coboară-ți, tată, fiul de pe cruce!

ce ai de spus în apărare ta?

și-am priceput că-i clipa cea din urmă,

căci înspre ceruri pământeasca turmă

pășea cântând măreț o osana,

iar cosmicul părinte, dintr-odată,

s-a încruntat, pe tronul ce străluce

iluminând, aproape, lângă tată,

însângeratul fiu, uitat pe cruce,

și am simțit că rănile-i mă dor

nepământește și de-o veșnicie,

de când m-au deportat în poezie

să-mi crească aripi și să-nvăț să zbor:

mărturisește-ți multele păcate!

dar cum s-o fac, că-s multe și mărunte

și-n plus au fost așa nevinovate

încât pe tata n-au cum să-l încrunte;

mă simt pierdut și azvârlit pe boltă

și-n flăcările stelelor răpus

când văd, pe cruce, rana lui Iisus

cum șiroiește-n mine cu revoltă

și m-aș rosti, și lanțul mi l-aș frânge,

și l-aș zvârli cu grelele-i tăceri,

să pot trăi și eu același sânge

prelins din mitul rănilor de ieri,

dar sunt nevrednic, firul de nisip

zburătăcit de mările în spume,

un fir de praf, ce nu contează-n lume

nici dacă sufăr cosmic, dacă țip,

dacă-mi ridic, la judecăți finale,

cu demnitate sufletu-mi pribeag

ca să-și rostească-n cursul rugii sale

nu vreun păcat, ci numai ce-i e drag:

în focul veșnic bucuros m-oi duce

să-mi ispășesc risipa în cuvinte,

dar iartă-mi doar această rugăminte:

coboară-ți, tată, fiul de pe cruce!

Poezie de ion dragusanul No Comments Jun 2

Aveţi dreptate, suceveni: Ion Lungu Like!

Cum nu pricep boabă nici din limba engleză, şi cu toate astea, m-am aventurat pe făisbucul electoral al primarului Ion Lungu, aseară o sfeclisem, citind că vreo patru mii de suceveni de frunte, începând cu distinsele doamne Angela Zarojanu şi Gabriela Teişanu, şi terminând cu prietenul meu Constantin Horbovanu, lăsau bunele maniere în paragină şi-i scriau primarului Ion Lungu de la obraz: Likea!

Nu mă topeam eu de dragul lui Ion Lungu, până aseară, dar nici să-i zic likea, pe faţă, n-am îndrăznit vreodată, pentru că bietul om nici nu este. Cugetând, atât cât mă duce capul, tot aseară, am ajuns la concluzii reciproce şi viceverse, adică, brusc, m-am iluminat mai dihai ca Bogdan Bicsi, că primarul Ion Lungu este un gospodar chibzuit şi un adevărat părinte, parol!

Nevrednicul de mine, de pildă, dacă aş fi fost, vreme de doisprezece ani, primar, în locul lui Lungu, mi-ar fi mâncat şi mai rău câinii din traistă. Rămâneam sărăntoc, precum sunt, pentru că mi-i ursit, şi nu-mi ieşea din leafa de bugetar nici un Lubest – pardon Dragobest, lider naţional în producerea de energie electrică -, nici o cafenea de lux per cap de cartier, nici un palat cu piscină prin comuna noastră natală şi nici un şfanţ european la teşcherea. E drept, nu beau, nu umblu după femei, deci am cheltuieli personale minime, dar tot nu m-aş fi descurcat precum Ion Lungu, dintr-o amărâtă leafă de primar. Pe când Lungu, ţâţă, muc şi sfârc! Rockefeller, nu alta! Spirit de gospodar şi de intreprinzător cu glagorie şi grigorie la cap! Iar din respect faţă de competenţa care lui îi prisoseşte, iar mie îmi lipseşte cu desăvârşire, propun să-i facem un monument public, eventual după macheta propusă în moţul acestui material…

Staţi o clipă, că mă sună Andi… Cum ai spus? Like e în îngleză şi nu înseamnă likea?… Aha, adică patru mii de sucevence şi suceveni de elită îl like pe Ion Lungu iubindu-l?… Aha!… Bravo, lui, bravo lor!… Pa…

M-am dumirit şi nu prea, ba parcă şi mai rău m-am împotmolit într-o chestiune lingvistică. Pricepe, totuşi, cineva cine-i like şi cine-s likele?