Dragusanul - Blog - Part 656

Anatol Viere, poetul de lângă Hotin

*

Poet pururi dezlănţuit, un fel de tribun al metaforei amintind cumva de Ioan Manole, mai înspre tinereţe, Anatol Viere este o cetate a Hotinului vie, veghind statornicia mlădioasă a limbii române între Nistru şi Prut. Este un năvalnic, un iute risipitor de flacără şi de scântei şi, drept consecinţă, nopţile planetei îşi aprind cereştile candelabre şi din călimara lui Anatol Viere. Căci aşa i-a fost ursit: să-şi afle naşterea în ziua lui Ciprian Porumbescu şi să crească aidoma.

*

La mulţi ani, Anatol Viere, şi Dumnezeu să ni te ţie numai întru bucurie!


14 octombrie, sub semnul naşterii lui Ciprian

*

Muzica lui Ciprian Porumbescu a răsunat, astăzi, după mult amar de vreme, în Suceava. O muzică dumnezeiască, de care noi am avea nevoie. Ca să şi trăim. Şi au fost de faţă posesori de suflet, trăitori de cântec şi de cărţi. Şi a fost şi cartea lui Roman Istrati, despre care a vorbit poetul, închinând-o, ca eveniment, memoriei lui Ciprian. Şi a mai vorbit şi despre carte, şi despre ziua în sine, şi domnul deputat Ştefan Alexandru Băişanu. Ar fi făcut-o mai mulţi, Roman Istrati fiind un scriitor foarte iubit în Suceava, dar, aşa cum el însuşi spunea, ziua de 14 octombrie are sacralitatea lui Porumbescu şi astfel trebuie să o trăim. Deci ne-am întors la viori şi l-am ascultat pe Ciprian. Adrian Pulpă, Narcis Rotaru, Răzvan Mitoceanu, Petru Oloieru şi Ionuţ Chitic (ordinea poziţionării în scenă) au fost o stare de cântec, prin care ni s-a arătat nemuritorul de la Stupca. Pentru prima dată, în ziua naşterii sale.

*

*


De la Ciprian Porumbescu la Roman Istrati

*

Astăzi, se împlinesc 164 de ani de la naşterea lui Ciprian Porumbescu, întâmplare astrală în folosul Bucovinei, petrecută la Şipotul Sucevei, în megieşia cumpenei apelor fundamentale ale provinciei noastre, Suceava şi Moldova. Dar numele compozitorului este profund legat de Stupca, satul în care există un stejar uriaş, nutrit din pământul veşniciei sale, prin foşnetul frunzelor neostenit de călătoare auzindu-i-se uneori sufletul: “Iar când, fraţilor, m-oi duce / De la voi şi-o fi să mor, / Pe mormânt, în loc de cruce, / Puneţi mândrul Tricolor!”. Şi nu i s-a pus un Tricolor, pentru că se fură, generaţie după generaţie, ci o tablă lunguiaţă, vopsită în roşu-galben-albastru. Că aşa-i memoria bucovineană: o bucată de tablă ruginind ruginitul.

*

Ciprian Porumbescu înseamnă o uriaşă sete de viaţă şi o demnitate a vremelniciei cum rar se mai pot întâlni. Îl puteţi asculta astăzi, ca să descoperiţi şi în sufletul dumneavoastră aceiaşi dezlănţuire de energii. Sau puteţi să vă vedeţi de ale dumneavoastră, după cum e îndătinat la noi, românii. “Ei nu pun nici un preţ pe originea, gloriile şi virtuţile strămoşilor”, scria, în 1644, Marco Bandini, apoi adăuga: “Singurul lucru pe care îl preţuiesc sunt ei înşişi; de parcă ar fi veşnici”.

*

Tot astăzi, în ziua naşterii lui Ciprian Porumbescu, pentru prima dată în istoria românilor sărbătorită, poetul Roman Istrati îşi va lansa o carte de pamflete geo-politice. Un scrâşnet împotriva perenei neputinţe a unui neam fără memorie. Aşa mi se pare mie firesc: să-ţi cinsteşti antecesorii, respectându-ţi contemporanii. Şi pe unii, şi pe ceilalţi, doar dacă există.

*

Roman Istrati

Ciprian Porumbescu va fi, şi astăzi, o dezlănţuire de cântece, care se vor desprinde din sufletele “Zicălaşilor” Petru Oloieru, Răzvan Mitoceanu, Ionuţ Chitic, Narcis Rotaru şi Adrian Pulpă. Şi vor poposi în suflete. Unde vor găsi universuri propice, vor lăstări şi vor dura. Aidoma stejarului de la Supca.

*

Roman Istrati, pentru că s-a născut poet, se închină, astăzi, memoriei lui Ciprian Porumbescu. Deci, altui poet, care debuta cu poezie, în 1867, la un an după Eminescu, în paginile revistei “Familia”. Se simte cosmicitatea lirică a lui Ciprian Porumbescu în tot şi în toate. Îţi trebuie doar simţuri, cu care să poţi percepe şi pune pecete pe suflet. Dacă îl ai.

*

Tare frumos, dumnezeiesc de frumos ar fi dacă românii ar învăţa să se legitimeze prin poeţi, prin muzicieni, prin artişti plastici, dacă ar învăţa să dăinuiasă prin origini, prin glorii şi prin virtuţi. Ăsta este şi secretul adevăratei credinţe, şi al netăgăduitei demnităţi umane. Pentru că nu există alte moaşte sfinte decât cele ale memoriei.

*

Astăzi, se împlinesc 164 de ani de la naşterea lui Ciprian Porumbescu, întâmplare astrală în folosul Bucovinei, petrecută la Şipotul Sucevei, în megieşia cumpenei apelor fundamentale ale provinciei noastre, Suceava şi Moldova.


1888: Untrodden paths in Roumania

*

Mary Adelaide Walker, Untrodden paths in Roumania, London, 1888; illustrations by the Authors.

*

MOLDOVA:

*

TRANSILVANIA:

*

*

VALAHIA:

*

*


1882: Roumania / Past and Present

1882, James Samuelson: At the cabaret on holiday

*

James Samuelson, Roumania / Past and Present, London, 1882.

*

1882, James Samuelson: Bucarest by Franz Duschek

1882, James Samuelson: Entrance to Carpatrian village

1882, James Samuelson: Fruit-seller of Bucarest

1882, James Samuelson: Gipsy flower-seller

1882, James Samuelson: Gipsy musicians

1882, James Samuelson: H. M. Pauline Elizabeth

1882, James Samuelson: Men and women road-making

1882, James Samuelson: Monk and nun

1882, James Samuelson: Peasants at a well

1882, James Samuelson: Plan of Bucarest

1882, James Samuelson: Prince Charles of Roumania before Plevna

1882, James Samuelson: Roumanian Peasants in working dress

1882, James Samuelson: Subterranian dwellings with peasants

1882, James Samuelson: Terminal pier of servian side

1882, James Samuelson: Terminal pier of Traian’s bridge on roumaniah shore

1882, James Samuelson: The HORA National dance of Roumania

*


Pagina 656 din 1,487« Prima...102030...654655656657658...670680690...Ultima »