Violeta de Berchișești

Nu am avut norocul să o întâlnesc în acest an, dar nu-i bai, pentru că Violeta de Berchișești este o parte din sufletul meu, ca și copiii și nepoții pe care mi i-a dăruit bunul Dumnezeu, ca și Violeta de Vatra Dornei, cealaltă floare adevărată a spațiului bucovinean. Și asta pentru că Violeta Țăran, primarul Berchișeștilor, este omul care sfințește locul cu sufletul ei cald, cu inteligența sclipitoare și cu perseverența cu care știe să se dăruiască total comunității din care face parte și pe care o reprezintă și o ocârmuiește. O comunitate superbă, care include și Corlata, o comunitate care adună, chiar și la o lansare de cărți de poezie, 400-500 de oameni. Pentru că prin asta se diferențiază Violeta Țăran, Berchișeștii și Corlata de restul lumii, prin vocația omenescului și a omeniei.

La mulți ani, Violeta,

și Dumnezeu să ni te ție

numai întru bucurie!

Cronici sentimentale No Comments Nov 16

Alte zalatine recomandate de Kogălniceanu

Nr. 96. Zalatină de fragi

Să iei 265 dramuri (un dram – 3,18-3,23 grame) fragi copţi, să storci deasupra zeama de la două lămâi, să-i acoperi şi să-i laşi să stea puţin; apoi pune într-o tigaie 70 dramuri zahăr şi 150 dramuri apă şi o laşi să fiarbă bine; pui şi cinci dramuri clei de morun topit (gelatina vremii – n. n.) şi o laţi să mai fiarbă; apoi, clocotită, o torni peste fragi şi o laşi să şadă până îşi pierd fragii floarea, apoi, mestecând bine, o strecori printr-o pânză în calup (formă – n. n.) şi o pune la gheaţă.

Nr. 97. Zalatină de lapte

Fierbi una ocă lapte, laşi de se răcoreşte, apoi baţi înăuntru două gălbenuşuri de ouă şi zahăr pe cât voieşti de dulce; apoi pui omătul de la zece albuşuri de ouă, o pui pe jăratic, tot bătând-o până ce îngroaşă: o strecori prin pânză în calup şi pui pe gheaţă, apoi o împodobeşti cu fistici tăiate.

Nr. 98. Zalatină de gutui

Fierbi şase gutui mari în apă până ce vor muia, apoi strecoară apa şi lasă gutuile să se răcească; le cureţi şi le dă prin sită; pune într-o strachină jumătate din acele gutui şi jumătate din apa în care au fiert gutuile, zece gălbenuşuri de ou şi zahăr cât o voieşti de dulce; apoi o pui pe jăratic şi o mesteci până ce îngroaşă, fără să laşi să fiarbă; pune apoi şi celelalte gutui, ce au rămas, înăuntru şi zama de la două lămâi, şi o baţi cu telul până ce face toată spumă, apoi o aşezi pe farfurii ca o piramidă şi o împodobeşti împrejur cu scoarţă de migdale; această zalatină trebuie să se facă la un loc rece.

Nr. 99. Zalatină de cafea cu lapte

Să prăjeşti 40 dramuri cafea, la care să pui vreo zece migdale când o prăjeşti; apoi o râşneşti şi o fierbi în trei litre de lapte; după ce se aşază cafeaua, o strecori printr-o pânză şi pui zahăr pe cât o voieşti de dulce, pui şi 8 dramuri clei de morun topit, şi o strecori iarăşi prin pânză în calup; şi pui la gheaţă.

Nr. 100. Zalatină de vişine coapte

Să iei jumătate ocă vişine, să le pisezi cu sâmburi; pune-le într-o farfurie mare şi toarnă peste dânsele o litră apă caldă şi o acoperă, ca să şadă la răcoare până a doua zi; apoi, a doua zi, stoarce zama prin un şervet, pune zahăr cât va trebui de dulce şi coajă de lămâie, şi o pune să fiarbă bine; pui şi 5 dramuri clei topit şi omăt de la un albuş, şi să mai ia un clocot; apoi îl strecori de două sau trei ori prin şervet în calup aşezat pe gheaţă.

1806: REŢETE ŞI SECRETE, BUCATE BOIEREŞTI DIN MOLDOVA No Comments Nov 15

Cântecele bucovinene ale Unirii

Hora Unirii, la Cernăuți – de fapt, Hora Junimii, compusă de Constantin cavaler de Buchenthal

Excesul de festivism electoral-petrecăreț păgubește Bucovina de patrimoniului ei sacru, care, îmbrâncit fiind în ignoranță și uitare, se spulberă fie în imbecilități savante, fie în zonificări culturale de tip comunistoid. Spre deosebire de alte provincii românești, Bucovina are dovezi documentare, deși habar nu are prin elitele sale „științifice”, că parte din capodoperele cântecului național românesc s-au cântat în târgurile sale, între anii 1849-1914. De pildă, hora „Ciocârlia” (Muza Română, p. 75), „Bordeiașul” și „Domnul și mielul” (manuscrisele lui Voievidca, numere de catalog 268 și, respectiv, 287), „Tudoriță nene” (Muza Română, p. 26), „Cucuruz cu frunza-n sus” – cântecul preferat și al lui Ștefan cel Mare, și al lui Mihai Eminescu, Eminescu declarând, în 1883, că l-a „învățat din Bucovina”, sau o parte consistentă din „Rapsodia Română”, de George Enescu, parte cântată. până în 1881, de legendarul Grigore Vindereu, sub titlul „Hora bătrânească” (Voievidca, număr de catalog 132). O puzderie de cântece vechi moldovenești, precum „Sub o culme de cetate”, devenit „Cântecul lui Iancu”, prin adăugarea refrenului „Sus, sus, sus, la munte, sus” de către descendentul de lăutari basarabeni Gheorghe A. Dinicu, sau deja pierduta horă „Buciumul”, culeasă și de Dimitrie Cantemir, și de Karol Mikuli, menționată de Alecsandri drept cea mai veche horă a românilor (se cânta în cadrul ceremoniilor boreale „Primăvara pe Muntele Soarelui” Ma-Go-Ra, buciumul fiind „glasul Muntelui și al Cerului”), fie sau înstrăinat, fie au fost pierdute, deși toate își așteaptă timpul reînvierii în pagini de cărți sau de manuscrise vechi.

Fonotecarea acestor cântece, în scopul retrezirii la viață, va însemna o masivă recuperare de patrimoniu național românesc din Bucovina, dar și o denunțare dură a contrafacerilor din ultimele decenii. Când vom filma și înregistra câte 30 de cântece pentru fiecare din cele 7 ținuturi lăutărești bucovinene (deci, 210 melodii, în total), vă veți convinge de unitatea melosului românesc nu doar în Bucovina, ci în toate provinciile locuite de români. Și nu va dura mult până ce „Zicălașii” vor repeta, cânta, filma și înregistra, fără public (după fonotecare, dacă vor avea solicitări, vor face și concerte publice) următoarele 210 cântece bucovinene ale Unirii:

Câmpulung Moldovenesc, în 1918

CÂMPULUNG

Adevărata Horă a Câmpulungului

Hora Pauşa – 749, Nichita Zlotar, Gura Sadovei, 1908

Hora muntenească – 685, Ion Nichifor, Vatra Moldoviţei, 1908

Ţărăneasca. Un joc – 686, Ion Nichifor, Vatra Moldoviţei, 1908

Țărăneasca, un joc – 1436, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 17 nov. 1909

Sadoveanca – 721, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 28 iulie 1908

Doi şi doi, se cântă şi se joacă – 916, Precop Hău, Valea Putnei, 5 oct. 1908

Hora ciobanului – 915, Precop Hău, Valea Putnei, 5 octombrie 1908

Corabasca – 688, Ion Nichifor, Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908

Danţu (Busuioc) – 663, Nicolai Turcu, Vama, 15 iulie 1908

De învârtit, un joc – 914, Precop Hău, Valea Putnei, 5 octombrie 1908

Cărăşel. Un joc – 683, Ion Nichifor, Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908

Brâu, un joc – 845, Nicolai Pazari din Gura Sadovei, 22 august 1908

La-nbalţatu (înhobotatu) miresei – 748, Nichita Zlotar, G. Sadovei, 30 iulie 1908

La îmbalţatu miresei şi la zestre – 913, Precop Hău, Valea Putnei, 5 oct. 1908

Arcan – 722, Nicolai alui Iacob Cozma din Gura Sadovei, 28 iulie 1908

Hora Câmpulungului – 744, Paraschiva Erhan-Cnejac, 29 iulie 1908

Ursăreasca – 1432, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 17 nov. 1909

Trandafir, un joc – 755, Nicolai Pazariu, Gura Sadovei, 30 iulie 1908

Toată lumea-mi pare! – 729, Leon Cehovschi, Gura Sadovei, 28 iulie 1908

Suflicată până la brâu – 925, Paraschiva Erhan-Cnejac, Gura Sadovei, 8 oct. 1908

Stroieșteanca – 753, Nicolai Pazariu, Gura Sadovei, 30 iulie 1908

Pădureanca, un joc – 751, Nichita Zlotar, Gura Sadovei, 30 iulie 1908

Munteneasca, un joc – 723, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 28 iulie 1908

Horă veche – 750, Nichita Zlotar, Gura Sadovei, 30 iulie 1908

Horă veche – 743, Paraschiva Erhan-Cnejac, Gura Sadovei, 29 iulie 1908

Hai, bădiță, hai! – 842, Paraschiva Erhan-Cnejac, Gura Sadovei, 22 august 1908

Ciocăneasca, un joc – 1434, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 17 nov. 1909

Cărășel, un joc – 754, Nicolai Pazariu, 30 iulie 1908

Bărbuncu, un joc – 724, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 28 iulie 1908

Balucuța, un joc – 1435, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 17 nov. 1909

Cernăuţi, 1894

CERNĂUŢI

Horă – 339, Alecu Lupaşco, Cernăuţi, în anul 1880

Horă – 347, Alecu Lupaşco, Cernăuţi, în anul 1880

Hora Prutului – 1325, Vasile Berna, Hliniţa, 1909

Sârboaica – 1351, Gheorghe Todosan, Ostriţa, 1909

Jâdaucuţa. Un joc – 1526, Vasile Muntean, Oprişeni, 27 decembrie 1909

Corabasca – 1300, Ilie Boduariuc, Pătrăuţii de Sus, 24 august 1909

Danţu – 1301, Ilie Boduariuc, Pătrăuţii de Sus, 24 august 1909

Brâu. Un joc – 1525, Vasile Muntean din Oprişeni, 27 octombrie 1909

Brâu. Un joc – 701, înv. Petrea Dolinschi din Voloca, 20 iulie 1908

Hora Storojineţului – 1401, învăţător Petrea Dolinschi din Voloca, 22 oct. 1909

Di trii ori pe după masă – 1273, Vasile alui Gh. Savescu, Ciudei, 22 aug. 1909

Hora Aurora – Calistrat Șotropa, Muza Română 23

Mărită-te mândra mea – Calistrat Șotropa, Muza Română 24

Tudoriță nene – Calistrat Șotropa, Muza Română 26

Hora Jeni – Calistrat Șotropa, Muza Română 32

Sârba din Ploiești – Calistrat Șotropa, Muza Română 34

Sârba Ropoțelul – Calistrat Șotropa, Muza Română 35

Sârba Corăbiasca – Calistrat Șotropa, Muza Română 36

Hora văduvioarelor– Calistrat Șotropa, Muza Română 37

Hora Rodica– Calistrat Șotropa, Muza Română 49

Hora lui Tudorică Flondor – Calistrat Șotropa, Muza Română 51

Hora Stăncuța – Calistrat Șotropa, Muza Română 52

Sârba popilor– Calistrat Șotropa, Muza Română 54

Brâul popilor– Calistrat Șotropa, Muza Română 55

Hora lui Tudor – dans popular, Tudor Flondor, Muza Română 61

Ciocârlia – horă veche moldovenească, Calistrat Șotropa, Muza Română 75

Hora lui Goian – Constantin cavaler de Buchenthal, Muza Română 18

Hora Marioara – Calistrat Șotropa, Muza Română 67

Sârba păunașilor – Calistrat Șotropa, Muza Română 73

Sârba lelelor – Calistrat Șotropa, Muza Română 76

Gura Humorului, panoramă

GURA HUMORULUI

Hora lui Traian Bidirel, învățată de Ionică Batalan de la „micuțul Ciprian Porumbescu”

Hora tinereţelor – 1690, Gheorghe Chiciu, Gura Solcei, 1911

Marş românesc – 1427, Nicolai Hluşco, Gura Humorului, 1909

Polobocu, un joc – 938, Samoil Plaiu, Valea Seacă, 1908

Ţărăneasca (Un joc) – 629, Petrea Şecman, Stulpicani, 1908

Trii leşeşti (Un joc) – 237, Filemon Milici, Soloneţ, 1907

Turceasca – 124, Domnica Oniceag, Voroneţ, 1907

Şapte fraţi – 1671, Niculai Ienciu şi Gh. Chiciu, Gura Solcei, 1911

Horă – 107, Ioan Zlotar, Păltinoasa, 9 octombrie 1907

Rusasca, un joc – 934, Samoil Plaiu, Valea Seacă, 10 octombrie 1908

Durduleana, un joc – 807, Ambrozie Frijan, Băişeşti, 16 august 1908

Corăbiasca (Un joc) – 238, Filemon Milici, Soloneţ, 19 noiembrie 1907

De-a mâna, un joc – 940, Samoil Plaiu, Valea Seacă, 10 octombrie 1908

Hai leliţo şi o rusească – 118, Orchestra lăutarilor G. Humorului, 10 oct. 1907

Ciobaneasca – 1694, Gheorghe Chiciu, Gura Solcei, 25 august 1911

Ardeleanca, un joc – 1693, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 august 1911

Ardeleneasca (Un joc) – 245, învăţ. Eduard Pral din Soloneţ, 20 noiembrie 1907

De a brâu – 856, învăţ. Alexandru Dulgher, Cacica, 18 septembrie 1908

Bulgar (un joc) – 239, Filemon Milici din Soloneţ, 19 noiembrie 1907

Bulgar, un joc – 933, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908

Bulgăraş de gheaţă rece – 1675, N. Ienciu, Gh. Chiciu, G. Solcei, 24 aug. 1911

Busuioc – 805, Ambrozie Frijan din Băişeşti, 16 august 1908

Taci, mireasă, nu mai plânge! – 649, înv. Mihai Bilous, Stulpicani, 13 iul. 1908

Arcanul – 1692, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 august 1911

Frunză verde şi amară – 116, Simion Buburudzan din M. Humorului, 10 oct. 1907

Hora lui Traian (Bidirel) – Ciprian Porumbescu, Ion Batalan, Muza Română 64

Rusască – Calistrat Șotropa, Muza Română 80

Cântecul lui Iancu – Iancu Paranici din Pârtești, Muza Română 87

Hora lui Iancu – Iancu Paranici din Pârtești, Muza Română 94

Sârba popilor – Calistrat Șotropa, Muza Română 91

Sârba preoteselor – Calistrat Șotropa, Muza Română 95

Rădăuți, pe la 1900

RĂDĂUŢI

Hora Frătăuţului – 1210, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 1909

Hora mireselor – 1213, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 1909

Hora ţărănească – 1848, Alexandru V. Bujdei, Vicovu de Sus, 1912

Moldoveneasca, un joc – 780, Ilie alui Maftei Bubă, Putna, 1908

Vicovancă – 1846, Alexandru V. Bujdei, Vicovu de Sus, 1912

Vicoveanca, un joc – 1165, Gheorghe Luţa, Horodnicu de Sus, 1909

Şepteleanca – 1635, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 1910

Ţânţăroiu – 1637, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 1910

Horă – 794, Lăutarii săteşti din Straja, 9 august 1908

Fudula, un joc – 782, Ilie alui Maftei Bubă, din Putna, 8 august 1908

Golaneasca – 1632, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 29 august 1910

Ciocălău, un joc – 1171, Nichita Zlotar, Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909

Danţu – 1631, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 29 august 1910

Dîca Neagul – 1634, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 29 august 1910

Bădeuceancă, un joc – 1159, Gheorghe Luţa, Horodnicu de Sus, 29 iul. 1909

Bătrâneasca, un joc – 1173, Nichita Zlotar, Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909

Boiereasca – 1863, Alexandru alui V. Bujdei, Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Brâu moldovenesc – 1636, Ilie Marcu din Frătăuţul Nou, 29 aug. 1910

La iertăciune – 1875, Alexandru alui Vasile Bujdei, Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

La înhobotat – 1203, Pamfil Furcaş din Frătăuţul Nou, 8 august 1909

La pornire – 1864, Alexandru al lui Vasile Bujdei, Vicovu de Sus, 16 iun. 1912

La scoaterea danţului – 781, Ilie alui Maftei Bubă din Putna, 8 august 1908

Arcanul un joc – 1214, Ilie Marcu din Frătăuţul Nou, 8 august 1909

Bâr oiţă, ba! – 1156, lăutarul Gheorghe Luţa din Horodnicul de Sus, 29 iulie 1909

Cântec vechi – 1862, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Hora lui Ionică – Ion Batalan, Muza Română 4

Hora Rădăuților – Grigore Vindereu, Muza Română 15

Hora Lenuța – Ion Batalan, Muza Română 20

Hora Lelia – Ion Batalan, Muza Română 22

Hora lui Batalan – Ion Batalan, Muza Română 25

Piața din Siret

SIRET

Horă veche – 1557, Iordachi Gherasim, Grăniceşti, 1910

Corabeasca (Un joc) – 303, Mihalachi Moroşan, Grăniceşti, 24 dec. 1907

Danţul – 1558, Iordachi Gerasim, Grăniceşti, 2 februarie 1910

Cântec de joc – 1562, Iordachi Gherasim, Grăniceşti, 2 februarie 1910

Cântec la masă – 1560, Iordachi Gerasim alui Ioan, Grăniceşti, 2 febr. 1910

Ardeleneasca (Un joc) – 302, Mihalachi alui V. Moroşan, Grăniceşti, 24 dec. 1907

Brâu (Un joc) – 305, Mihalachi alui V. Moroşan, Grăniceşti, 24 dec. 1907

Cântec la masă – 1559, Iordachi Gherasim din Grăniceşti, 2 februarie 1910

Olin, Olian măi! – 2065, Trandafira Alexii, Calafindeşti, 1914

Frunză verde şi-o lalea – 2055, Pavel Boddnariuc, Calafindeşti, 1914

Frunză verde de răchită – 2064, Zamfira Popovici, Calafindeşti, 1914

Cântec răzeșesc, melodie veche – 159, Iancu Preda, Mușenița, 25 oct. 1907

Turturica – 1081, Iulia lui Zaronti Șotropa, Mușenița, 13 iulie 1909

Of și iarăși of! – 456, Veronica Popovici, Siret, 9 mai 1908

Nevasta leneșă – 2077, Varvara Prochipciuc, Șerbăuți, 30 ianuarie 1914

Cântec de joc – 1562, Iordachi Gherasim, Grănicești, 2 februarie 1910

Româneasca – 1564, Iordachi Gherasim, Grănicești, 2 februarie 1910

Pripoianca – 304, Mihalachi Moroșan, Grănicești, 24 decembrie 1907

La pornire – 1555, Iordachi Gherasim, Grănicești, 2 februarie 1910

Cu schimburile – 301, Mihalachi Moroșan, Grănicești, 24 decembrie 1907

Cântec românesc – 1561, Iordachi Gherasim, Grănicești, 2 februarie 1910

Busuioc la rădicarea mesei – 301, Floarea Gherasim, Grănicești, 24 decembrie 1907

Busuioc la rădicarea mesei – 306, Floarea Gherasim, Grănicești, 24 decembrie 1907

La stejar la rădăcină, cântec vechi – 297, Maria Țibu, Grănicești, 24 decembrie 1907

Cuza – 1556, Iordachi Gherasim, Grănicești, 2 februarie 1910

Jupâneasă Vlăiculeasă – 2051, Zahara lui Ștefan Lazor, Calafindești, 27 ian. 1914

Mândrulița mea – 2058, Vasile Lazurca, Calafindești, 27 ianuarie 1914

Măi cucule, măi! – 2060, Floarea Vauciuc, Calafinești, 27 ianuarie 1914

Doame, ajută cucului! – 2057, Pavel Bodnariuc, Calafindești, 27 ianuarie 1914

Hai, inimă, hai! cântec veci – 293, Ioan Zugrav, Romanești, 23 decembrie 1907

Le Miroir, 17 sept. 1916: Pod provizoriu peste Suceava

SUCEAVA

Hora bătrânească – 132, lăutarul Grigore Vindereu din Suceava, în 1881

Horă – 133, lăutarul Grigore Vindereu din Suceava, în 1881

Horă – 176, Constantin Soltan, Zahareşti, 1907

Hora legănată – 955, Procopie Rodinciuc, M. Dragomirnei, 1909

Hora ţupăită – 573, Ion Bidirel, Stupca, 1908

Horă – 439, Grigore Moldovan, Suceava, 15 martie 1908

Horă – 174, Constantin Soltan, Zahareşti, 26 octombrie 1907

La uşa cortului – 1025, Filip Cârdei, Chilişeni, 26 iunie 1909

Rusasca – 266, Ştefan Cozubaş, Todireşti, 22 noiembrie 1907

Rusasca (Un joc) – 396, Nicolai Bogatu, Uideşti, 23 februarie 1908

Sârbă – 522, Matei Onofrei, Suceava, 26 mai 1908

Sârbă, la joc – 279, Lazor Cherar, Șcheia, 4 decembrie 1907

Hora de la munte – 422, Matei Onofrei, Suceava, 10 martie 1908

Corabasca. Un joc – 517, Foca Cobzari, Bălăceana, 16 mai 1908

Portretul (Cântec vechi) – 2118, clarinetist Miron Samson din Suceava, 7 iunie 1914

Şi are, măi! – 177, scripcarul Constantin Soltan din Zahareşti, 26 oct. 1907

Alivanca (Un joc) – 392, Nicolaie Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908

Arcanu (un joc) – 276, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 4 decembrie 1907

Hora frumoasă – 575, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908

Hora mare – 577, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908

Ileana (Un joc) – 574, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908

Ţărăneasca – 576, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908

Bordeiaşul – 268, Matei Onofrei, Suceava, 1907

Domnul şi mielul – 287, Domnica Găină, Suceava, 1907

Hora Gura Sucevii – Grigore Vindereu, Muza Română 40

Hora lui Grigore – Grigore Vindereu, Muza Română 45

Sârba din Rotunda – Calistrat Șotropa, Muza Română 68

Cozăceasca și Arcanul – Grigore Vindereu, Muza Română 78

Țigăneasca, un joc – 437, Gheorghi Rostoș, Șcheia, 14 martie 1908

Brâu, un joc – 275, Gheorghi Rostoș, Șcheia, 4 decembrie 1907

Dorna Watra, Panorama – Kuk Kriegspressequartier Lichtbildstelle Wien

VATRA DORNEI

(pentru ținutul Dornelor, documentarea este în lucru)

Câte flori pe Dorna-n sus – Grigore Vindereu, Muza Română 16

Încâlcita – 921, Filimon Ursu, Dorna Candrenilor, 1908

Ţărăneasca pe laiţă – 922, Filimon Ursu, Dorna Candrenilor, 1908

Hora dornenilor – Calistrat Șotropa, Muza Română 38

Hora din Carpați – Calistrat Șotropa, Muza Română 82

Hora ciobanului – Calistrat Șotropa, Muza Română 96

Jidaucuța – 924, Filimon Ursu în Dorna Candreni, 7 oct. 1908

Ciofu Dornenilor – 923, Filimon Ursu în Dorna Candreni, 7 oct. 1908

Julius Chrzanowski: Serbările în memoria lui Ştefan cel Mare, la Cetatea Sucevei, în 1904

Jurnalism No Comments Nov 14

sub slava ta, copilărie

pe-acolo a păşit fecioara

şi-au lăcrimat corăbierii

până târziu, în faptul serii,

când scapără prin cer vioara

în căutarea disperată

a urmelor de tălpi subţiri

pe care-nsinguraţii miri

numai în stele şi le-arată

şi-n urma lor rămân stingheri

copacii ferecaţi în frig

şi un mesteacăn, ca să-mi strig

ecoul ieri-ului din ieri

pe când cuprins de bucurie

grăbesc pe drumul vieţii lung

ca până-n iarnă să ajung

sub slava ta, copilărie

Poezie de ion dragusanul No Comments Nov 13

Vrednici de Bucovina: Seniorii Scrisului Bucovinean

Un oarecare Constantin Loghin, abandonat în două morminte – unul, la intrarea în cimitirul din Gura Humorului, iar celălalt al tradiţionalei uitări româneşti, deşi fusese lider şi al vieţii universitare, şi al celei culturale, şi al celei naţionale a românilor din Bucovina, zicea, în vara anului 1944: „Numai atunci când cu toţii ne vom simţi trup din trupul Bucovinei, durere din durerea ei, suflet din sufletul ei, suferinţă din suferinţa ei, numai atunci ne vom arăta vrednici de Bucovina“. Astăzi am întâlnit, mai ales în rândurile publicului care şi-a dorit cartea lui Tiberiu Cosovan, „Prin labirintul umbrelor”, mulţi vrednici de Bucovina, precum universitarii Mihai Iacobescu şi Elena-Brânduşa Steiciuc, gazetarii Tiberiu Avram, Costanche şi Dorin Liviu Clement, distinsul cărturar câmpulungean Ion Barbu, scriitorii Gheorghe Giurcă şi Alexandru Ovidiu Vintilă, pictorii Iosif Csukat, Iulian Dziubinski, Vasile Anghel Siminiuc, Constantin Ungureanu-Box, Radu Bercea, Toader Ignătescu şi aşa mai departe, dar sărbătoriţi au fost doar trei scriitori, care sunt cu adevărat vrednici de Bucovina, în perimetrul criteriilor stabilite de Constantin Loghin: Ion Paranici, Constantin Hrehor şi Tiberiu Cosovan.

Din multe motive şi pricini, primul investit cu titlul de „Senior al Scrisului Bucovinean” a fost, astăzi, Tiberiu Cosovan, care a lipsit din ziua în care împlineşte 64 de ani, fiind reprezentat de Doamna lui, Rodica Cosovan. Care, pentru că directorul Bibliotecii, domnul Doctor în Istorie Gabriel Cărăbuş, moderator al manifestării (eu, cu pozele!), i-a dat cuvântul, a vorbit tulburător, onest şi cu o înnăscută ştiinţă a discursului, despre Tiberiu Cosovan.

Domnul Ion Paranici, care a împrumutat din nobleţea sa inconfundabilă şi comunismului, şi democraţiei, fremăta de emoţie, când a primit titlul de „Senior al Scrisului Bucovinean”, de parcă s-ar fi simţit vinovat de o recunoaştere publică pe deplin meritată a statutului domniei sale de cărturar, de poet, de publicist, de maestru al unor ucenicii sucevene în jurnalism şi, nu în ultimul rând, de om „odhnitor pentru suflet”, cum îi catalogase fiică-mea, în copilăria ei, dar în deplină cunoştinţă de cauză, pe domnii Ion Paranici, Ion Nedelea, Radu Bercea, Constantin Horbovanu şi Tiberiu Cosovan.

Constantin Hrehor a fost într-o vervă care-mi aminteşte de Roman Istrati. Strălucitor prin erudiţie şi cu un talent actoricesc bine pus în valoare pentru a atenţiona asupra savorii discursului, Constantin Hrehor – cel mai bun poet pe care l-a avut vreodată Bucovina, a trăit clipa din plin, cu naturaleţea cu care se trăieşte orice bucurie. Se juca poetul cu citate înţelepte mai rapid decât Becali cu mătăniile şi din toată această desfăşurare de spirit au ţâşnit iluminări prin sufletele şi undeva, foarte aproape de noi, oamenii, în sfinţenie.

Vrednici de Bucovina, beneficiază de titlul de „Senior al Scrisului Bucovinean” Eugen Dimitriu, Roman Istrati, Ion Paranici, Constantin Hrehor şi Tiberiu Cosovan. Şi nu ştiu dacă mai există îndreptăţiţi măcar şi pentru degetele celeilalte mâini.

Cronici sentimentale No Comments Nov 12