Dragusanul - Blog - Part 1137

Luni, ZICĂLAŞII, în costume de… Botoşani

ZICALASII in costume de epoca

*

Primăria lui lungu are 100 de costume medievale, dar Centrul Cultural “Bucovina”, ca să poată prezenta spectacolul “Zicălaşilor” de luni, 13 aprilie (ora 13, lângă bustul lui Petru Rareş din Parcul Central), în costume de epocă, s-a văzut obligat să apeleze la Teatrul “Mihai Eminescu” din Botoşani. Deci, avem şi costume – am fost după ele, la Botoşani, împreună cu Călin Brăteanu, mijlocitorul împrumutului, căruia îi suntem recunoscători (făcând clik pe trucajul de mai sus, puteţi vedea filmul avanpremierei din 30 martie).

*

Spectacolul “Walachische Tanze und Lieder“, din a doua zi de Paşti, aduce în contemporaneitate sonorităţi străvechi, care, din nefericire, nu s-au mai auzit în spaţiul românesc de cel puţin două veacuri. Cântecele dintre anii 1531-1848 au fost păstrate, în cărţile străinătăţii, datorită misionarilor de tot felul, care au vizitat ţinuturile româneşti şi au rămas fascinaţi de exostismul melosului local, în care cântecele de curte domnească şi cele de horă, interpretate de breslele de muzicanţi târgoveţi, se împletesc straniu şi armonios.

*

În acest prim spectacol, aducem în auzul zilei 30 de cântece vechi, cântate exact aşa cum au fost notate în partituri străine şi cu instrumentele menţionate de Maciej Strikowski ca interpretând cântecele dragi lui Ştefan cel Mare, în taraful de târgoveţi de la Curtea Domnească din Suceava. Sper să găsesc, în curând, şi varianta notată de Dosoftei a cântecului compus de Ştefan cel Mare, variantă pe care I. G. Sbiera o cita parţial, dar fără notele lui Dosoftei.

*

Spectacolul “Walachische Tanze und Lieder” se va cânta o singură dată în Suceava (între timp, albumul a fost înregistrat în studio), apoi prof. Petru Oloieru şi muzicienii lui vor începe repetiţiile la o a doua premieră, cu alte 30 de cântece vechi, şi ele necunoscute, premieră care va avea loc în 29 mai, la Muzeul Satului Bucovinean sau în Cetate, funcţie de ce vom conveni cu Emil Ursu. A doua premieră nu va fi precedată, precum prima (în 30 martie), de o avanpremieră, pentru că, după înregistrarea albumului, vom începe lucrul la a treia premieră, care va avea loc în toamnă.

*

Nu ne vom juca de-a spectacolele (deşi vor fi onorate toate contractele din ţară şi din străinătate, care deja au început să sosească), pentru că avem de înviat peste 300 de cântece şi, prin ele, spiritualitatea a 15 generaţii de străbuni (atâtea au fost în 500 de ani de irosire istorică). Şi cred că voi mai găsi, cred că mai există, neştiute, măcar încă vreo 50 de cântece străvechi.

*

Dar asta-i altă poveste. Acum doream doar să vă informez că, deşi nu prea ţineam la faţadă, ci la conţinutul repertoriului, “Zicălaşii” vă vor încânta, luni, în costume de epocă, împrumutate de la teatrul din Botoşani. Lungu şi lipitorii lui de afişe, din hardughia inutilă, care în doi ani va deveni cafenea oscar long-wilde, păstreze-şi costumele Sucevei, făcute din banii Sucevei, pentru împărţeala de găluşte, din vară! Ultima, în care vă mai păcăleşte.


Repertoriul ZICĂLAŞILOR în concertul din 13 aprilie

AFIS ZICALASII Coperte MICSORAT

*

Repertoriul ZICĂLAŞILOR, în concertul din 13 aprilie 2015, ora 13 (Parcul Central din Suceava, în faţa bustului lui Petru Rareş), cuprinde piese medievale româneşti, pe care le-au păstrat: Wittenberger Gesangbuch (rândul de jos, în centru), Codex Victoris (rândul de jos, stânga), Codex Kajoni (rândul de jos, în dreapta), precum şi cărţile călătorilor străini, care ne-au vizitat meleagurile, în vremuri diferite, Frant Joseph Sulzer, Hans Huber, Carl Engel, Anatole de Demidoff, Oskar Fleischer, Johannes Wolf, Paul Van Hoorn, E. C. Grenville Murray, Karol Mikuli, Isidor Vorobchievici (implor patrioţii să nu-i transforme pe Mikuli şi pe Vorobchievici în geto-daci, chiar dacă au fost nişte muzicieni şi mărturisitori de primă mână, pentru că nu ne putem substitui ignoranta nepăsare multiseculară pe seama altora).

*

Concertul din 13 aprilie cuprinde şi piesele concertului din 30 martie (puteţi vedea filmul lui, făcând click pe afişul din moţul paginii), dar şi multe, multe alte piese, toate surprinzătoare pentru generaţiile de astăzi, şi de un farmec aparte, în structurile preclasice ale muzicii medievale româneşti.

 


De la BUCOVINA ROCK CASTLE, la ZICĂLAŞII

Legendara trupă NAZARETH, pe scena BUCOVINA ROCK CASTLE

Legendara trupă NAZARETH, pe scena BUCOVINA ROCK CASTLE

*

Întotdeauna mi-am dorit să ofer conjudeţenilor mei câteva bucurii de excepţie şi cum literatura are o adresabilitate restrânsă, am apelat la muzică, stabilindu-mi două repere înrudite, muzica rock şi muzica medievală românească. Dar, cum nu sunt muzician, mi-am împlinit visele apelând la muzicieni de primă mână, dispuşi să-şi asume visele mele şi să le transforme în realitate.

*

De fiecare dată şi în fiecare an, am avut de biruit indiferenţa sucevei şi ostilitatea tembeleviziunilor locale. La Rock, în vara trecută, dădeau, simultan, seară de seară şi în direct, interviuri la televiziunile naţionale Constantin-Emil Ursu, Doru Popovici, Mihnea Blidariu, Andi Drăguşanul şi solistul celei mai populare trupe din seara respectivă (eu mă abţin, de multă vreme, de la a da interviuri), iar tembeleviziunile sucevene lipseau cu desăvârşire. Se aflau 5.500 de oameni fericiţi în faţa scenei, suceava trăia un eveniment cultural la care nici măcar nu putea îndrăzni să viseze, iar tembeleviziunile pupau, contra publicitate, fundurile tovarăşilor ştabi locali, ca să aibă la ce se uita cocoanele domniilor lor, fără riscul de a face toxiinfecţii intelectuale.

*

În acest an, am mai încercat o chestie care nu s-a mai făcut, adică m-am transformat în “Ion, drăguşanul de Zicălaşi”, punând în scenă, împreună cu prof. Petru Oloieru şi cu muzicienii lui, primul concert de muzică medievală românească din istoria acestei ţări. Cântece care vin, ca melos, din ritualurile totemice ale străvechimii şi care se constituie într-o muzică preclasică desăvârşită, repertoriul acoperind veacurile XV-XIX. Dar suceava iar ne stă împotrivă, iar tembeleviziunile tembeleviziuni rămân, fără să realizeze că, încet-încet, fenomenul youtube-facebook le îmbrânceşte în inutilitate.

*

Dovada: faceţi click pe fotografia care urmează:

*

Zicalasii 0


La Ierusalim, în MOZNAIM, datorită lui Mena Falek

Fumând, pe Mestecăniş, lângă Anatol Viere, Vasile Tărâţeanu şi Menachem Falek

Fumând, pe Mestecăniş, lângă Anatol Viere, Vasile Tărâţeanu şi Menachem Falek

*

La Ierusalim, am un prieten. Se numeşte Menachem Falek, dar eu îi spun Mena. E poet, prozator, publicist, eseist şi traducător. E om. Un om pe care ştiu că îl cunosc dintotdeauna.

*

Mena Falek are funcţii importante în comunitatea profesională a scriitorilor hebrei (Preşedintele Asociaţiei din Ierusalim şi Vicepreşedintele Asociaţiei Scriitorilor Hebrei din Israel – cum se numeşte Uniunea Scriitorilor la ei), dar prietenia dintre noi ţine de altceva, de truda comună pentru promovarea literaturii bucovinene în Israel şi a literaturii hebraice în Bucovina. Lucrăm, împreună, şi alte cărţi, nu doar antologii sau cărţi de autor (cum a fost cazul regretatului ex-rădăuţean Dan Pagis).

*

Astăzi, Mena Falek mi-a trimis, în format electronic, revista literară MOZNAIM, întemeiată în 1926, avertizându-mă că, la pagina 34, apar două dintre cântecele mele, traduse de el în hebraică. Nu sunt primul poet bucovinean tradus şi publicat de Menachem Falek în revistele literare din Israel.

*

Revista literară MOZNAIM

Revista literară MOZNAIM

*

În româneşte, cele două poeme, traduse, cu entuziasm, de prietenul meu Menachem Falek şi publicate în MOZNAIM, nu sună rău (la nivelul enunţurilor):

*

*

Cimitir pentru mituri ucise

*

Abia acum am prins să-nţeleg

câte amăgiri dau putere de viaţă,

păsările s-au prăbuşit în sângele străbunilor

şi-a rămas cerul o strânsoare de gheaţă.

*

Abia acum nu mă mai recunosc

dincolo de filele cărţii nescrise,

cartea aceea lucidă, acerbă,

cimitir pentru mituri ucise,

 *

cartea în care am trăit patrii, religii,

sacrificându-mă pentru-aceste iluzii pribege,

libertatea e lanţul pe care ţi-l pun fariseii

odată cu legea fărădelege.

 *

Dincolo de astea nu mai există nimic,

natura e o speranţă, iar Dumnezeu prea departe,

atât de departe încât o să-l aflu

aşa cum îl simt şi cum este prin moarte.

 *

Pagina 34 din MOZNAIM

Pagina 34 din MOZNAIM

*

Odată cu filele din calendare

*

Înţeleg că m-am născut într-o marţi,

că mă pot regăsi într-o temniţă grea,

într-o anume filă a calendarului

mereu sufocată de nea;

*

înţeleg că mi s-au pus orele lanţuri,

încât le mai aud huruind în neştire,

încă le mai trag deodată cu umbra

spre zarea ninsorii subţire

 *

şi mi-e frig de atâtea şi atâtea ninsori

repetat viscolite într-o temniţă zi

în care pereţii au prins să se surpe

de parcă ninsoare ar fi,

 *

altminteri n-aş trăi libertatea

ca pe o veşnică îndepărtare

şi nu s-ar mai rupe din mine ninsoarea

odată cu filele din calendare.


Concert de muzică medievală românească

AFIS ZICALASII 13 APRILIE mic

*

Faceţi click pe afiş, ca să vedeţi despre ce este vorba.