Dragusanul - Blog - Part 470

„Cronica Gimnaziului” din Suceava 1862-1863

 

Anuarele sau programele fostului „Ober-Gymnasiums in Suczawa[1], acum Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare”, iar pe vremea tinereţii mele doar liceu sau „bastilie” – cum îi ziceam noi cu alint, dar purtând numele aceluiaşi glorios voievod, conţin mărturii importante, pe care trebuie să le adune cineva, odată şi odată. Primul pe care l-am găsit eu se referă la anul școlar 1862-63, care a început, cu deschiderea clasei a V-a, pe 4 septembrie 1862, după săvârşirea serviciilor religioase și cu invocarea solemnă a Duhului Sfânt, atât în Biserica greco-ortodoxă a Sfântului Gheorghe, cât și în cea romano-catolică. După finalizarea serviciilor religioase, a fost citită o sinteză a regulamentului şcolar, după care, în aceeași zi, au început examinările suplimentare și restanţele.

*

Prin adăugarea unei clase la instituția de învățământ, Gimnaziului i-au fost repartizați alţi doi profesori calificați. Profesorul Johann Krziz, care predase, în ultimul timp, la Gimnaziul de la Pressburg, în direcția didactică și pedagogică, a fost promovat, prin ordinul ministerului nr. 4557 din 8 mai 1862, la Gimnaziul din Suceava. În acelaşi fel, domnul Wilhelm Henke, calificat ca profesor de școală pentru gramatică, a fost transferat, prin ordinul ministerului nr. 10318 din 15 iulie 1862, atribuindu-i-se şi o parte a instruirii matematice fizice.

*

Nu în cele din urmă, trebuie subliniată marea recunoștință faţă de  Majestatea Sa Apostolică, ctitorul acestor instituţii de învăţământ, a cărui prea înaltă rezoluție supremă din 18 septembrie 1862, adresată directorului Gimnaziului, a fost înmânată directorului odată cu Decretul k. k. Guvernului ţării din Bucovina nr. 15452, din 2 octombrie 1862, rezoluţie care, atunci când a fost făcută cunoscută, a umplut inimile cu sentimente profunde de mulțumire pentru această grație prea înaltă. Cu ocazia celei mai înalte recunoaşteri, Direcția a acordat o zi liberă: la fel ca și pe data de 4 octombrie, sărbătoare glorioasă a numelui Majestăţii Sale Apostolice şi Împărăteşti, Franz Josef I, și, în cele din urmă, pe 19 martie.

Julius Chrzanowski, 1894: Armenisches Wohnhaus in Suceava

 

Programa Gimnaziului superior cezaro-crăiesc din Suceava pentru anul şcolar 1863

*

Catedre[2]; Profesorii şi obiectele pe care le predau

*

Dr. Jos. Marek, directorul Gimnaziului, predă latina, clasa a V-a, 6 studenţi

Johann Krziz, predă latină şi germană, în clasa I şi greaca în clasa a III-a, 16 studenţi; diriginte la clasa I

August Klimpfinger, predă, în semestrul I, latină (III, IV) şi germană (III, V), 17 studenţi; în semestrul II, latină (III, V) şi germană (III), 15 studenţi; diriginte la clasa a III-a

Dr. Bl. Knauer, predă, în semestrul I, ştiinţele naturii (I, II, III, V) şi matematică (II, V), 15 studenţi; în semestrul II, ştiinţele naturii (I, II, III, V), matematică (II, V) şi germană, 17 studenţi; diriginte la clasa a V-a

Jos. Rohrmoser, predă istorie (II-V) şi germană (II, IV), 18 studenţi; diriginte la clasa a IV-a

Fr. Ott. Novotny, predă latina (II) şi greaca (IV, V), 17 studenţi; diriginte la clasa a II-a

Konst. Andriewicz, preot diecezan în Dioceza Bucovina, predă religia greco-orientală (I-V), în semestrul I, la 24 studenţi, şi limba română (I-V), în semestrul II, la 20 studenţi

Fr. Mart. Stieber, Prodecan şi preot în Suceava, predă religia romano-greacă şi armeano-catolică (I-V), la 10 studenţi

Wilh. Henke, predă geografia (I), matematica (I, III, IV) şi fizica (IV), la 15 studenţi

* 

Anton Wallentin, organist la parohia catolică, predă muzica, la 2 studenţi

Isaac Unterberg, profesor particular, predă religia mozaică, la 2 studenţi.

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava; foto: Edme Vielliard

 

Tabel prezentare generală[3] a elevilor Gimnaziului superior cezaro-crăiesc din Suceava pentru anul şcolar 1863

*

Clasa I: 75, din care 20 germani, 32 români, 3 armeni, 5 poloni şi 10 ruteni

Clasa a II-a: 44, din care 9 germani, 24 români, 8 poloni şi 5 ruteni

Clasa a III: 49, din care 17 germani, 16 români, 1 armean, 5 poloni şi 2 ruteni

Clasa a IV-a: 17, din care 2 germani, 12 români, 1 armean, 2 poloni şi 2 ruteni

Clasa a V-a: 19, din care 10 români, 2 poloni şi 6 ruteni

*

Printre numele tinerilor şcolari, studenţi – cum li se zicea pe atunci, regăsim şi pe cele ale unor cărturari bucovineni de mai târziu, precum folcloriştii Alexandru Voievidca şi Simeon Florea Marian, poetul Gherasim Buliga sau autorul de manuale şcolare Animpodist Dasczkiewicz (în clasa I), Pamfil Dan – co-organizator al serbării de la Putna din 1871 (în clasa a III), Samuel Isopescul – profesorul şi autorul de manuale şcolare, dar şi Samuel Isopescul avocatul, socrul primarului Franz Ritter Des Loges.

*

Clasa I:

 

Sathmari Ludwig

Wallerstein Samuel

Popeskul Leon

Wojewidka Alexander

Marian Simeon

Czuperkowicz Athanasius

Jeremiewicz Johann

Fillewicz Alexander

Popeskul Georg

Faustmann Vincenz

Forgacz Georg

Bereznicki Sosthenes

Arvay Albert

Lewandowski Wilhelm

Russu Theodor

Borcze Nikolaus

Grigorowicz Gregor

Puju Seraphin

Lawrik Stephan

Zierhoffer Philipp

Worel Julian

Zachmann Friedrich

Buliga Gerasim

Dasczkiewicz Animpodist

Terpilak Eduard

Balasiewicz Joseph

Gorasch Georg

Janowicz Samuel

Paschkan Arsenius

Simon Anton

Prunkul Valerian

Steidler August

Piatek Bronislaw

Turturian Leon

Wilinski Johann

Ilnicki Leon

Petelenz Rudolf

Daszkiewicz Eusebius

Skinteuza Konstantin

Pantazi Alexander

Wasilowicz Leon

Schaffner Jakob

Steidler Jgnaz

Riss Gustav

Wasilowicz Lazar

Popowicz Konstantin

Paschkan Demeter

Wegrzynowicz Leon

Steinbach Peter

Grosaw Samuel

Malczynski Georg

Coczynski Alexander

Sollog Johann

Tarnawski Michael

Wojewidka Joseph

Alacz Markus

Berliner Adolf

Lass Dominik

Teutul Konstantin

Sahlian Mathäus

Kobylanski Basilius

Beiner Herman

Lass Anton

Meth David

Jeremiewicz Emilian

Missir Simon

Prelicz Julius

Hreniuk Johann

Drummer Anton – rămas neaudiat.

Clasa a II-a:

 

Petelenz Ignaz

Barber Isidor

Pantazi Elias

Paszkan Andreas

Dobosz Theodor

Isopeskul Samuel

Brodner Johann

Dawidesko Nthan

Kalita Victor

Zugraw Johann

Fokschaner Isidor

Jedynákiewicz Leopold

Stati Georg

Janowicz Johann

Hansirer Nathan

Hönig David

Mandaszewski Dorymedont

Muntean Ilarion

Liebich Karl

Worobkiewicz Johann

Konstantinowicz Eusebius

Holka Emanuel

Koczynski Johann

Prokopowicz Basil

Popeskul Johann

Sam Gustaw

Bodnareskul Nicolaus

Modre Wilhelm

Turturian Basil

Buczewski Dionysius

Kozmiuk Elias

Kretzu Demeter

Gorcza Peter

Melzer Eugen

Teleaga Peter

Thorosiewicz Nikolaus

Grigorowicz Alexander

Dobrzański August

Prokopowicz Christophor

Soroczan Nikolaus

Popowicz Gabriel

Zarzycki Ludwig

Smentakiewicz Johann

Melzer Emil

Niedzielski Anton

Kraemer David

Clasa a III-a:

 

Knauer Friedrich

Boka Peter

Chodakowski Johann

Zugraw Leon

Kossowicz Nikolaus

Kok Elias

Kristek Ladislaus

Danilewicz Georg

Czerniawski Elias

Lomikowski Nikolaus

Prelicz Victor

Lutza Johann

Zwölf Arthur

Zalewski Ladislaus

Kuny Josef

Kraemer Salamon

Melzer Albin

Alexandrowicz Romuald

Sniatynczuk Athanasius

Zothe Ferdinand

Terpilak Wihelm

Bocancza Theopil

von Prunkul Georg

Krämer Rudolf

Kozłowski Sigismund

Rossignon Alfred

Zwölf Adolph

Scholz Johann

Schmid Josef

Prelicz Karl

Polonik Theodor

Popowicz Ironim

Dann Pamphil

Filiewicz Nikolaus

Borodaykiewicz Jakob

Kramasz Valerian

Meixner Franz

Welehorski Nikolaus

Grigorowicz Johann

Nikitowicz Emilian

Ferliewicz Michael

Beiner Jakob

Melzer Adolf

Bokancza Andreas

Czekanowski Johann

Meixner Florian

Hermann Theophil – rămas neaudiat.

Clasa a IV-a:

 

Petelenz Karl

Lewandowski Rudolf

Tarnawski Leon

Porkuzan Georg

Bodnarescul Eugen

Grigorowicz Johann

Zbiera Konstantin

Popeskul Johann

Prokopowicz Johann

Pankiewicz Johann

Barber Bernhard

Popeskul Demeter

Lewczuk Theodor

Prunkul Theodor

Grigorowicz Georg

Andruchowicz Elias

Dann Jodann

Thomowicz Konstantin

German Kosmas

Clasa a V-a:

 

Kozlowski Emil

Isopeskul Demeter

Junowicz Rudolf

Isopescul Samuel

Danilewicz Simeon

Czerniawski Johann

Berggrün Alfred

Mandaczewski Emilian

Gaspary Ludwig

Bumbac Johann

Piotrowski Johann

Brailean Demeter

Grigorowicz Basil

Jeremiewicz Johann

Soroczan Konstantin

Walawski Elias

Morarasch David

Grybowski Basil

*

[1] Programm / des / k. k. gr. n. unirten Ober-Gymnasiums in Suczawa / für das Schuljahr / 1863, Czernowitz 1863, Buchdruckerei von Rudolph Eckhardt, pp. 24, 25

[2] Ibidem, pp. 17, 18

[3] Ibidem, p. 23


Probă de traducere Google

Din dorinţa de a afla câte ceva despre prima istorie a Sucevei, cea din 1876, până la o traducere profesionistă, pe care o va face domnul Dr. ing. Ion Barbu, am apelat la prietenul meu Google Translate şi am rămas surprins de progresele făcute de el în acest domeniu. Iată o probă:

Monumentele istorice ale Sucevei

de la prima cunoaștere istorică până la conectarea

Bucovinei cu Austria.

*

O bucată de cronică a oraşului și istoria Moldovei

de

Wilhelm Schmidt,

k. k. Profesor de liceu a. D., a mai multor societăți științifice interne și externe, membru real și corespondent.

*

Antiquitatis monumenta colligo.

Cic. de senect. c. 11

*

(Venitul net este destinat pentru înființarea unei burse pentru un copil din orașul Suceava.)

*

Cernăuţi 1876.

 

Prefaţă

*

Studiul detaliat al istoriei țărilor vecine moldovenești, care au devenit mai cunoscute în succesele lor prin comerțul cu cărți, mi-a transmis știri cu atâtea momente istorice despre Moldova, iar o pătrundere specială în această regiune părea cu atât mai plăcută, cu cât fostele părți ale principatelor dunărene, unite astăzi, atât de pline de speranţă în zilele noastre, trebuie să se bucure de cercetarea științifică de o atenție deosebită.

*

Însemnările meritorii ale lui Wickenhauser despre documentele antice moldovenești[1] și cronica Huscher[2], a lui Melchisedec, din descoperirile arhivistice dovedite, alături de ediția Kogălniceanu a cronicarilor moldoveni[3] – dintre care cei doi Costin au o valoare care nu este recunoscută numai de Hammer[4] – apar din punct de vedere științific actual[5] ca – deși binevenit

*

[1] „Moldova sau contribuții la o carte de documentare pentru Moldova și Bucovina”. Viena 1862. 8. – „Bochotin” Cernăuți 1874.

[2] Bukureşti 1869; conform documentelor, conținut necunoscut anterior. Nu cunosc o a doua lucrare asemănătoare despre români.

[3] Bucureşti 1872.

[4] Istoria Imperiului Otoman: VII. P. 214

[5] Geschichte des osmanlische Reiches: VII. p. 214.


Suczawa’s historische Denkwürdigkeiten

 

Click pe imagine şi vizualizaţi cartea în pdf!

 

Suczawa’s historische Denkwürdigkeiten

von der ersten historischen Kenntnis, bis zur Verbindung der

Bukowina mit Oesterreich.

 

Ein Stück Städte-Chronik and moldauischer Geschichte

von

Wilhelm Schmidt


Die eröffnung der in Klosterkirche Putna

Biserica Mirăuţi, în timpul reconstrucţiei, săvârşită de Romstorfer (din Kaindl)

 

Click pe imagine şi vezi cartea în format pdf!

 

„Die eröffnung  / der in / gr.-ort. / Klosterkirche Putna / befindlichen / Fürtengräber / im Jahre 1856 // Protokoll und Akten hierüber // mitgeteilt von / K. A. Romstorfer / k. k. Konservator”


Noi, moldovenii de la frontiera Bucovinei

Faţă de străbunii mei, moldovenii de la frontiera Bucovinei, sosiţi, pe linie paternă, de la Revcăuţi şi Boian, nu am prea avut ocazia să scriu, şi nici surse de informaţii. E drept că am scris, completând un manuscris al cărturarului Aurel Stanciu, o monografie a satelor comunei Salcea şi o alta a satului natal al lui Vasile Ilie, Rădăuţi-Prut, am translatat în litere latine recensământul lui Rumeanţev, din 1772, pentru judeţul Botoşani, dar toate astea înseamnă prea puţin. Nu e datoria mea să o fac, câtă vreme piatra mormântală a celui mai îndepărtat străbun al meu din Moldova, Nicolae Gâză, împodobită cu un surprinzător blazon (sabia vikingă), mă obligă să-i caut lui antecesorii prin ţinutul Coţmanilor. Dar nu există numai strămoşi şi, mai aproape de noi, străbuni; există şi copilăria mea prin văile şi dealurile Merenilor, prin noroaie şi brume, prin ninsori viscolite şi prin troscotul fascinant al drumeagurilor dintre lanuri şi pajişti. Copilăria fascinată de târgul Burdujenilor, spre care răzbeam, peste deal, sau de Siminicea, cu ruşii ei pricepuţi la meşteşuguri şi la care părinţii mei comandau scoarţe şi macaturi.

Ca să vă închipuiţi nordul Moldovei de dinainte de unire, o să vă prezint, inserate în textele-mărturii care urmează, câteva hărţi, preluate din manualul lui G. T. Buzoianu, Text-Atlas / Judeţul Botoşani / pentru / Clasa II primară urbană şi Divizia II, anul I a şcoalelor rurale, publicat la Bucureşti, Editura Socec, în anii1904-1905.

1890: „Spitalul din Burdujeni. Acest stabiliment de binefacere funcţionează, după cum cunoaşteţi, cu 10 crivate şi administraţia lui este încredinţată unui medic, secondat de un intendent si sub privegherea a doi epitropi, numiţi din localitate, după votul consiliului anterior.

*

Din datele ce mi se prezintă de domnul medic al spitalului, rezultă că, de la 1 ianuarie şi până la jumătatea lunii septembrie 1890, acest mic stabiliment a fost vizitat de 138 suferinzi, şi anume, 8 s-au aflat în căutare, la 1 ianuarie, 130 au intrat în cursul anului; din aceştia, 102 au ieşit vindecaţi, 11 amelioraţi, 12 nevindecaţi, 4 morţi şi 9 rămaşi în spital, bolnavi; cei ce au ieşit amelioraţi şi nevindecaţi au fost atinşi de boli cronice, iar morţii – de tuberculoză şi scrofuloză.

*

Comparând numărul bolnavilor căutaţi în spital, anul acesta, cu acel din anul trecut, găsim un plus de 31 peste acel din an. Consideraţi după sex şi religiune, găsim că bolnavii căutaţi se împart astfel: 71 bărbaţi, 49 femei şi 14 copii, aparţinând toţi religiunii ortodoxe, afară de un catolic, iar după profesiune toţi aparţin clasei agricole şi un număr mic clasei meseriaşilor.

*

Bolile dominante, de care au suferit au fost sifilisul, pelagra şi boli aparţinând operaţiunilor chirurgicale. Medicul, apoi, aplicând dispoziţiunile generale, a dat consultaţiuni zilnice şi ordonanţe gratuite, în afară de spital, la 659 bolnavi” (Monitorul Oficial, No. 209, Marţi 18/30 decembrie 1890, p. 4956).

1889 Prefectura judeţului Botoşani publică, în Monitorul Oficial, un „Tablou de tinerii din judeţul Botoşani care urmează a fi înscrişi pe tabelele de recensământ ale clasei anului 1901 şi care sunt dispăruţi de prin comunele unde s-au născut”. Din aşezările judeţului Suceava de astăzi, lipseau de la domicilii: Sapsa sin Iosub, fiul lui Iosub si al Periţei, Herşcu Henic, fiul lui Iosub si al Reizei, Froim Herlet Cheni, fiul lui Herluţ şi al Rozei, Aurelian Bendu, fiul Ion şi al Soltanel, Morlha sin Zanvel, fiul lui Zanvel al Haiei, Ion Dascălu, fiul lui Gheorghe şi al Domnicăi, Haim Perit sin Moisă şi al Seniei, Moidel sin Strul, fiul lui Strul şi al Golidei, Iţic sin Strul, fiul lui Strul şi al Leiei, Avram sin Altar, fiul lui Altar şi al Hindei, Zisu Aninu, fiul lui Marcu şi al Şeinei, Şaia Iser, fiul lui Benditu şi al Estrei, Avram Herş Meidel, fiul lui Mehal al Tobei (toţi „din comuna Târgu-Burdujeni”), Ciornei Ion, fiul lui Costache şi al Catrinei, Curcă Vasile, fiul lui Gheorghe şi al Anei, Sandu Gheorghe, fiul lui Neculai şi al Catrinei, Ciobanu Gheorghe, fiul lui Neculai şi al Galofiei, Palaghian Manole, fiul lui Ion şi al Galofiei, Paiu Costache, fiul lui Neculai şi al Marandei, Popa Mihaiu, fiul lui Costache şi al Catrinei, Popa Gavril, fiul lui Costache şi al Catrinei, Anuşca Dumitru, fiul lui Neculai şi al Paraschivei, Bidu Ioan, fiul lui Vasile şi al Domnicăi, Bobu Vasile, fiul Mariei, Paroh Neculai, fiul lui Ioan şi al Zamfirei, Manchiţă loan, fiul lui Gheorghe şi al Elenei, Pricop Ioan, fiul lui Gheorghe şi al Elenei, Bobu Iordache, fiul lui Tudor şi al Aniţăi, Ciobanu Vasile, fiul lui Lupu şi al Saftei, Spătariu Dumitru, fiul lui Alexe şi al Catincăi, Ionescu Victor, fiul lui Vasile şi al Mariei, Gavriliu Vasile, fiul lui Emanoil şi al Mariei, Spacu Vasile, fiul lui Ion şi al Zoiţei (din satul Burdujeni) Zeilic Iulian, fiul lui Carol şi al Terezei, Herşcu Rivin, fiul lui Sin Herşcu şi al Itei, Lazarovici Gheorghe, fiul lui Vindil şi al Anei, Ionescu Toader, fiul lui Dumitru şi al Elenei, Condriuc Dumitru, fiul lui Dumitru şi al Mariei (din Corni), Pădure Petru, fiul lui Vasile şi al Ilincăi, Popişteanu Gheorghe, fiul lui Vasile şi al Catincăi (din Poiana-Lungă), Popescu Costache, fiul lui Vasile şi al Mariei, Baraş Nahman, fiul lui Zalman şi al Şenibeilei, Sturza Ion, fiul lui Spiridon şi al Ecaterinei, Lumaicu Costache, fiul Anei, Irimia Mihai, fiul lui Costache şi al Savetei, Andrieşi Neculai, fiul lui Ion şi al Mariei (din Salcea), Timofti Costache, fiul lui Alexandru şi al Domnicăi, Horopciuc Ion, fiul lui Dumitru şi al Aniţei, Gheţim Neculai, fiul lui Constantin şi al Irinei, Havriliuc Costache, fiul lui Toader şi al Ioanei, Neamţu Costache, fiul lui Niculae şi al Bălaşei, Barbă-Lată Costache, fiul lui Petrea ţi al Mariei, Rusu Petrea, fiul lui Georghe şi al Mariei, Neamţu Ion, fiul lui Gheorghe şi al Elenei, Andrei Ion, fiul lui Ilie şi al Paraschivei, Hriţcu Gheorghe, fiul lui Gheorghe şi al Elisabetei, Daniliuc Dumitru, fiul lui Ion şi al Elenei, Amărinţei Petrea, fiul lui Niculae şi al Domnicăi, Macsim Dumitru, fiul lui Niculae şi al Anei, Boicu Mihai, fiul lui Toader şi al Mariei, Amoaşei Ion, fiul lui Mateiu şi al Paraschivei, Simonovici Moisă, fiul lui Periţi şi al Rifcei, Luchinăsei Dumitru, fiul lui Niculae şi al Ecaterinei, Andrei Dumitru, fiul lui Mihai şi al Dochiţei, Scripcariu Niculae, fiul lui Matache şi al Catrinei, Graur Leizer, fiul lui Şloim şi al Haiei (din Călineşti), Rusu Toader, fiul lui Petrea şi al Irinei, Ioseb Mein, fiul lui Iosub şi al Reizei, Rusu Gheorghe, fiul lui Gheorghe şi al Mariei, Dolea Costache, fiul lui Gheorghe şi al Aniţei, A Basenei Costache, fiul lui Ion şi al Mariei, Hânţescu Costache, fiul lui lordache şi al Catincăi, Balan Niculae, fiul lui Gheorghe şi al Mariei, Turtureanu Mandache, fiul lui Vasile şi al Saftei, A Solomei Ion, fiul lui Gheorghe şi al Mariei, Suman Ion, fiul lui Vasile şi al Magdalinei, David Copel, fiul lui David şi al Tobei, A Ciubotăriţei Gheorghe, fiul lui Dumitru şi al Zamfirei, Radiu Vasile, fiul lui Ion şi al Mariei, Cotruţă Ion, fiul lui Iordache şi al Zoiţei, Pădurariu Vasile, fiul lui Dumitru şi al Mariei, Angheluşi Vasile, fiul lui Petre şi al Elenei, Răileanu Dumitru, fiul lui Niculae şi al Dochiţei, Dobrea Dumitru, fiul Elenei, Roscănianu Vasile, fiul lui Gheorghe şi al Sultanei, Morga Constantin, fiul lui Vasile şi al Mariei, A Ivănesei Dumitru, fiul lui Vasile şi al Mariei, Seniţu Costache, fiul lui Gheorghe şi al Lisavetei, Ivănuţă Vasile, fiul lui Petrea şi al Mariei, Tudorică Gheorghe, fiul lui Iordache şi al Paraschivei, Iacob Gheorghe, fiul lui Gheorghe şi al Mariei (din Fântânele), Huludeţ Gheorghe, fiul lui Costache şi al Mariei, Brodnor Petru, fiul lui Iohan şi al Magdalenei, A Orbu Gheorghe, fiul lui Toader şi al Rariţei, Ruganovici Alexe, fiul lui Mihail şi al Sofiei, Meir Iancu, fiul lui Pitic şi al Minţei, Stan Costache, fiul lui Ioan şi al Casandrei, Leibovici Aktăr, fiul lui Strul şi al Malcăi, Aizic Şloim, fiul lui Strul şi al Dvarei, Aizic Altăr, fiul lui Strul şi al Dvarei, Iancovici Calman, fiul lui Calman şi al Ruhlăi, Clain Iosef, fiul lui Rudolf şi al Mariei, Carpinschi Mihaiu, fiul lui Mihaiu şi al Iuliei, Dumitru Gheorghe, fiul lui Gheorghe şi al Mariei, Moldovanu Petru, fiul Elenei, A Popei Neculai, fiul lui Dumitru şi al Casandrei (din Dumbrăveni), Gavriline Grigore, fiul lui Manoli şi al Mariei, Ungureanu Ioan, fiul lui Gheorghe şi al Victoriei, Ştefănescu Titus, fiul lui Alexandru şi al Eugeniei, Ferariu Gheorghe, fiul lui Anton şi al Ecaterinei, Munteanu Costache, fiul lui Enache şi al Raveicăi, Burăh Calman, fiul lui Avram şi al Ghitlei, Romaşcanu Grigore, fiul lui Sava şi al Elisabetei, Teodor Costache, fiul lui Dumitru şi al Savetei, Fruct Iţic, fiul lui Avram şi al Haiei, Ferariu Andrei, fiul lui Ioan şi al Elenei, Garici Vasile, fiul lui Costache şi al Profirei (din Brehueşti) (Monitorul Oficial, No. 165, Sâmbătă 23 octombrie / 4 noiembrie 1899, pp. 5649, 5650).

1914Fuga autorităţilor austriece din Bucovina. Burdujeni. Astă-noapte au sosit la Burdujeni 96 vagoane austriece, încărcate cu arhiva direcţiunii căilor ferate austriece din Bucovina şi cu bagajele funcţionarilor austrieci din Iţcani. Vagoanele sunt plumbuite. Au mai sosit 15 locomotive. Azi au mai sosit la Burdujeni alte 97 vagoane austriece, dintre care 10 cu cereale, 12 cu diverse lucruri goale (Opinia, Anul X, No. 2269, Sâmbătă 6 septembrie 1914).


Pagina 470 din 1,501« Prima...102030...468469470471472...480490500...Ultima »