*
În sfârşit, “Zicălaşii” vor avea costume de lăutari târgoveţi. Astăzi, împreună cu “starostele” Petru Oloieru, am fost să probăm straiul celeilalte “înălţimi” din taraful zicălaşilor, gordunistul Ionuţ Chitic. Nu al profesorului Oloieru, pentru că starostele purta, în vremuri vechi, ilic din catifea vişinie, nu albastră, dar cum Petrică şi Ionuţ sunt clădiţi, dintr-un trunchi, după acelaşi calapod, a făcut proba pe acest costum, doar ca să îmbunătăţim detaliile discretei stilizări.
*
*
Petrică, surprins de schema însăilării de croiuri, s-a privit lung în oglindă, timp în care maistrul croitor Costică Băiţan fixa reperele pentru surfilări şi cusături. E greu de lucrat un port de epocă, iar dacă nu punea un cuvânt pentru mine voluntara “Bucovina Rock Castle” Bianca cea Blondă, fata maistrului croitor, nu găseam în Suceava atelier în care să fac, în doar câteva zile, straie de breaslă de târgoveţi muzicanţi, pe care “Zicălaşii” să le poarte cu ocazia celor trei concerte cu cele 48 de melodii naţionale româneşti, culese de armeanul cernăuţean Karol Mikuli, din nordul Moldovei, între anii 1841-1859. Discipolul lui Chopin a cules mult mai multe, ba însoţit de Iraclie Porumbescu, ba de Vasile Alecsandri, ba de Alecu Hurmuzachi, dar le-a ales doar pe cele 48. Exponenţiale.
*
*
La probe, straiele de muzicanţi târgoveţi, încă fără brâu şi fără nasturi, fără tivuri şi ciupacuri, derutează niţel, dar profesorul Petru Oloieru îşi pune imaginaţia la treabă şi, imediat, înţelegând cum stă treaba, dă indicaţii pentru anumite ajustări ca un adevărat specialist al portului urban de odinioară. În zilele următoare, va veni rândul lui Răzvan Mitoceanu, bracist în breasla zicălaşilor, dirijor al orchestrei Ansamblului Artistic “Ciprian Porumbescu” şi – ca păcat – prieten al meu. La fel ca şi Petrică, la fel ca şi ceilalţi zicălaşi.
*
*
După calapodul lui Răzvan se vor face costume şi pentru cei trei formidabili tineri violonişti, Mihăiţă Cotos, Narcis Rotaru şi Adrian Pulpă (în ordinea în care se aşează în scenă), dar şi pentru cobzar, care va fi să fie ales funcţie şi de un anumit timbru arhaic al vocii, dar şi de pasiunea altruistă, cu care ni se va alătura luptei cu morile de vânt.
*
*
În curând, vor începe repetiţiile. Petrică Oloieru a scris, deja, orchestraţia, iar dacă lăutarii noştri (singurii care pot cânta ireproşabil şi la prima lectură a unei partituri) nu ar fi prinşi şi cu alte repetiţii şi spectacole, am putea pune la punct, pentru prima dată, un program de repetiţii ideal. De regulă, repetăm în timpul nostru liber şi fonotecăm oricând se iveşte un prilej, de cele mai multe ori doar din drag de drag. Cântăm şi filmăm câte 40-50 de cântece de concert, iar acum, cu concertul de la Gura Humorului (22 februarie), Vatra Dornei (1 martie) şi Suceava (9 martie), toate începând cu ora 16, vom fi realizat şi al zecelea film video, prin strădania altor voluntari ai memoriei, precum Dănuţ Lungu, Gabriel Nicolae Sandu şi Lucian Căluşeriu.
*
*
Probabil că, aidoma unui alt prieten al meu, vă întrebaţi la ce cânt eu, de tot folosesc “vom cânta”, şi o să vă răspund ca şi lui Cristi Creţu: La creier. Că doar nu vă închipuiţi că, fără perseverenta încăpăţânare a minţii mele, aţi fi putut auzi sutele de cântece ale neamului nostru, din cele peste cinci mii, îmbrâncite de ignoranţă în bezna veacurilor pe care le-au luminat cândva.
*
*
Costumele “Zicălaşilor” diferă prin combinaţiile de culori şi sunt confecţionate, precum odinioară, din mătase şi din catifea. Se vor asorta de minune cu “Confesiunile cromatice” ale lui Radu Bercea, pe care îl vom însoţi, tot din drag de drag, pe itinerariul primelor trei lansări ale albumului său de artă.
