Dragusanul - Blog - Part 1062

Cum îl trage pe sfoară lungu pe Balan

ION LUNGU MATURATORUL SUCEVEI*

Dacă tot am fost scos pe tuşa culturii de către arendaşii PSD, ca să nu mă plictisesc din cale-afară, o să mă joc niţel de-a politichia. Cu tot arsenalul de rigoare, dar nu din clipa asta (Dovadă: folosesc o satiră-colaj veche).

*

E clar: lungu mai pohteşte un mandat şi s-a pus pe astupat o bună parte dintre şantierele lui arheologice, în care a şi găsit nepreţuite comori, care l-au transformat în ăl mai tare baron ortodox al bietei moşioare numită Moldova. Între timp, cu şiretenia lui de om dus cu pluta şi cu pre-lipka pe apa Sucevei, dă în Balan pervers, dar cu dibăcie, ba dă şi în întregul PNL, care stă ca aia de-l conduce înjugată şi îşi suge degeţelele.

*

Un exemplu: datorită lui lungu şi din vina lui lungu, o grădiniţă a Sucevei a fost transformată în conac ciocoiesc pentru partidul care l-a aburcat la osânză. Nu lipsesc pavajele impunătoare, care se revarsă în trotuare dolofane până în curtea ciocoiului istoric, ca să vadă lumea şi să-l înjure neaoş: “Ia mai du-te-n PN… L!”…

*

Iar pentru ca sugestia spre “uită-te la ăştia şi uită-te la noi!” să fie percepută şi de minţi încete, precum a lui lungu, trotuarul de peste drum şi întreg parcul de până în Palatul Injustiţiei arată ca vai de lume, tot un dâmb şi tot o groapă, de se crucesc pensionarii şi mămicile, jurând să voteze, la anul şi la mulţi ani, orice, dar pe ciocoii din grădiniţa de vizavi, categoric nu!

*

Dacă lungu ar fi îngrijit parcul şi ar fi făcut şi trotuarul (îl tot face, dar despre asta, altădată) dinspre parc, lumea nici n-ar mai băga de seamă grădiniţa…  ciocoită PNL şi n-ar mai privi spre ea cu ciudă (deja s-a constituit o delegaţie de pensionari, care pândeşte prima sosire a lui Gheorghe Flutur, ca să i-o spună de la obraz). Dovadă că lungu, deşi bătut în deşcă precum suceava capitalei inculturale europene, are cap de ţărănoi şmecher şi-i coace la foc mic pe Bălan şi pe PNL-işti, până i-o face scrum.


Fonoteca “MANUSCRISELE LUI VOIEVIDCA” (IV)

Ultima zi de înregistrări. Cultura va câştiga bani!

Ultima zi de înregistrări. Cultura va câştiga bani!

*

Busuioc – 500, Constantin Mihailescu din Bosanci, 15 mai 1908:

p87

*

Busuioc – 256, Gheorghe Cherar din Părhăuţi, 21 noiembrie 1907:

p88

*

Busuioc – 256a, Lazăr Cherar şi Gh. Rostoş, ]n Şcheia, 4 dec. 1907

p89

*

Busuioc – 173, Constantin Soltan din Zahareşti, 26 octombrie 1907 7:

p90

*

Caiser (Un joc din Bosanci) – 57, Nicolai Aliman, 29 sept. 1907: 7

p91

*

Caleapu. Un joc din Voitinel – înv. Filip Cârdei, Chilişeni, 26 iun. 1909:

p92

*

Cântec de joc – 1562, Iordachi Gherasim, Grăniceşti, 2 februarie 1910:

p93

*

Cântec la masă – 1560, Iordachi Gerasim alui Ioan, Grăniceşti, 2 febr. 1910:

p94

*

Cântec la masă – 1560:

p95

*

Cântecul lui Cuza – 1184, înv. Ioan Colibaba, Frătăuţul Nou, 7 aug. 1909:

p96

*

Cărăşel, un joc – 754, Nicolai Pazariu, Gura Sadovei, 30 iulie 1908:

p97

*

Cărăşel. Un joc – 683, Ion Nichifor, Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908:

p98

*

Cărăşel, un joc – 1207, Pamfil Furcaş, Frătăuţul Nou, 8 aug. 1910:

p99

*

Cărăruşa (Un joc) – 397, Niculai Bogatu, Uideşti, 23 februarie 1908:

p100

*

Greceasca, un joc – 1206, Pamfil Furcaş, Frătăuţiul Nou, 8 aug. 1909:

p101

*

Graceasca, un joc – 1175, Nichita Zlotar, Horodnicu de Sus, 30 iul. 1909:

p102

*

Hai leliţo şi o rusească – 118, Orchestra lăutarilor G. Humorului, 10 oct. 1907:

p103

*

Câte doi. Un joc – 684, Ion Nichifor, Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908:

p104

*

Câte doi. Un joc – 505, Constantin Mihailescu, Bosanci, 15 mai 1908:

p105

*

Câte doi. Un joc – 1146, Gheorghe Luţa, Horodnicu de Sus, 25 iul. 1908:

p106

*

Chiperi (Un joc) – 516, Foca Cobzari, din Bălăceana, 16 mai 1908:

p107

*

Ciobanaşu, un joc – 1216, Ilie Marcu, Frătăuţul Nou, 8 august 1909:

p108

*

Ciobaneasca – 1694, Gheorghe Chiciu, Gura Solcei, 25 august 1911:

p109

*

Ciobanul – 1879, Alexandru al lui V. Bujdei, din Vicovu de Sus, 16 iun. 1912:

p110

*


Fonotecarea ne-o suspendă, 28 Noiembrie ni-l anulează!

"La telefon, Managerul Varvaroi..."

“La telefon, Managerul Varvaroi…”

*

Să înregistrezi 110 melodii vechi şi necunoscute, în doar 4 zile, înseamnă să lucrezi cu muzicieni înnăscuţi, dar şi excelent şcoliţi. Pentru că nu doar înregistrarea ocupă timp: mai este nevoie şi de scrierea armoniilor (şi doar nu vreţi să le scrie proaspătul absolvent de Conservator la fără frecvenţă şi director la fel, pesedistul Ion Băiţan!), şi de repetiţii, mai ales atunci când ne ies în cale pasaje grele, cu ruperi de ritm. Mai întâlneşti, de pildă, câte o piesă precum “Kaiser” (o cânta lăutarul Mihalescu, la Bosanci), care, la o primă vedere, e o variantă de “Braşoveancă”, iar la o a doua vedere, deja înţelegi înrâuirea polonă chiar şi asupra piesei ardeleneşti şi, cu atât mai abitir, asupra “Kaiser”-ului bucovinean.

*

La fiecare ceas, luăm o pauză, ca să respirăm şi nişte aer curat, prin… filtrele ţigărilor, iar la o astfel de pauză, hop!, câr! mâr! – sună telefonul lui Răzvan. La telefon, Managerul Viorel Varvaroi, care ştie una şi bună: că care cultură trebuie să producă bani, nu cultură!

*

Fumez. Rămân calm şi fumez. Ştiţi dumneavoastră că profesorul Petru Oloieru are leafă, la Şcoala Populară de Harte “Ion Băiţan” de ditamai 900 lei pe lună, pentru o normă şi jumătate?

*

Fumez. Rămân calm şi fumez. Ştiţi dumneavoastră că un miliţian, care a primit a treia cizmă pentru competenţă niema, are, la fără frecvenţă, în Centrul Cultural “Viorel Varvaroi”, o leafă lenevită lunar de 2.400 lei?

*

Fumez. Rămân calm şi fumez. Într-o zi de repetiţii, abia dacă apuc să fumez 6-7 ţigări, pentru că Petrică Oloieru scoate untul din noi cu munca. În cele din urmă, lui Petrică Oloieru i se face rău, de oboseală, iar mie mi se face rău, când îmi amintesc de faptul că, în urmă cu 3 luni, Varvaroi i-a promis plata pentru jumătatea de normă în plus, pe anul în curs, şi promisiunea promisiune a rămas.

*

Şi-atunci, de ce ne batem capul? Ca să ne ia Tamira Gonda Cojocaru, Ion Băiţan şi Călin Brăteanu în arendă, prin concursuri trucate pentru dobândirea de lefoaie şi privilegii? Ca să ne râdă Varvaroi, cu Gonda lui şi cu Băiţan în nas că, deşi au pierdut concursul trucat pentru ocuparea posturilor de directori, “iei” – cum scrie Băiţan, rămân derectori numiţi, încă “trii ani”, c-aşă spuni legea – legea voastră de şmecheri de doi bani!

*

Fumez. Rămân calm şi fumez. De mâine, noi, “Zicălaşii”, nu ne mai întâlnim, pe termen nelimitat, pentru alte înregistrări. Re-editarea zilei de 28 Noiembrie 1918 practic ei ne-au anulat-o. Să le fie de bine, inclusiv Preşedintelui Nechifor, cu care pe 18 septembrie 2015 ar fi trebuit să mă întâlnesc, pentru a lua în discuţie proiectul, dar probabil că şi mâine, şi poimâine, şi răspoimâine, până prin 2025, este extrem de ocupat cu pălăvrăgeala lui Nicu Amurăriţei. Sfârşit.

*

3 Danut Lungu 0

3 Danut Lungu 1

3 Petrica Oloieru 1

3 Petrica Oloieru 2

3 Petrica Oloieru 3

3 Razvan Mitoceanu 1

3 Razvan Mitoceanu 2

3 Razvan Mitoceanu 3

3 Razvan Mitoceanu 4

3 Inregistrari 0

3 Inregistrari 1

*


Fonoteca “MANUSCRISELE LUI VOIEVIDCA” (III)

Profesorul Petru Oloieru, scriind armonia unei piese vechi

Profesorul Petru Oloieru, scriind armonia unei piese vechi

*

Ardeleanca (Un joc) – 206, Lazar Mândru din Drăgoieşti, 30 oct. 1907:

p59

*

Ardeleneasca (Un joc) – 302, Mihalachi alui V. Moroşan, Grăniceşti, 24 dec. 1907:

p60

*

Ardeleanca, un joc – 1693, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 august 1911:

p61

*

Ardeleneasca (Un joc) – 245, învăţ. Eduard Pral din Soloneţ, 20 noiembrie 1907:

p62

*

Ardeleneasca (din Stroieşti) – 161, înv. D-tru Gemeniuc, Stroieşti, 25 oct. 1907

p63

*

Ardelenească – 2122, clarinetist Miron Samson din Suceava, 7 iunie 1914:

p64

*

Ardeleneasca – 394, Nicolaie Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908:

p65

*

Bădeuceancă, un joc – 1159, Gheorghe Luţa, Horodnicu de Sus, 29 iul. 1909:

p66

*

Balercuţa, un joc – 1435, Nicolai alui Iacob Cozma, G. Sadovei, 17 nov. 1909:

p67

*

Baraboi, un joc – 1174, Nichita Zlotar, Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909:

p68

*

Berbuncu, un joc – 724, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 28 iul. 1908:

p69

*

Bătrâneasca, un joc – 1173, Nichita Zlotar, Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909

p70

*

Bătuta, un joc – 911, Precop Hău, Valea Putnei, 5 octombrie 1908:

p71

*

Boiereasca – 1863, Alexandru alui V. Bujdei, Vicovu de Sus, 16 iunie 1912:

p72

*

De a brâu – 856, învăţ. Alexandru Dulgher, Cacica, 18 septembrie 1908:

p73

*

Brâu (Un joc) – 447, Leonti Niţan din Drăgoieşti, 20 aprilie 1908:

p74

*

Brâu (Un joc) – 305, Mihalachi alui V. Moroşan, Grăniceşti, 24 dec. 1907:

p75

*

Brâu, un joc – 845, Nicolai Pazari din Gura Sadovei, 22 august 1908:

p76

*

Brâu. Un joc – 1525, Vasile Muntean din Oprişeni, 27 octombrie 1909:

p77

*

Brâu (Un joc) – 275, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 4 decembrie 1907:

p78

*

Brâu. Un joc – 701, înv. Petrea Dolinschi din Voloca, 20 iulie 1908:

p79

*

Brâu moldovenesc – 1636, Ilie Marcu din Frătăuţul Nou, 29 aug. 1910:

p80

*

Bulgar, un joc – 935, Samoil Plaiu, Valea Seacă, 10 octombrie 1908:

p81

*

Bulgar (un joc) – 239, Filemon Milici din Soloneţ, 19 noiembrie 1907:

p82

*

Bulgar, un joc – 933, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908:

p83

*

Bulgar – 240, Filemon Milici din Soloneţ, 19 noiembrie 1907:

p84

*

Bulgăraş de gheaţă rece – 1675, N. Ienciu, Gh. Chiciu, G. Solcei, 24 aug. 1911:

p85

*

Busuioc – 805, Ambrozie Frijan din Băişeşti, 16 august 1908 lcei, 24 aug. 1911:

p86

*


Inscripţia de pe Capela Martirilor de la Tribunal

Capela Martirilor, de lângă Palatul de Justiţie din Suceava

Capela Martirilor, de lângă Palatul de Justiţie din Suceava

*

Până ce colegul şi vărul meu Dănuţ Lungu va termina de segmentat fonotecarea de astăzi, haideţi să vă arăt o frazare simbolică străveche, prezentă pe una dintre cele mai noi şi mai moderne biserici din Suceava, cea închinată, iniţial, mântuirii fostelor victime ale comunismului, deţinuţii politici, şi numită, iniţial, Capela Martirilor – nu ştiu cum se numeşte acum, când are altă funcţionalitate, cea de biserică de cartier. Înainte de toate, să vă arăt, în detaliu, frazarea în limbjul iluminării (Luga suryannya):

*

Fraza "Oul Cosmic a zămislit Raiul Pământesc (Paradesha)

Fraza “Oul Cosmic a zămislit Raiul Pământesc (Paradesha)”

*

Simbolul al doilea (Crucea Nordului sau Constelaţia Lebăda, care simbolizează emisfera nordică, deci pământul care adăpostea raiul, din care au fost izgoniţi Adam şi Eva) vă este cunoscut, el figurând, la baza zidurilor, pe toate bisericile vechilor mănăstiri bucovinene. Primul simbol, însă, care suprapune, peste Crucea Nordului, Calea Zeilor (Deva-yana), este mai complicat, iar incifrările lui le-am descoperit înainte de Festivalul “Naţiunea Poeţilor”. Pentru că, dacă unim cele două capete ale Căii Zeilor cu capetele opuse ale Crucii Nordului, obţinem… Steaua lui David, care şi ea reprezintă o naraţiune incifrată:

*

2 Triunghiuri David

*

Prin suprapunerea celor două triunghiuri, în Steaua lui David, rezultă o bandă de suprapunere, în care, dacă, iarăşi, se unesc capetele opuse, se formează următoarea imagine:

*

2 Ou incondeiat

*

Unde aţi mai întâlnit imaginea asta? Aici:

*

2 Ou romburi

*

Concluziile şi redescifrarea frazei de pe Capela Martirilor din Suceava, de lângă Palatul de Justiţie (aiurea!), vă rog să vi le asumaţi!