Dragusanul - Blog - Part 722

acesta este Eminescu

Bustul lui Eminescu, de Dimitrie Loghin - nerealizat vreodată

Bustul lui Eminescu, de Dimitrie Loghin – nerealizat vreodată

*

venise doar ca să priceapă,

într-un apoi urmând să plece

înfăşurat în altă pleoapă,

dar cerul scăpărase rece

în steaua lui ca o prigoană

a vremilor în vremuire

şi a rămas ca o icoană

sub care începu să-nşire

*

atâtea noi iluminări

încât fu refuzat de moarte

şi aruncat în depărtări

să ispăşească într-o carte

cu file pururea nescrise

pe care nu le poate scrie

căci undeva i se ursise

să se întrupe poezie

*

să-l pângărim fără-ncetare

cu un alean, cu un eres, cu

vreo neodihnă-ntâmplătoare:

acesta este Eminescu


Pagube popești, aduse patrimoniului nostru național

L'Art et les Artistes ianuarie 1917 Ruinele palatului lui Rares de la Vatra Moldovitei

L’Art et les Artistes, ianuarie 1917: Ruinele palatului lui Rareș de la Vatra Moldoviței

*

Acolo unde patrimoniul național românesc încape pe mâinile lacomilor de averi pământești popi și călugări, ruinarea domnește, cu arbuști crescuți pe ziduri, până ce și ultima piatră se spulberă sub răutatea nepăsării. Așa s-a întâmplat, de-a lungul veacurilor, și cu locuința, de la Vatra Moldoviței, a voievodului ctitor Petru Rareș, ajunsă, în 1916, o jalnică ruină, năpădită de bălării. Soarta palatului lui Petru Rareș o are, acum, și Cazinoul din Vatra Dornei, încăput pe mâini popești absolut necuvenit, apoi jefuit de toate pardoselile, stucaturile, ornamentele, emblemele, și decăzut, din statutul de monument arhitectonic bucovinean, la cel de ruină care urâțește locurile.

*

Ruinele Cazinoului 3

Ruinele Cazinoului 2

Ruinele Cazinoului 1

 


Martiriul Bucovinei, în Primului Război Mondial

0 Le Miroir 17 sept 1916 Pod provizoriu peste Suceava

Le Miroir, 17 septembrie 1916: Pod provizoriu peste Suceava

*

Încă îmi mai răsună în suflet disperarea lui A. D. Xenopol, care, vreme de doi ani, a tot strigat neauzit de nimeni: „Ocupaţi Bucovina şi salvaţi-o de lacrimă şi sânge! Negociaţi cu Austria şi cu Rusia, pentru că nu are o valoare strategică, şi ocupaţi-o, cât ţine războiul, ca să nu mai piară inutil fraţii noştri de acolo!”. Şi Austria, şi Rusia ar fi fost de acord cu scoaterea Bucovinei din arealul câmpurilor de luptă răsăritene; Rusia, ca să atragă Regatul României de partea sa, promitea că, dacă românii vor intra în Bucovina, a lor va rămâne Bucovina în vecii vecilor, ca recompensă pentru tradiţionala „frăţie de arme” dintre ruşi şi români.

*

Ca să fiu drept, trebuie să spun că românii din Bucovina nu-şi doreau o ocupaţie românească. La Câmpulung, cu ocazia inspecţiei de front a unui arhiduce, deputatul Dori Popovici declara gomos, precum viitorul mitropolit Miron Cristea la Arad, că dacă românii vor îndrăzni să treacă graniţa, el cu gospodarii câmpulungeni îi vor alunga cu ciomegele. Nicolae Iorga a pus, atunci, în septembrie 1914, un pariu: că atunci când vor intra românii în Bucovina, şi vor intra, deputatul Dori Popovici va rosti beneventarea, iar regatul, recunoscător, îl va face ministru. Şi prorocirea s-a împlinit, Dori Popovici ajungând ministru secretar de stat în aceeaşi zi cu Petru Groza (dacă nu mă înşel, în 1921).

*

Ruşii, cu cele trei invazii ale lor, nu s-au purtat agresiv în Bucovina, rarele abuzuri datorându-se voluntarilor cazaci din escadroanele „husarii partizani” ale comandantului W. de Schneouhr; castelele boiereşti din Bucovina au fost prădate şi arse, ca să cadă vina pe ruşi, de ţăranii români, ucraineni şi lipoveni din Bucovina, nu de ruşi, iar Cernăuţii, oraş protejat şi de austrieci, şi de ruşi, prin retrageri premergătoare atacurilor, şi-a văzut dughenele şi casele de bogătaşi prădate de derbedeii din mahalale. Dar, cu toate că ruşii se purtau cu blândeţe, odată cu fiecare nouă ocupaţie, populaţia bogată a Bucovinei asalta graniţele României, cerând permisiunea de a tranzita spre Ardeal. Chiar şi trupa de grăniceri români, care întâmpinase eroic a doua invazie rusească, după ce s-a salvat, aruncându-se în Prut şi ajungând pe pământ regăţean, a cerut să fie lăsată să ajungă la Vatra Dornei, ca să-şi facă, până la capăt, datoria faţă de ţară, adică de Austria.

*

Bărbaţii Bucovinei mureau, pe front, în bătălii crâncene, iar tinerii şi bătrânii, care fuseseră înrolaţi ca „legionari” (voluntari), primind câte o puşcă la trei oameni şi şase cartuşe, dar nu şi uniforme, erau spânzuraţi de ruşi, ca terorişti, atunci când erau capturaţi, pentru că nu aveau nici uniforme, nici livrete militare. Doi tineri bucovineni, care se distinseră în asediul Lembergului, aveau să fie executaţi, la Satulung, lângă Săcele, în toamna anului 1916, când au refuzat să tragă împotriva surprinzătorului inamic, „românii, fraţii noştri”. Cei doi absolvenţi ai gimnaziului din Suceava, Zamfir Nicoară şi Dumitru Catană, au preferat să-şi sape singuri mormintele, apoi au primit cu resemnare glonţul slobozit de pistolul colonelului Pop, comandantul lor.

*

O să mă opresc aici, pentru că restul nici nu mai contează, dar cei curioşi pot găsi, în categoria „Cărţi”, lucrarea „Bucovina şi suferinţele ei – 1914-1918″, iniţial publicată şi ca fişe, în categoria cu acelaşi titlu ca al cărţii, pentru că trebuie să vă înfăţişez mărturii iconografice necunoscute, datorate corespondenţilor de război în Răsărit ai celor mai interesante hebdomadare (săptămânale) din Paris.

*

Le Miroir 24 sept 1916 Soldaţi români şi ruşi fraternizând în Bucovina

Le Miroir, 24 septembrie 1916: Soldaţi români şi ruşi fraternizând în Bucovina

*

0 L image de la guerre 2 1916 Ofiter rus cantonat în Bucovina

L’image de la guerre, nr. 2 din 1916: Ofiţer rus, cantonat în Bucovina

*

Le Miroir 24 sept 1916 Ziare româneşti în Bucovina

Le Miroir, 24 septembrie 1916: Fetiţă vânzând ziare româneşti în Bucovina

*

0 Le Miroir 17 sept 1916 Român şi rus în Burdujeni

Le Miroir, 17 septembrie 1916: Soldaţi român şi rus, în Burdujeni

*

0 Pages de glories 14 febr 1915 Drapel maghiar capturat de ruşi la Câmpulung

Pages de glories, 14 februarie 1915: Drapel maghiar, capturat de ruşi la Câmpulung

*

0 Pages de glories Ţărani români din Bucovina

La Guerre mondiale 22 sept 1917 Împaratul si Fischer

La Guerre mondiale, 22 septembrie 1917, Împăratul şi col. Fischer

*

La Science et la vie Septembrie 1914 Pozitie austriaca în Bucovina

La Science et la vie, septembrie 1914: Poziţie austriacă în Bucovina

*

Le Miroir 13 august 1916 Bombardarea Sucevei

Le Miroir, 13 august 1916: Bombardarea Sucevei şi fuga locuitorilor

*

Le Miroir 13 august 1916 Cazaci avansând în Bucovina

Le Miroir, 13 august 1916: Cazaci avansând în Bucovina (dealul Stroieştilor)

*

Le Miroir 13 august 1916 Gara Itcani

Le Miroir, 13 august 1916: Gara Iţcani

*

Le Miroir 13 august 1916 Pichetul de granita din Itcani

Le Miroir, 13 august 1916: Pichetul de graniţă din Iţcani

*

Le Miroir 13 august 1916 Prizonieri austrieci asteptând supa

Le Miroir, 13 august 1916: Prizonieri austrieci, aşteptând supa

*

Le Miroir 13 august 1916 Refugiati în gara Itcani

Le Miroir, 13 august 1916: Refugiaţi bucovineni, în gara Iţcani

*

Le Miroir 19 sept 1916 Husarii partizani ai rusului W de Schneouhr in Bucovina 1

Le Miroir 19 sept 1916 Husarii partizani ai rusului W de Schneouhr in Bucovina 2

Le Miroir 19 sept 1916 Husarii partizani ai rusului W de Schneouhr in Bucovina 3

Le Miroir, 19 septembrie 1916: Husarii partizani ai rusului W. de Schneouhr

*

Le Miroir 27 aug 1916 Bariera vamala din Itcani

Le Miroir, 27 august 1916: Bariera vamală din Iţcani

*

Le Miroir 27 aug 1916 Rusi si români la frontiera Bucovinei

Le Miroir, 27 august 1916: Ruşi şi români, la frontiera Bucovinei

*

Le Miroir Tarul Nicolae de si generalul Broussiloff cuceritorul Bucovinei

Le Miroir: Ţarul Nicolae şi generalul Broussiloff, cuceritorul Bucovinei

*

Pages de gloire 8 oct 1916 Bucovineni refugiati în Bucuresti preot si preoteasa

Pages de gloire, 8 octombrie 1916: Bucovineni refugiaţi în Bucureşti, preot şi preoteasă

*

Pages de gloire 8 oct 1916 Nunta în Bucovina

Pages de gloire, 8 octombrie 1916: Nuntă în Bucovina

*

Pages de gloire 8 oct 1916 Românce din Bucovina

Pages de gloire, 8 octombrie 1916: Românce din Bucovina


Biserica lui Ştefan cel Mare din Milişăuţi

L'Art et les Artistes ianuarie 1917 Milisauti 1500

*

Biserica Sfântului Procopie din Milişăuţi, ctitorită, în 1481, de Ştefan cel Mare şi distrusă de bombardamentele ruseşti din vremea primului război mondial are o reprezentare iconografică în albumul „L’Art et les Artistes”, apărut la Paris, în ianuarie 1917. Această fotografie rară, dacă nu cumva chiar unică (Nicolae Iorga nu a avut una), ne ajută să o recuperăm cu sufletul, iar dacă „păşim” în ea, cu sprijinul unei relatări ardeleneşti, întâlnim, pe peretele din dreapta, cel mai frumos portret al lui Ştefan cel Mare, din câte au existat vreodată, şi portretul vrednicului său fiu, Bogdan-Vlad, care îi urma în toate, după cum mărturisea medicul veneţian Matteo Murriano.

*

Biserica din Milişăuţi a fost fotografiată cu puţin înainte de a fi spulberată de bombardamentele ruseşti din 1916. Iar în acelaşi album, păstrat la „Gallica”, mai putem vedea bisericile Arbore, Bogdana din Rădăuţi, Voroneţ, Dragomirna, dar şi ruinele palatului lui Petru Rareş de la Vatra Moldoviţei, aşa cum arătau în anii 1914-1916.

*

L'Art et les Artistes ianuarie 1917 Arbore

L'Art et les Artistes ianuarie 1917 Bogdana Radauti

L'Art et les Artistes ianuarie 1917 Voronet

L'Art et les Artistes ianuarie 1917 Dragomirna

L'Art et les Artistes ianuarie 1917 Ruinele palatului lui Rares de la Vatra Moldovitei


Ivan Raoult: Tipologii şi porturi basarabene

0 Types et costumes de la Rusie Guvernământul Basarabiei 2

*

„Types et Costumes de la Russie”, de Ivan Raoult, fotografii făcute între anii 1870-1913, un album cu 157 de fotografii, aflat în posesia Bibliotecii Naționale a Franței „Gallica”, înveșnicesc, printre altele, și o impresionantă memorie iconografică basarabeană. Cum tipologiile acestea par să fie ignorate și, odată cu ele, mărturii importante despre portul și viața moldovenilor dintre Prut și Nistru, cred că e bine să le vehiculez, pentru a fi folosite de către oricine are nevoie de ele. Dar nu înainte de a vă recomanda să nu ocoliți, atunci când căutați mărturii despre trecutul nostru, marile biblioteci ale lumii, între care „Gallica” ocupă un loc de frunte.

*

0 Types et costumes de la Rusie Basarabean

0 Types et costumes de la Rusie Basarabia 2

0 Types et costumes de la Rusie Basarabia

0 Types et costumes de la Rusie Guvernământul Basarabiei 2

0 Types et costumes de la Rusie Guvernământul Basarabiei 3

0 Types et costumes de la Rusie Guvernământul Basarabiei 4

0 Types et costumes de la Rusie Guvernământul Basarabiei 5

0 Types et costumes de la Rusie Guvernământul Basarabiei

0 Types et costumes de la Rusie Român 2

0 Types et costumes de la Rusie Român 3

0 Types et costumes de la Rusie Român 4

0 Types et costumes de la Rusie Român moldovean

0 Types et costumes de la Rusie Român valah 2

0 Types et costumes de la Rusie Român valah

0 Types et costumes de la Rusie Român

0 Types et costumes de la Rusie Românce

0 Types et costumes de la Rusie Români 1

0 Types et costumes de la Rusie Români negustori de brânză

0 Types et costumes de la Rusie Români și valahi

0 Types et costumes de la Rusie Tânără fată româncă

0 Types et costumes de la Rusie Tinere fete românce


Pagina 722 din 1,501« Prima...102030...720721722723724...730740750...Ultima »