În 1701, şi patriarhii şi mitropoliţii fumează

Stareţul Leontie, în 1701, povestea despre vizita sa la mănăstirea Golia: „Când am intrat în mănăstire, egumenul stătea în faţa chiliei sale şi trăgea tutun. Iar când am văzut că el trage tutun, tare m-am scârbit şi mi se părea că-i sfârşitul lumii, deoarece unui asemenea rang nu-i îngăduit şi-i ruşinos să tragă tutun; dar am văzut că şi patriarhii şi mitropoliţii fumează, ceea ce este pentru ei o plăcere”[1].

[1] Bezviconi, Gheorghe G., Călătoru ruşi în Moldova şi Muntenia, Bucureşti, 1947, p. 71

Carte in lucru: BUCOVINA sub povara istoriei No Comments Mar 30

Sărbătoarea Bobotezei, la Suceava, în 1636

În vremea lui Vasile Lupu, la „Şiţava” (Suceava), după cum povesteşte rusul Vasile Gargara, „mitropolitul a venit la sărbătoarea Bobotezei şi a serbat-o, şi cu crucile, la sfinţirea apei, au mers, de asemenea, împotriva cinului nostru; mai ales se deosebea deoarece, în faţa crucilor şi a ţarului, mergeau oameni slujiţi, cu puşti şi berdâşi (baltage), şi băteau în tobe; iar pentru kniazul voloh şi fiul său sunt făcute două locuri, la fel ca scaunele nemţeşti; sunt acoperite cu catifea roşie; când se întorc de la apă, şi la ei se trag focuri din arme mari, din tunuri, din puşti. Iar întăritură lângă oraş nu e, deoarece nu permite s-o facă ţarul turc, altfel de el se va despărţi; numai curtea domnească e întărită”[1].

[1] Bezviconi, Gheorghe G., Călătoru ruşi în Moldova şi Muntenia, Bucureşti, 1947, p. 43

Carte in lucru: BUCOVINA sub povara istoriei No Comments Mar 30

Meşterii ruşi de la „Trei Ierarhi” şi Golia

„În 1636, domnitorul a comandat, pictorului moscovit Nazarie, icoane pentru bisericile Trei Ierarhi şi Golia din Iaşi. Invitându-l pe pictor în Moldova, Vasile Lupu a trimis ţarului un cal arab. Doi ani mai târziu, el se ocupa cu lucrări sculpturale la Trei Ierarhi, ornamentele fiind executate, la Moscova, de unde au fost invitaţi maeştrii pictori Sidor Pospeev şi Iacov Gavriilov, pe când domnitorul Munteniei, Matei Basarab, a invitat, de acolo, pe Deiko Iacovlev şi Prok Nikitin. Ţarul a fost proclamat unul din ctitorii bisericilor clădite de Vasile Lupu”[1].

[1] Bezviconi, Gheorghe G., Călătoru ruşi în Moldova şi Muntenia, Bucureşti, 1947, p. 40

Carte in lucru: BUCOVINA sub povara istoriei No Comments Mar 30

Paştele Cailor

Alexandru Băişanu: Colega mea, senatoarea sexi, tocmai a înaintat un proiect pentru legalizarea Paştelui Cailor!

Alexandru Băişanu: Colega senatoare sexi a înaintat un proiect pentru legalizarea Paştelui Cailor!

Paştele Cailor nu înseamnă, aşa cum s-ar crede, de pildă, termenul în care politicienii îşi vor onora promisiunile electorale, adică niciodată. Paştele Cailor este unul cât se poate de real – ce-i drept, cam rar – şi care vine din convieţuirea etniilor şi confesiunilor pe teritoriul României.

Exista obiceiul ca, în timpul Paştelui mozaic sau al celui catolic, ortodocşii să împrumute caii, de la consătenii lor aflaţi în sărbătoare pascală, pentru a ara, iar când venea Paştele ortodox, iar românii petreceau, catolicii şi evreii împrumutau caii de la români, pentru a-i folosi la treburile lor.

Doar în anii în care Paştele cade în aceeaşi zi şi când toate etniile dintr-un sat se află în sărbătoare, au parte şi caii de odihnă, deci “sărbătoresc”… Paştele Cailor.