Cântecul naţional în Bucovina: Marginea

*

Ţinutul legendar al Marginii Suceviţei a avut, desigur, şi un lăutar legendar, scripcarul Batalan, cel care cânta, în 1908, împreună cu Alecu Marcu din Frătăuţii Noi, pentru că exista obiceiul, cam de pe la 1890, ca lăutari din mai multe sate să se adune şi să cânte împreună la hramuri şi la nunţi.

*

Horă veche – 648, lăutarul Batalan, 1908

Frunză verde de bujor – 1140, Vasile Rotar, 1909

Ileana – 646, Alecu Marcu şi Batalan, 1908

Hai, Ileană, hai! – 1139, Vasile Rotar, 1909

Foaie verde-a leului – 1128, Maria Furcaş, 1909

Tăti plugurili îmblă – 1136, Vasile Rotar, 1909

Cântecul naţional în Bucovina: Măzănăieşti

*

Un cântăreţ din trişcă, Nicolai Muscă din Măzănăieşti, avea să-i desluşească lui Alexandru Voievidca vechi cântece ale satului, el fiind, alături de fratele său, Alexandru Muscă, de Malina Semeniuc şi de Madalina Saftiuc, ştiutorii de cântece vechi ale vetrei lor străvechi.

*

Cântece fonotecate:

*

p34

p241

*

Repertoriul vechi al Măzănăieştilor:

*

Lugojana – 184 a, Nicolai Muscă, 1907

Busuioc, când se rădică masa – 210, Nicolai Muscă, 1907

Moldovenească – 211, Nicolai Muscă, 1907

Frunză verde de pe nuc – 136, Alexandru Muscă, 1907

Busuioc crescut în cale – 209, Malina Semeniuc, 1907

Măi bărbate, măi – 208, Malina Semeniuc, 1907

Busuioc, când se rădică masa – 212, Nicolai Muscă, 1907

Măi dorule, măi – 212, Nicolai Muscă, 1907

Foaie verde de tulpină – 336, Madalina Safciuc, 1908

Cântecul naţional în Bucovina: Mihoveni

*

La Mihoveni, sat tânăr al Bucovinei, Maria Ropciuc, Artimisia Goraş, Eleonora Nichitean, Ignat Corjin şi Minodora Cojoc au mărturisit, în faţa lui Alexandru Voievidca, cântecele ştiute şi asumate întru biruirea vremuirilor şi a vremelniciilor.

*

De-ar fi mândra-n deal la cruce – 41, Maria Ropciuc, 1907

Trece dorul şi mă-ntreabă – 40, Maria Ropciuc, 1907

Puiu badei, pui – 45, Artimisia Goraş, 1907

Foaie verde de-alioru – 38, Eleonora Nichitean, 1907

Of, inima mea – 44, Artimisia Goraş, 1907

Colo-n vale-n grădiniţă – 46, Artimisia Goraş, 1907

Şcoleraş de carte – 36, Ignat Corjin, 1907

Alunaş – 34, Minodora Cojoc, 1907

Of, Savetă, of! – 33, Minodora Cojoc, 1907

Rândunica – 37, Ignat Corjin, 1907

Fată de la munte – 39, Eleonora Nichitean, 1907

Cântecul naţional în Bucovina: Mitocu Dragomirnei

*

Primul dintre cele două mii şi vreo trei sute de cântece, culese de Alexandru Voievidca din Bucovina, provine din Mitocu Dragomirnei. Ţăranca Maria Trifoiu, născută în 1878, din Mitocu Dragomirnei a cântat “Foaie verde merişoru”, în faţa domnului învăţător, venit pentru o asemenea misie tocmai de la Suceava. Voievidca a ales Mitocu Dragomirnei datorită prieteniei care îl lega de Procopie Rodinciuc, actor şi muzician în cadrul Reuniunii muzicale “Ciprian Porumbescu” din Suceava, de la care, de altfel, preia şi cele mai multe cântece atribuite Mitocului, inclusiv prin titluri, deşi sunt cântece moldoveneşti mult mai vechi şi mult mai de prin alte locuri.

*

Cântece fonotecate:

*

p24

p167

p249

p263

p276

p282

*

Repertoriul vechi al Mitocului Dragomirnei:

*

Mitocanca – 956, Procopie Rodinciuc, 1909

Moldovenească – 951, Procopie Rodinciuc, 1908

Horă din Mitoc – 346, Procopie Rodinciuc, 1908

Hora Mitocului – 540, Vasile Romaş, 1908

Hora legănată – 955, Procopie Rodinciuc, 1909

Hora veche – 927, Procopie Rodinciuc, 1908

La munţii cu rouă – 3, Maria Trifoiu, 1907

Pi când vin primăverilie – 537, Vasile Stănescu, 1908

La munte cu rouă – 3, Maria Trifoiu, 1907

Străina – 539, Vasile Romaş, 1908

Foaie verde merişoru – 1, Maria Trifoiu, 1907

Petre, să mă iei! – 2, Maria Trifoiu, 1907

Cântecul naţional în Bucovina: Muşeniţa

*

Muşeniţa păstrează, datorită proprietarului Iancu de Preda şi datorită Zamfirei şi Iuliei Şotropa, câteva nestemate ale cântecului răzeşesc din Bucovina, cântec eşuat în tulbureala folclorică, deşi descinde din colindele şi din horele ritualice străvechi – după cum susţinea şi Dimitrie Cantemir.

*

Bujorel şi mândrele – 1097, Zamfira Şotropa, 1909

Iha, trealala, mândruliţa mea – 1096, Zamfira Şotropa, 1909

Frunză verde miez de nucă – 1084, Iancu de Preda, 1909

Peste toate satele – 1085, Iancu de Preda, 1909

Cucule cu pene sure – 1093, Iulia Şotropa, 1909

Cucule, pasere dragă! – 1094, Iulia Şotropa, 1909

Rabdă, inimă, şi taci! – 1092, Iancu de Preda, 1909

Frunză verde grâu spălat – 1089, Iancu de Preda, 1909

Cântec rezăşesc – 159, Iancu de Preda, 1907

Frunzuliţă foi de fag – 1083, Iulia Şotropa, 1909

Cântă cucul vinerea – 1088, Iancu de Preda, 1909

Satul meu – 1087, Iancu de Preda, 1909

Dragostea stricată – 1095, Iulia Şotropa, 1909

Turturica – 1081, Iulia Şotropa, 1909

Frunză verde şi una – 1090, Iancu de Preda, 1909

Frunză verde de pe coastă – 2243, Vasile Broască, 1914