii, în învălmăşeala de oameni fericiţi, dar nu am avut vreme să-i văd şi să-i cunosc. Ziua mea de muncă începuse la ora 7, dimineaţa, şi avea să se termine la 4, tot dimineaţa. Întotdeauna vin primul şi plec ultimul. Pentru că am de ce şi pentru ce.

În timpul zilei, am avut de vizionat 3 trupe, la scena 2; în celelalte 2 zile, la fel. Aici trudeau întru rock Dodo Popovici, Alex Tipa şi Dănuţ Lungu. Am stat pe iarbă, rezemat de un tei. Am stat e un fel de a spune, pentru că telefonul suna întruna. Prin urmare, funcţie de stres, am judecat muzica de pe scenă. Mihnea a rămas numai în şanţ, cu toate problemele, iar Andi a mai urcat, din când în când, doar ca să asculte câte 2-3 piese de la fiecare trupă; când nimerea covere… Tinerii încă nu înţeleg că trebuie să se promoveze prin propria lor muzică şi nu maimuţărind pe alţii. Va trebui, deci, să reascultăm toate concertele (în câteva zile, colegul Lucian Căluşeriu le va publica) şi să decidem. Inclusiv Mihnea.

La gala din şanţul Cetăţii, minunăţie: circa 6.000 de oameni, încă din prima seară. Seara Relative, Roadkill Soda, Dirthy Shirt, Implant Pentru Refuz, De Staat. Muzicieni incredibili, oameni de o frumuseţe rară. Olandezii, de pildă, au făcut poze, la final, cu toţi puştii care le-au cerut-o. Vedeta devenea, astfel, fiecare puşti iubitor de rock şi nu trupa în sine. Şi ce amintire va însemna pentru fiecare puşti, care se va regăsi, mereu şi mereu, alături de trupa De Staat.

Despre calitatea serilor de concerte (concepţia artistică, în acest an, îi aparţine lui Andi) nu are rost să vorbesc, pentru că toţi iubitorii de muzică, participând la festival, au trăit, ca şi mine, un vis; pe cei care nu au fost nu are rost să le povestesc eu ce au pierdut; cât despre boi, prefer să-i las să rumege. O să pun, totuşi, nişte fotografii (din prima noapte) să vă povestească pe scurt ceea ce veţi putea revedea sau descoperi, în curând, în filmele lui Lucian Căluşeriu.

BUCOVINA ROCK CASTLE 2018 No Comments Aug 27

Liliana Widocks şi nişte „Jocuri de îngeri”

Nu aş fi crezut că Liliana Widocks, din Bolton (Anglia), dar născută Horbi, în Iţcani, şi cartea ei de poezie „Jocuri de îngeri” vor izbuti să adune atâta lume vie şi fremătătoare în minunata sală „Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”. Biblioteca este un adevărat templu al prospeţimii şi al purităţii, în care slujesc la sfintele altare ale Cuvântului tipărit sacerdoţi minunaţi, cărora le strălucesc ochii de inteligenţă şi dragoste. Prin urmare, şi „credincioşii” sunt aidoma, răspândind în preajmă şi înspre orizonturi numai iluminare. Te simţi minunat într-un asemenea loc, în care sufletul soarbe din aurele copleşitoare ale celor care există prin ei înşişi şi care-l trăiesc pe bunul Dumnezeu, în deplină libertate, drept bucurie.

Poetesa româncă din diaspora, aşezată în sală, lângă fiul ei David Widocks, englez get-beget, era atât de copleşită de emoţii, încât doar un pumn de pastile a trezit-o la realitate, spre sfârşitul primei coperte muzicale, realizată în totalitate acustic de către rockerii Mihnea Blidariu (Luna Amară), Ştefi M. Ganea (Funk’e Fetish) şi Andi Drăguşanul (Toy Machines). Desigur că, înainte de a chema rockerii, am rugat publicul să facă o cruce penticostală (cum, ăştia nu fac cruce?) cu limba pe cerul gurii, ca să nu fie cu bănat dinspre ţapii intoleranţei talibane de la periferia târgului şi a medievalismului barbar.

Astăzi, am auzit discursuri inteligente şi muzică de calitate, ba chiar şi trei poeme frumoase, pe care mi le-a citit, pe când Liliana Widocks dădea autografe unei lungi cozi întru onorarea Poeziei poezie, doamna Hermina Cristina Melinte. M-a înveselit peste poate discursul umoristului Constantin Horbovanu şi m-a înduioşat delicateţea doamnei profesor universitar Ignătescu, care, în numele colegilor domniei sale, i-a înmânat… colegei Liliana Widocks o cupă, un fel de Sfânt Graal al demnităţii şi al prieteniei. A fost o zi minunată, dar cum mâine, 24 august, încep alte jocuri de îngeri, pe platoul şi în şanţul Cetăţii Sucevei, vă las cu fotografiile şi mă întorc la Bucovina Rock Castle. Pentru că simt nevoia să-mi mângâie fruntea şi lumina spiritualităţii viitorimii, o spiritualitate pe care o slujesc supus, dar şi cu încrâncenare, de aproape un deceniu.

Cronici sentimentale No Comments Aug 23

Rock Castle debutează cu… jocuri de îngeri

Ca și în alți ani, Rock Castle (am retrocedat Bucovina domnului Gheorghe Flutur – singurul îndreptățit să o posede, ba chiar să o violeze) debutează cu jocuri de îngeri; în fond, tot ceea ce se întâmplă, seară de seară, în șanțul Cetății, nu înseamnă altceva decât jocuri de îngeri. Departe de satanismul politic și religios, departe de ură și de intoleranță, se aude „muzica stelelor”, despre care vorbea Pithagoras, și-atunci îngerii ies la joc.

„Jocuri de îngeri” este titlul unei cărți de poezie, semnată de diasporeana Liliana Widocks. „Jocuri de îngeri” înseamnă, deci, o realitate, dar și un orizont de dincolo de intoleranța prostiei. Dovadă: Liliana Widocks nu va primi „Meritul Bucovinei” (deși s-a născut în Ițcani și contribuie masiv la promovarea Bucovinei în lume), iar lansarea cărții ei nu va fi onorată de prezența vreunui oficial, fie el cât de mărunt. Firesc: doar nu vreți ca după epidemia de pestă porcină să ne procopsim, elitist, cu o toxiinfecție intelectuală a aleșilor dumneavoastră.

Lume va fi la această primă înfățișare a unor jocuri cu îngeri. Lume, adică oameni care nu pot trăi fără iluminări și, tocmai de aceea, le cresc aripi. Vizibile, orbitor de vizibile pentru nătărăii intoleranței.

Jurnalism No Comments Aug 22