O zi pe Facebook şi Ovidiu Donisă

Trebuie să mărturisesc, cu toată ruşinea, că, până astăzi, habar nu aveam că trebuie să gestionez şi o pagină de Facebook, ataşată acestui site. Prevenit de Facebook, am intrat unde mi se indica, am bifat câteva cereri de prietenie (din 77, dar cică nu am voie prea multe pe zi), am răspuns la câteva întrebări, apoi am început să lucrez pentru un tânăr student, care, doar ce i-am dat adresa de net (ion.dragusanul@gmai.com), mi-a şi scris următoarele:

“Legat de familiile Kapri (Baron Kapri) și Ianoș (Cavaler de Ianoș), m-ar interesa nume și informații legate de data nașterii/data decesului. În principiu am o lista foarte mare cu nume din ”Genealogia Familiei Kapri” de Asfadus Romașcan și o genealogia destul de complexa. Ceea ce nu reușesc să găsesc în schimb, sunt informații despre Kaprii din Bucovina de Nord, de unde vine familia mea. Am mai multe nume din familia mea pe care le am din arbore dar nu știu prea multe: Capri Ioana (Johanna) – 1901 – 1981, Capri Ioan (Johann), Capri Leon, Capri Isidor. Aceste persoane vin din Vișnița, Ivăncăuți și Cernăuți. Ceea ce găsesc pe internet, în general, sunt informații despre Caprii din Iacobești/Șerbăuți. Din păcate au fugit din Bucovina de Nord când a fost luată de ruși și au pierdut foarte multe documente, ceea ce îmi îngreunează căutările.

De altfel, as vrea sa stiu povestea familiei Ianoș. Știu doar că străbunicii mei au avut titlul de ”Cavaler de Ianoș” dar nu știu nimic de originea lor. Încerc să iau fel și fel de documente legate de asta dar e foarte greu să găsesc. Aveți vreo informație despre această familie? Orice informație este utilă. Numele străbunicilor mei pe partea Ianoș sunt: Ianoș Ramiro (1889 – 1977); Ianoș Eugen (n. 1877) căsătorit cu Helen Walter. Ei au fost din Ivăncăuți. De altfel, familia Ianoș (Janos) se află și pe siteul http://www.edelleute.eu/, cu titlul de Ritter von Janos. Nu știu nimic despre originea acestui nume. Orice informație legată de aceste două familii sunt foarte valoroase pentru arborele meu.

Cu respect, Paul T. Coman, PhD Student, Mads Clausen Institute”.

Între timp, suceveanul Ovidiu Donisă mi-a trimis o puzderie de fotografii, pe care le-a făcut, cu ocazia manifestării de la Suceava, în cadrul Comemorării arderii Cărţilor Bucovinei. Fotografii frumoase (prea multe cu mine, aşa că pe alea le-am şters), inspirat selectate din curgerea clipelor, pe care le folosesc pentru ilustrarea acestui material.

Deşi nu mă preocupă genealogiile (nici nu sunt posibile la noi, unde doar cadastrul primitiv al uricelor şi şuretelor ţine loc de memorie), trebuie să-i spun studentului Paul Coman că străbunii lui nu provin din Vijniţa şi nici din Cernăuţi, ci din Ivancăuţi, în cazul neamului răzeşesc Ianăş (Ianoş), care avea părţi de sat şi în Stăneşti pe Ceremuş, şi în Jadova. Moş-strămoşul Ianăşilor este uşarul Dragoş, din vremea lui Ştefan cel Mare, şi se vedea în baza cărui raţionament.

Moşul familie Ianăş este Dragoş, uşarul, menţionat ca proprietar al Ivancăuţilor în (7 mai 1473. Fiii lui Dragoş, uşarul, au fost: Cosma, Petran vătaf, Parasca, Nasta, Maruşca, Sofiica, Fedca şi Olena, neamul Ianăş trăgându-se din fiul Olenei, Drăgşan.

Nepoţii lui Dragoş Uşar su fost „Antonie vornicel cu fraţii săi, fii lui Cosma, Alexa cu fraţii săi, fiii lui Petran vătaful, Cosma cu fraţii săi, fiii Paraschii, Stanca cu fraţii ei, copiii Nastei, apoi rudele lor, Luca cu fraţii săi, fiii Maruşchii, Iuon Ţintă cu fraţii săi, fiii Soficăi, Ilinca cu fraţii ei, copiii Fedcăi, şi Drăgşan cu fraţii săi, fiii Olenii”, devin, în 8 martie 1604, „stâlpii” sau „bătrânii” pentru cele opt neamuri răzeşeşti din Ivancăuţi.

Dintre Ianăşi, urmaşi ai lui Drăgşan, fiul Olenei, sunt menţionaţi în documentele bucovinene (publicate de Bălan):

– 26 mai 1757 – Constantin Ianăş, „moşnean în satul Ivancăuţi”

– 1772-1773, în recensământul lui Rumeanţev: şliahţii Ion sin (fiul lui) Simion Ianăş, Constantin grat ego (fratele lui Ion), Sandul sin Costii. Deci: Simion Ianăş (circa 1700), avea doi feciori, pe Ion şi pe Constantin. Fiul lui Constantin se numea Sandu.

– 12 aprilie 1782: Mihalachi Ianoş şi Nicolai Ianoş,

În 14 iunie 1794, cei şase copii ai lui Constantin Ianăş căpitan împart între ei „patru odgoane şi giumătate din stâlpul ce se numeşte Pilipovschii din stâlpul lui Drăgşan”, dar şi din pădure, din moară şi din crâşmă, precum şi părţi de moşie din Stăneşti pe Ceremuş şi din Jadova. În 1843, un alt Constantin Ianoş (probabil nepotul căpitanului) patrona biserica Naşterea Maicii Domnului din Ivancăuţi.

În ceea ce priveşte armenii Capri (Gabriela Teişanu, de mai sus, se trage din armenii suceveni Botushan, iar Radu Bercea, din răzeşii bucovineni din Lucava, un străbun al domniei sale fiind martor, în 12 martie 1640, atunci când Coste de Lucavăţ obţine uric pentru „a opta parte din jumătate de sat de Ivancăuţi”, cumpărată cu 40 taleri, de la Agafia, preoteasa, fata lui Drăgşan, ceilalţi martori ai tranzacţiei fiind Goian de Jadova, fiul lui Pătraşco, Toader, Costin, Filip din Ivancăuţi, Vasilie de Lucavăţ, Gligorie Căzacovici şi Simeon), aceştia provin din Suceava, cel mai vechi fiind Grigorie Nigara Capri, care a murit în 1713, fiind înmormântat în cimitirul bisericii Sfântul Simeon, iar urmaşii săi cioplindu-i, pe piatra mormântală, şi titlul de baron, dobândit de Ivan Capri.

Şi regretata soţie a artistului plastic Mihai Pânzaru-PIM, Gica Pânzaru, era, pe jumătate, armeancă. Armenii locuiau în târguri mari şi-abia în vremea austriecilor au primit încuviinţarea de a cumpăra moşii (aveau doar vii la Cornar, dar şi păşuni, fâneţe şi ogoare în jurul târgurilor de reşedinţă).

Primul armean Capri, care dobândeşte titlul de baron, după ce fusese însărcinat, de guvernatorul Enzenberg, să aducă, de la Gherla, cât mai multe familii armeneşti, care să se ocupe cu negoţul, a fost Ioan sau Ivan Căprăi, menţionat încă din 1760 ca locuitor al Sucevei, cu casă pe Uliţa Poni şi cu dughene pe Uliţa Mare sau Boierească şi la Piaţă, deci în vecinătatea bisericii Sfântul Dimitrie.

Alţi armeni Capri, singurii pe care i-am aflat, la repezeală, sunt, în afară de omniprezentul Ivan Căprăi, pe care îl reţin documentele:

1790, 16 februarie: “Ivan Căprăi de la Mărăţăi” (acelaşi) ia în arendă Calafindeştii

1768, 29 iulie: Ioan Capri din Suceava

1785, 22 august – 1786, 8 decembrie, Ivan Căprăi stăpâneşte Măriţeia

1828, 12 iulie: Criste baron Capri din Suceava

1848, 16 iunie: Gregor baron Kapry şi Joseph baron Kapry

1876: Michael baron de Kapri, patron al bisericilor din Calafindeşti şi din Şerbăuţi

1907: baroneasa Albina Kapri este patroana bisericilor din Calafindeşti şi din Şerbăuţi.

Las, mai departe, aparatul de fotografiat al lui Ovidiu Donisă să vă povestească tot ce are el de povestit, dar nu înainte de a preciza că fiecare fotografie are ca salvare numele celor care au încăput în ea:

Porfira Loghin, răzeşă din Igeşti

Din Geneva (Elveţia), domnul Mihai Câmpeanu îmi sugerează, indirect, o datorie comună: aceea de a constitui Arhivele Bucovinene ale Sufletului, adunând şi gestionând mărturii, care, odată şi odată, pot reprezenta un fond documentar necesar şi remarcabil, pe care să-l valorifice oricine, dacă nu mi-o fi dat mie să o fac. Prin urmare, prin voia sorţii şi a întâmplării, încep această rubrică nouă, rugându-vă să o întregiţi, să îmbogăţiţi fondul de memorie bucovineană cu propriile dumneavoastră patrimonii (Ion Drăguşanul).

“Numele meu este Mihai Câmpeanu, fiul lui Traian Câmpean si al Victoriei Loghin / Buta, născută la Igeşti, Bucovina, bunica fiind Profira Loghin din Igesti.

În anexă, veti găsi documentele relative la Profira Loghin, căsătorită Buta, cu soţul decedat în război, recăsătoritã cu Mihai Munteanu.

Rude: Loghin Alexandru, cu doi copii la Constanta, Ion şi Virginia; Victor Loghin, căsătorit la Grabăţ, în Banat, cu Bervy (suebă), deportaţi în Bărăgan şi reîntorşi la Grabăţ. Familia Iuricescu a locuit în Ferentari, Bucuresti.

Sper să nu vă ocup inutil timpul. Puteţi depune documentele la pubelă, după lectură. Munca dumneavoastră impune respect. Pentru prima dată, am avut informatii despre Igeşti, la 76 de ani.

Vã doresc multã sãnãtate,

Michel Campeanu

Geneva, Elvetia.

Conform certificatului de naştere, Porfira Loghin, născută la 31 august 1894, a fost fiica răzeşilor Iordachi Loghin şi Maria (Marghioala) Iuricescu, căsătorită cu răzeşul Vasile al lui Isaia Buta şi al Eudochiei Luchian. Victoria, fata Porfirei şi a lui Vasile Buta, s-a născut în 6 decembrie 1917, preot al satului răzeşesc fiind Iosif Cocinschi, care a săvârşit taina botezului, iar moaşă – Domnica Haritescu. Naşe au fost Emilia lui Nicolai Loghin şi Victoria, fiica lui Vasile Iuricescu, “ambele răzeşe în Igeşti”.

Fiecare om este important. Fiecare om, prin neuitare, înseamnă memorie bucovineană. Sunt fericit că mulţi bucovineni simt, trăiesc pe deplin acest adevăr.

ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI No Comments May 3

Ţara arde, dar se rumenesc… mititeii!

Nici n-am prins de veste că, de un timp, încoace, în mult iubita noastră patrie se joacă iar “Învârtita” pe figuri, în două etape de comori folclorice distincte, faza pe Europa şi faza pe România. Habar nu am de ce nu invers şi viceversa, dar nu pun la inimă. Treaba lor, privilegiile lor, învârtelile lor.

Cică, în această lună, se vor desfăşura alegerile pentru Parlamentul Europei. Fără cerşetorie politică, fără mită electorală, dar cu mici şi bere, de te apucă zbenga. Cu mici, ca să nu se simtă singuri mititeii care candidează, tot o nevestică şi o nevăstuică, şi una, şi cealaltă, cu muşcătură extrem de veninoasă.

În ţara lui Kim Ir Ponta (bagă omul la Kim Ir de căpchiază DNA-ul!), poporul petrece şi se petrece veşnic înfometat, dar şi mai des pofticios. Nu se mai dă şpagă electorală, ci mititei cu mazăre, unii de pe grătar, alţii de pe liste. La corectitudinea opţiunilor daco-romane strămoşeşti veghează Gerula Gabriel Oprea. Cum? Nu Gerula, ci Generalul? Tot un drac!

Între timp, după cum mi s-a spus, Traian Băsescu a sărit în gol cu paraşuta, urmând să sfârşească într-un salt mortal de la Cotroceni, caz în care Elena Băsescu va beneficia de cursuri gratuite de alfabetizare, deşi nu ajută.

Tot între timp, Elena Udrea s-a pus, cică, cu miştocăreala pe Gheorghe Flutur, numărându-i oile cu care a scris “bucovina” pe coaste, în vreme ce berbecii ei zodiacali îi tot cheamă liftul spre Cotroceni, deşi ţara nu are lifturi, ci numai liftinguri sau cum naiba se mai cheamă trudele chirurgicale de păstrat băbătiile arătoase. Prin plaiul mioritic umblă mititeii politruci, cu feţe zâmbitoare şi duhnind de amabilitate, iar neamul daco-roman nici că vede în artistul deplin Mircea Diaconu singura lui şansă de a le da ăstora, mititeilor cerşetori de pleaşcă naivă electorală, cu opinca în nas. Păcat! Mare păcat!

Urzica vieneza No Comments May 2

Sărbătoarea Cărţilor la Corlata

Marius Chelaru, Menachem Falek, Radu Bercea, Constantin Horbovanu, Mihai Pânzaru-PIM şi Gabriela Teişanu, la Sărbătoarea Cărţilor de la Corlata

Tiberiu Cosovan

Un material, semnat de Tiberiu Cosovan, dar pe care “Monitorul de Suceava” nu l-a mai publicat, din lipsă de spaţiu (ceea ce este firesc într-o lună electorală), va fi găzduit de site-ul meu, site în care voi insera şi titluri din materialele de presă video care fac referire la acest eveniment al unora dintre noi.

Profit de prilej pentru a mulţumi televiziunii “TV PLUS” şi soţilor Băişanu, proprietarii televiziunii, care au participat la manifestări, din câte mi s-a spus (dacă aş fi ştiut atunci, m-aş fi bucurat să-i salut; oricum, le rămân profund îndatorat).

Foto-reportajul lui Tiberiu Cosovan este însoţit de “grăitorul” portret din stânga, pe care am izbutit să-l fac la Rădăuţi, într-un entuziasm pozaristic firesc.

Cu câteva minute în urmă, mi-a scris Menachem Falek. A ajuns cu bine la Ierusalim şi, ca şi mine, a dormit, neîntors, mai bine de 48 de ore. Cu un avans de patru ceasuri, eu, cu profesionistul Cornel Boicu la volan, am ajuns acasă cu o jumătate de ceas mai devreme decât Menachem Falek.

Căminul Cultural „Florin Piersic”

Sărbătoarea cărţilor, la Corlata

Ediţia de primăvară a „Sărbătorilor Memoriei”, care vizează „Arderea cărţilor Bucovinei”, manifestare itinerantă care a debutat săptămâna trecută (de „Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor”), la Rădăuţi, şi a continuat apoi pe traseul Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, s-a desfăşurat duminică în satul Corlata, comuna Berchişeşti.

Ion Drăguşanul şi Violeta Ţăran

Căminul Cultural „Florin Piersic” din Corlata,

„un adevărat ateneu care cheamă şi implică actul de cultură”

Dacă manifestarea itinerantă a avut ca locaţii de desfăşurare, pe parcursul săptămânii, Biblioteca Municipală „Tudor Flondor” din Rădăuţi, Casele de Cultură din Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc şi Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina din Gura Humorului, la Corlata evenimentul a fost găzduit de generoasa sală a Căminului Cultural „Florin Piersic”, „un adevărat ateneu care cheamă şi implică actul de cultură”, aşa cum a remarcat, la deschidere, graficianul Mihai Pânzaru PIM, unul dintre provocatorii manifestării.

Violeta Ţăran

Gazdele, în frunte cu primarul comunei, Violeta Ţăran, şi-au întâmpinat oaspeţii în pragul Căminului Cultural cu pâine şi sare, primirea vizându-i deopotrivă pe oficialii care au acordat atenţia cuvenită evenimentului şi pe organizatorii, scriitorii & ilustratorii de carte care, s-au conjugat în rostuirea acestui eveniment.

Viitor, pâine şi sare

Au adresat salutul creştinesc al momentului („Hristos a înviat!”) preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, senatorul Ovidiu Donţu şi dr. Tiberius Brădăţan, candidatul social-democraţilor suceveni la alegerile europarlamentare, şi, în atmosfera de sărbătoare a manifestării (pe care au imprimat-o, printr-o armonioasă colaborare, edilul comunei, Violeta Ţăran, şi managerul Centrului Cultural Bucovina, Viorel Varvaroi), s-a derulat întreaga acţiune moderată de scriitorul Ion Drăguşanul.

Managerul Centrului Cultural “Bucovina”, Viorel Varvaroi

Constantin Mărgineanu, Ioan Cătălin Nechifor, Violeta Ţăran, Tiberiu Brădăţan, Ovidiu Donţu

Prezentări de carte, „Cântecul Corlatei”,

recitări, lecturi şi doine

Aşa că, poetul israelian Menachem M. Falek”, vicepreşedintele Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Ebraică din Israel, a prezentat cartea lui Dan Pagis (16 octombrie 1930, Rădăuţi – 29 iulie 1986, Ierusalim), editată în premieră în ediţie bilingvă ebraico-română, volum prin care autorul acesteia s-a întors postum în Panteonul Spiritualităţii Bucovinene, iar poetul ieşean Marius Chelaru a prezentat recenta carte a lui Menachem M. Falek, „Clovn pe uliţele inimii”.

Menachem Falek, prezentând opera lui Dan Pagis

Marius Chelaru, prezentând opera lui Menachem Falek

A venit apoi rândul lui Constantin Horbovanu, care şi-a marcat debutul editorial cu cartea „Înţelepciunea umorului”, cu grafica de copertă realizată de Mihai Pînzaru PIM, şi s-a lansat volumul „Galeria personalităţilor bucovinene”, semnat în tandem de Radu Bercea şi Ion Drăguşanul, o carte care conţine portretele celor „vrednici de Bucovina”, reproduse după lucrările pentru care Radu Bercea a primit, în anul 2012, Premiul „Opera Omnia” conferit de Consiliul Judeţean Suceava.

Constantin Horbovanu, prezentând “Înţelepciunea umorului”

Radu Bercea, mulţumind celor care există că există

Toate acestea au fost „pigmentate” pe parcursul desfăşurării manifestării cu versuri umoristice, dar şi cu un „Cântec al Corlatei”, rostite de Ion Drăguşanul, cu recitări de versuri din poemele lui Dan Pagis şi Menachem M. Falek, cu lecturi umoristice din cartea lui Constantin Horbovanu, sau cu doine interpretate de Gabriela Teişanu (de la o doină bucovineană „a frunză”, la o doină din Bistriţa – localitatea în care a văzut lumina zilei poetul Menachem M. Falek).

Titlul onorific de

„ambasador al spiritualităţii bucovinene în Israel“

şi un spectacol folcloric oferit de localnici

Cu acest prilej, preşedintele Cătălin Nechifor i-a înmânat poetului israelian Menachem M. Falek o diplomă prin care i s-a conferit titlul onorific de „ambasador al spiritualităţii bucovinene în Israel“, iar evenimentul a continuat cu un spectacol prezentat de grupuri şi formaţii artistice (dansuri pe generaţii, „Cerbul” din Corlata) şi interpreţii locali.

Menachem Falek şi Preşedintele Ioan Cătălin Nechifor

Autori şi Cărţi, în Capitala Poeziei Europene, Corlata

Dar sărbătoarea cărţilor de la Corlata nu s-a încheiat după ce cetaşii „Cerbului” au coborât de pe scenă, ci, la invitaţia primarului Violeta Ţăran, a continuat în aer liber, pe platoul de „La ciupercă”, unde, alături de dansatorii din formaţii, s-au prins în joc şi ceilalţi participanţi la manifestare.

“Cerbul” din Corlata

Dansuri de generaţii din Corlata

În public: Marius Chelaru, Menachem Falek, Mihai Pânzaru-PIM, Violeta Ţăran, Constantin Horbovanu

În public: Marius Chelaru, Menachem Falek, Mihai Pânzaru-PIM, Violeta Ţăran, Gabriela Teişanu, Constantin Horbovanu, Dănuţ Lungu şi Ion Drăguşanul

“La Ciupercă”

„Un eveniment special, cu oameni speciali”, aşa cum a spus preşedintele Cătălin Nechifor, o sărbătoare care, aşa cum a mărturisit dr. Tiberius Brădăţan, l-a „umplut de bucurie şi frumuseţe”, dar şi de „mândria de a fi bucovinean”, o manifestare care, cum a remarcat senatorul Ovidiu Donţu, demonstrează că „criza economică nu a fost dublată de o criză a spiritului”.

Tiberiu COSOVAN

Jurnalism No Comments May 1

De mâine, o tânără mă aşteaptă acasă

Viorica, femeia veşnic tânără, care mă aşteaptă acasă

Mult prea generos a fost bunul Dumnezeu, cu mine, în viaţa asta. Mi-a dăruit cea mai importantă bogăţie posibilă, o familie teribilă, ca să am pentru ce lupta, pentru ce trăi şi pentru ce muri. Înţeleg lucrul ăsta, mult mai reverberant, abia astăzi, când partenera mea de viaţă, Viorica, a avut nevoie de serviciile mele de “taximetrist” pentru ultima dată. De mâine, Viorica e cea mai tânără pensionară (norocul femeilor, în discriminarea pozitivă faţă de bărbaţi), de mâine, o tânără mă aşteaptă acasă. Dar asta doar în săptămânile în care nu se va afla la Cluj Napoca, unde s-a încetăţenit neamul nostru şi unde Ioana Carina şi Darius Andrei reprezintă viitorul nostru ardelenesc şi viaţa noastră fără de moarte.

Tată Ceresc, îţi mulţumim mai adânc decât pot cuvintele să o facă!