Suceava, un oraş curat. Fără alte comentarii.
Ion Lungu: Petru Muşat arată cu degetul, calomniator, spre mizeria din oraş, mai dihai ca deputatul Ion Balan! Ori uitaţi, dragi suceveni, ce frumos am pregătit Suceava pentru sărbători!
Asta face PMP cu PDL!
Cezar Preda: “Eu cred că nu poţi să fii atât de nesimţit încât să furi butelia din casa omului şi să-l cerţi apoi că nu face mâncare la copii. Asta face PMP cu PDL!“.
*
Singurul portocaliu cu coloană vertebrală, Cezar Preda, protestează împotriva acaparării PDL de către PMP, datorită agresivităţii duşmănoase a numiţilor Elena Udrea şi Traian Băsescu, sub pretextul “unificării dreptei”. Citeşte mai multe în ştirea MEDIAFAX.
Franz Joseph, în 1880, în drum spre Bucovina
Împăratul Franz Joseph, în 1880, prin Galiţia, în drum spre Bucovina
*
Deşi ne tot mândrim cu “drumurile împărăteşti” (toate cele construite, din ordinul împăraţilor austrieci, cu banii Fondului Religionar, cel mai cunoscut fiind Şoseaua Franciscană, care vine de la Bistriţa, peste Tihuţa, şi coteşte, la Păltioasa, spre Solca, Vicove şi Cernăuţi), mărturiile iconografice sunt puţine, aşa că nu prea putem înţelege cum era, pe vremuri, alaiul “drăguţului de împărat”, atât de entuziast sărbătorit, conform mărturiilor, în Bucovina de odinioară.
*
Fotografia de mai sus, care surprinde un moment al călătoriei împăratului prin Galiţia, ne poate îndruma imaginaţia, în mod fericit, spre reconstruirea, cât mai realistă, a epocii Bucovinei istorice.
Iconografia lui Sebastian Munster
Deşi am reprodus, în textele care urmează mai jos şi care valorifică anumite “curiozităţi” ale vremurilor, câteva desene din “Cosmographia” lui Sebastian Munster, voi insera şi alte câteva ilustraţii, care au de a face, într-un fel sau altul, cu povestea nordului moldav, numit, ca provincie geografică, în cancelariile slave, încă înainte de 1392, Bucovina.
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
Spada genoveză a lui Ştefan cel Mare
*
Conform mărturiei genovezului[1] Gregorio de Reza, consul la Caffa, din 18 ianuarie 1468, Ştefan cel Mare ar fi comandat „o spadă după obiceiul moldovenesc”, pe care urma să o facă, la Genova, meşterul Cristofor clopotarul. Medicul lui Ştefan era, în acel an, genovezul Zoane de la Cabella[2].