Dragusanul - Blog - Part 864

şi-ncremeneşti în nemişcare

Desen de Nicolae Crasi

Desen de Nicolae Crasi

*

aici legendele se-adună

şi stau cu vremea la taifas,

iar viaţa pare o minciună

şi-o altă umbră de pripas

pe care unii o îmbracă

şi-o poartă fericiţi pe cale

obişnuiţi numai să treacă

cu umbra-n beznele finale

 *

şi tu ai gleznele rănite

de întuneric şi osândă,

de sufletul care-ţi promite

că o să stea mereu la pândă

ca să-ţi vestească de cu vreme

pe unde amurgesc lumini

cândva acolo să te cheme

să-ţi laşi cununile de spini,

*

să pleci cu fruntea-nsângerată

şi să tot speri în vindecare,

dar ierbile-s nişte cuţite

şi-ncremeneşti în nemişcare


Badea Cârţan, la Iaşi

Badea Cârțan UNIREA POPORULUI 25 dec 1927

*

Îşi face, din nou, apariţia, la Iaşi, badea Cârţan, moş Cârţan, vestitul cioban român Cârţan, profetul neamului său.

*

În duhul său sincer şi convingător, se ascundea ceva supraomenesc, ceva din darul lui Isus. Cu costumul său ciobănesc şi încălţat cu opinci, cu traista de gât, plină cu cărţi, cu vorba şi năzuinţele sale de a-şi afirma fala trecutului său strămoşesc, ciobanul acesta n-avea un pic de odihnă: veşnic pe drum, astăzi la Iaşi, mâine la Focşani, căutând să cerceteze şi să afle ceea ce milioane, de felul lui, nu vor fi în stare să cunoască: Istoria trecutului pe de­gete. Vorbea veşnic în parabole. Era un psiholog al firii omeneşti, pătrunzând cu uşurinţă în sufletul cuiva, dintr-o aruncătură de ochi. De câte ori ne-am întâlnit cu dânsul la Iaşi, unii din noi, crezând, că are nevoie de vreun ajutor bănesc, îi întindeau bani. Nu primea, însă, mila nimănuia:

*

– No, să trăiţi, domnule, mie nu-mi trebuie bani, dacă aveţi cărţi, daţi-mi, primesc cu bucurie!

*

Cârţan a vizitat Roma, ca să vadă cu ochii lui columna strămoşului Traian, căci doar aşa spunea dânsul „că el e de-ai lui Traian”, pentru care motiv a şi mers până la Italica din Spania, să vadă comuna unde s-a născut Traian. A fost primit bine la Roma, unde a vizitat parlamentul italian. În­trebat, odată, de nobilii Italiei, dacă toţi românii sunt aşa de deştepţi ca el, Cârţan a răspuns:

*

– Ehei, domnilor, eu sunt cel mai prost din­tre români” (C. Stăteanu, Figuri din „Junimea”, Editura „Bucovina” Bucureşti, p. 78).


când vine somnul ostenit

Desen de Nicolae Crasi

Desen de Nicolae Crasi

*

am pus un înger să-ţi vestească

venirea toamnei şi-a fost frig

în lumea noastră cea lumească,

în care-am început să strig

un început de veştejire,

de creangă fără de contur:

ca să te scap de vremuire,

un pumn de stele o să fur,

 *

dar ştiu că nu vei fi acasă

şi-ntr-un târziu o să le-nşir

în coala albă de pe masă

ca să continuu să respir,

să-mi tot aprind lumini rotunde

din care umeri să îţi fac

în noaptea care te ascunde

şi-n care numai eu te tac:

 *

să vină toamna, nu contează,

căci ploile fără sfârşit

sunt îngerul ce te veghează

când vine somnul ostenit


Bucate boiereşti moldoveneşti, înainte de 1842

Kogalniceanu cina

*

Cele 200 de reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti, publicate la Iaşi, în 1842 – a doua ediţie, au fost culese şi “cercate” de tinerii, pe atunci, Mihail Kogălniceanu şi Costache Negri, după cum aflu, pentru că tipăritura pe care o folosesc nu conţine astfel de informaţii. Continuu să o răspândesc, nu ca document de limbă, ci doar pentru cei care au pasiunea gătitului şi vor să încerce şi bucatele favorite ale boierilor moldoveni, din vremea stră-stră-stră-străbunicilor noştri.

*

Nr. 9. Pui cu mazăre cu raci

*

Puii îi grijeşti ca să nu se rupă pielea, apoi iei mazăre de cea mică şi o prăjeşti înăbuşită cu puţin pătrunjel verde şi puţin unt, tai şi bucăţele de raci, le amesteci la un loc cu mazărea, puţină smântână, puţin pesmet, puţină floare de nucuşoară, umplând pielea, să le frigi frumos; acestea pot sluji şi la deosebite supe.

*

Nr. 10. Pui fierbinţi

*

Iei pui mici şi le dai sare, şi pui în tingire cu ceapă, morcovi, pătrunjel verde, puţin piper întreg, puţin enibahar, trei cuişoare, trei părţi de apă şi una de oţet, şi le pune să fiarbă până când îi vei socoti pe jumătate fierţi; iei o lingură de unt, să se topească, o lingură de făină şi laşi să se umfle, apoi strecurând salcea (supa – n. n.) în care au fiert puii, pui şi trei linguri de smântână şi, aşezând de iznoavă puii într-însa, o laşi să mai fiarbă.

*

Nr. 11. Pui cu capire

*

Iei o lingură bună de unt şi laşi de se topeşte, pui două linguri de făină şi o laşi de se umflă, pui o ceapă încrestată în patru, zeamă de carne, pe cât va trebui să o subţiezi, şi o laşi să fiarbă, apoi o strecori prin sită, pui înăuntru puii (bucăţile de carne de pui tranşat – n. n.), o lingură de oţet alb, trei linguri de smântână, o mână de capire (ciuperci – n. n.), coajă de lămâie foarte mărunţită, şi, puse înăuntru, le laşi să fiarbă până se vor găti.

*

Nr. 12. Pui albi înăduşiţi

*

Iei puii şi le scoţi osul cel din piept, le pui sare, pui în tingire slănină tăiată felii, rădăcină de pătrunjel tăiată felii, şi ţelină, şi morcovi, tot felii tăiate, piper întreg, floare de nucuşoară, pui puii deasupra şi acoperi iar cu felii de slănină, şi pui două linguri de zeamă peste dânşii, şi deasupra tingirii pui o hârtie albă, şi pe deasupra, capacul tingirii, şi-i laşi să fiarbă înăduşiţi, şi după ce fierb o bucată, scoţi puii, îi acoperi cu slănina care a fost deasupra lor, şi peste rădăcinile ce au rămas în tigaie toarnă zeamă de carne cât trebuie, pe care o laşi să fiarbă bine, şi o strecori, şi după aceea pui puii şi cu ciuperci în ea şi o laşi să fiarbă.

*

Nr. 13. Pui „au cotton”

*

Să iei doi sau trei pui, să-i prăjească după rânduială, punându-le sare pe cât le trebuie, şi apoi, tăind felii subţiri de slănină, să se învelească cu ele puii peste tot, şi pe deasupra acestora să se învelească cu hârtie albă, şi aşa să se frigă, luând seama bine să nu se rumenească; rânzele lor să se fiarbă şi, când or fi fierte, să se hăcuiască cu maiurile crude şi cu puţin pătrunjel, harpacic şi douăzeci şi cinci ciuperci, apoi să se ia puţin unt într-o tigaie şi, înfierbântându-se, pui topiturile acele înăuntru şi le laşi să se prăjească puţin, apoi, presărându-le, cu o lingură, făină şi amestecându-le, laşi să se mai prăjească puţin, pe urmă torni deasupra lor un polonic mare de zeamă de carne, puţină sare şi piper, şi o lingură de smântână, şi le laşi să fiarbă bine; şi apoi puii când vor fi bine fripţi, să se toarne această salce (fiertura, deci – n. n.) într-un blid şi puii să se aşeze înlăuntru, cu chip să nu se cunoască puii că-s fripţi.


ca să ascult somnul în noapte

Radu 14

*

am ascultat somnul în noapte

şi-am lăcrimat, şi am fost trist

sub coaja stelelor răscoapte

în care dat mi-i să exist

cu somnul meu ce s-a desprins

şi lunecase în derivă

spre largul altui necuprins

ca să respire împotrivă,

 *

ca să ridice încleştări,

scrâşniri şi vuiet de proteste

spre alte calme depărtări,

spre altceva ce nu mai este

decât un somn, decât risipă

de văluriri fără speranţă

vegheate doar de o aripă

cu arcuiri de circumstanţă

*

prin care orele se-ngână

şi se încheagă-n nişte şoapte

prin care zorii se amână

ca să ascult somnul în noapte


Pagina 864 din 1,501« Prima...102030...862863864865866...870880890...Ultima »