Dragusanul - Blog - Part 656

poporul meu produce numai hoţi

*

poporul meu produce numai hoţi,

numai tâlhari ce ies la drumul mare

şi dau în noi cu ghioagă de netoţi

din parlament şi de la guvernare,

hoţi peste tot, în agenţii de stat

şi-n sălile de falsă judecată,

tâlhari prin bănci şi-ntregul aparat

de tras românii ne-ncetat pe roată,

*

hoţi şi tâlhari legitimaţi prin vot

şi prin corupt accesul la putere

încât nici să respire nu mai pot

românii îmbrânciţi doar prin unghere

în ţara lor de jertfă şi de sânge

pe care-o moşteniră din strămoşi:

chiar n-auziţi pe-afară cum vă plânge

şi sfântul cer, români orgolioşi,

*

dar orbi la nedreptate şi osândă

şi mioritic resemnaţi mai toţi

cum hoţii şi tâlharii stau la pândă?

poporul meu produce numai hoţi


VIDEO: Muzica lui Ciprian Porumbescu

*

Pentru prima dată în istorie, în 14 octombrie 2017, ziua de naştere a lui Ciprian Porumbescu, la Suceava au răsunat, sub genericul “Rapsodia Română”, o parte dintre piesele marelui compozitor de la Stupca, retrezite la viaţă de noi, “Zicălaşii”. Dacă nu au făcut-o alţii, în atât amar de vreme, nu puteam trece nepăsători pe lângă indiferenţa obştească şi, cum ne stă în felul de a fi, ne-am închinat memoriei lui Ciprian Porumbescu după cum ne-am priceput să o facem, dar cu deplină implicare.

*

Adrian Pulpă, Narcis Rotaru, Răzvan Mitoceanu, Petru Oloieru şi Ionuţ Chitic – în ordinea de pe scenă -, sub conducerea muzicală a profesorilor Petru Oloieru şi Răzvan Mitoceanu au interpretat, pentru un public fantastic, piese instrumentale compuse de Ciprian Porumbescu şi melodii populare culese de el de la Stupca, în următoarea ordine de concert:

*

Rapsodia Română

Tuchiluș prin măgheruș

Pe câmpiile Stupcei

*

Hora lui Traian

Hora 3

Bătrâneasca

Frunză verde de piper

Leliţa de la Munteni

Hora 5

Dragoş Vodă cel vestit

Pân’ era cioroaica barză

Tu Ileană dintre brazi

Ţiganii se sfătuiră

Haideţi, fraţi, cu bucurie!

Lăsați-mă să cânt

*

*

 

O producție a Centrului Cultural „Bucovina”

*

Imagine: Dănuț LUNGU

Procesare: Lucian CĂLUȘERIU


Alecu DONICI: Gâştele

Lăsaţi pe strămoşi în pace,
cu fapta-i lăudat acel care o face!

*

Cu o prăjină mare

ţăranul gâşte de vânzare

mâna la târgul cel frumos,

dar gâştele merg rău pe jos

şi el, spre îndemnare, grăbindu-se la târg,

bătea în cârdul lor cam tare.

*

Iau unde de folos

s-au pagubă s-atinge

nu numai gâştele, chiar omul încă plânge.

Eu nu găsesc de rău ţăranul nicidecum,

dar gâştele, astfel vorbind de-a lui urmare

şi întâlnindu-se cu-un trecător pe drum,

strigau în gura mare:

*

– A, ce necaz, ce prigonire!

Vezi cum un ţărănoi

îşi bate joc de noi

şi, fără contenire,

de astă-noapte el ne mână dinapoi

cu sânge foarte rece!

Lui, nătărăului, prin minte nici că-i trece

că noi ne tragem drept din neamul cel mărit

ce Capitoliul, odată, l-a mântuit,

când lor, spre neuitare,

romanii mulţumiţi le-au pus şi sărbătoare!

*

– Şi voi tot cu aceasta vreţi

acum mărire să aveţi?,

lor călătorul zise.

*

– Strămoşii noştri mântuise…

– Cunosc; dar despre voi

istoria ce spune?

– Nimic, însă noi…

– Că numai de fripturi, apoi,

sunteţi şi bune;

lăsaţi pe strămoşi în pace,

cu fapta-i lăudat acel care o face!

*

Această fabulă s-ar spune mai curat,

dar gâştele nu-s de întărâtat!

*

(Familia, Anul XI, nr. 14, 6/18 aprilie 1875, număr de revistă în care a debutat, cu poemul „La vioara mea”, Ciprian Porumbescu).


Întâlnire în Ţara Sfântă, la Ierusalim

*

Primăriţa comunei Berchişeşti, Violeta Ţăran, una dintre cele două minunate Violete ale Bucovinei – cealaltă fiind Violeta Codorean, directorul Casei de Cultură din Vatra Dornei, se află, în aceste zile, în pelerinaj în Ţara Sfântă. Acolo, desigur, s-a întâlnit cu prietenul nostru Menachem M. Falek, şeful scriitorilor din Ierusalim, căruia i-a dus nişte… urdă, pentru că mama poetului tânjeşte de decenii după o astfel de bunătate neaoş românească.

*

Şi Mena Falek, şi Violata Ţăran mă ţin la curent cu noutăţile, aşa că îmi cântă inima, când constat cât de frumoasă şi de durabilă este prietenia între oameni.


Costinel Leonte, un artist al mișcării

*

Pentru că are rădăcinile într-un sat, coregraful Costinel Leonte s-a întors, după o minunată carieră în cadrul ansamblurilor artistice „Rapsodia Română” din București și „Ciprian Porumbescu” din Suceava, la baștina Brehuieștilor, unde îndeplinește atribuțiuni de director al căminului cultural al comunei Vlădeni. Are dansul în sânge, ba și un talent actoricesc remarcabil, are și știința mișcării în coordonatele îndătinatului românesc, așa că nici acum nu poate sta deoparte, după ce, timp de o viață, a existat pentru a-i bucura pe alții prin desfășurări ceremoniale care consacră permanența neamului nostru.

*

Costinel Leonte este, și prin predestinare, o identitate obștească, o veșnică nevoie de relaționare, inclusiv prin împărtășiri și încredințări (a fost și profesor de dans la Școala de Arte „Ion Irimescu” din Suceava), folclorul oferindu-i întotdeauna posibilitățile inefabile de a călători dintr-un veac într-altul, pentru a asculta respirația străbunilor și pentru a binecuvânta cu inima și cu mintea.

*

La mulți ani, Costinel Leonte, și Dumnezeu să ni te ție numai întru bucurie!


Pagina 656 din 1,501« Prima...102030...654655656657658...670680690...Ultima »