Dragusanul - Blog - Part 420

amarnic plouă doar cu amintiri

 

e-atâta de târziu în gara veche

încât chiar şi viorile-au tăcut

şi nici nu mai dansează vreo pereche

drept risipire în necunoscut,

salonul orb şi ostenit de sine

îşi sigilează somnul sub zăvor,

iar trenurile lunecă pe şine

să-ndepărteze timpul călător,

 

copaci nepăsători, supuşi de floare,

nădăjduiesc discret spre alte lumi

şi nu există verbele cu care

spre sufletul vibrând să îi îndrumi

ca să presimţi prin ei că lumea nouă

ar risipi sub paşii tăi vestiri,

în gara veche-ntotdeauna plouă,

amarnic plouă doar cu amintiri


László Gergely Pál: APUS DE SOARE

 

Într-un roman dedicat adolescenților, scriitorul Somogyi Tóth Sándor afirma: „Adulții cer de la noi, să fim tot timpul sinceri. Dar este foarte greu, să fii sincer. Nici adulții nu sunt sinceri, însă se învăluie într-o ceață densă, ca noi să nu-i putem vedea.”

 

Cam pe aici ne aflam și noi astăzi. Istoria noastră, a maghiarilor din Bucovina, e într-o ceață densă, în pofida faptului că avem mulți specialiști. Citind numai de la autori maghiari, și selectând ce ne interesează, descendenții celor de aici au tras niște concluzii ciudate, dar toți sunt mândri nevoie mare, că se trag din Bucovina, de parcă strămoșii lor ar fi avut vreo contribuție importantă la nașterea acestui mic grup.

 

Adevărul e simplu: ei au venit în Bucovina să trăiască. Totul s-a făcut din interese politice, și nu dragostea față de ei a făcut să fie colonizați în Bucovina. Fiind buni crescători de animale, producători de legume, ei au fost așezați strategic în triunghiul orașelor Siret-Rădăuți-Suceava.

 

În datele înrădăcinate în subconștientul descendenților lipsește, că noi nu am fost și nu suntem în istoria Bucovinei, și dacă totuși da, atunci numai în câteva rânduri. Nu suntem, fiindcă nu am săvârșit lucruri mărețe, nu am luptat eroic pentru păstrarea identității naționale. Pur și simplu am trăit. Am luptat, ca celelalte naţionalități bucovinene, pentru recoltă, pentru copii, pentru animalele nostre. Am murit pentru niște noțiuni ca națiune sau patrie, și nu am observat, că de fapt am murit pentru bunăstarea altora. Pentru aceia, care și astăzi sunt pe paginile istoriei, dar care, pe aceşti maghiari, i-au desconsiderat și dincolo de moarte. Căci am murit în Bosnia, în războiul Balcanic, în primul și al doilea război mondial, dar nici măcar în evidențele militare nu figurăm. E înjositor.

 

Noi am fost un mic mușuroi în Bucovina, care am primit o identitate austriacă, și eram gata să ne dăm viața pentru aceasta, fără să observăm, că adevărata identitate, nu cea maghiară, ci aceea de ființă umană, ne-a fost furată. Nu știau de noi, și când știau, nu au făcut nimic pentru noi. Nu eram considerați oameni, ci un grup, care era așezat pe scena istoriei, în funcție de necesități. Au pus zăbrele între noi și Dumnezeu, și ne-am plecat capul în fața celor care țineau biciul, crezând că ei sunt numiți de Dumnezeu, iar destinul nostru este să răbdăm. Am răbdat, și am suferit, am fost părăsiţi, desconsideraţi, înjosiţi, pășind-uneori prin epidemii, alteori pașnic-spre moarte.

 

Nici azi nu suntem în prezent, trăim din ce au făcut strămoșii noștri acum 100-150 de ani. Ne lăudăm cu poze vechi, dar pozele nu au grai. Iar noi nu vorbim limba și regionalismul de cândva al strămoșilor. Cei care cunosc adevărata istorie a strămoşilor noștri, tac. De obicei vorbesc aceia, în a căror vene curge cel mai amestecat sânge. Ce am păstrat? Port nu, dans nu, dialect nu, obicei nu, nimic nu mai e cum a fost în Bucovina, dar din toate astea s-a născut un copil cu handicap, care se presupune a fi din Bucovina. Ne-am mințit singuri și am crezut acele minciuni. Numai afirmația de a fi bucovinean a rămas, dar nici aceasta nu reprezintă realitatea. Ne afișăm în toate culorile curcubeului, dar uităm, că acesta este efemer.

 

Pentru acest destin, nimeni nu poate fi învinovățit, numai noi, fiindcă odată am renunțat la Bucovina, și acum încercăm s-o luăm înapoi. Ca aceeia, care în 1940 au optat la plecare, și după câțiva ani s-au întors, să-și solicite pământurile și casele înapoi. Nici ei nu au reușit atunci, nici noi nu reușim acum. Ne rămân numai amintirile, pe care însă le vom duce cu noi, și vom lăsa în urmă doar câteva cuvinte: aici odihnește…

 

În 1936, scriitorul János László nota în memoriile sale o prevestire, care din păcate s-a adeverit cuvânt cu cuvânt: „Dacă există în Ceruri vreo carte, în care se scrie dinainte destinul națiunilor și popoarelor, atunci Dumnezeu a notat destinul acestui mic popor, încă înainte de Siculeni, astfel:

 

    Să fiți măcelăriți fără vină,

piatră pe piatră să nu rămână din casele voastre,

niciodată să nu va fie destul căminul,

să suferiţi tot timpul de lipsuri, exilaţi întotdeauna,

să vă găsiți locul numai printre națiuni străine,

nimeni să nu vă ia în considerare,

și în sfârșit să vă pierdeți și numele….”


Judeţul Suceava, cel fără de Suceava

Almanahul Român, 1866: Stema judeţului Suceava

De multă vreme, amuzat de spumosul discurs al fostlui primar al Fălticenilor şi deputat Tofan, care ajungea la Bucureşti, via… Bucovina, mi-am tot propus să adun mărturii şi despre oamenii fostului judeţ Suceava, cu capitala la Fălticeni, şi cu plasele Şomuz, Siret, Munte, Moldova, dar nu am prea găsit vreme. Ştiam câte ceva despre satele din zona Fălticenilor, am scris şi nişte monografii (Bogdăneşti, Horodniceni), dar niciodată nu mi-am făcut timp cu adevărat ca să-i înţeleg pe cei de odinioară, care ajunseseră să urască pe bună dreptate armata regală, din care dezertau din vreme, mai ales după anul 1878, când, în loc de pământul promis, dar înşfăcat de rege (cea mai consistentă parte a Domeniului Coroanei deja încăpuse în mâinile lui), li se dădea un fără de sfârşit martiriu. Cred că e timpul să le fac o vizită şi acelor oameni, din fostul judeţ Suceava, şi să-i adun, cu duioşie, din toate mărturiile vremuirilor (I. D.).

*

1878, mai, Prefectura judeţului Suceava: „Toate autorităţile sunt rugate a lua măsuri ca să pună mâna pa tinerii: Ciota Ioan, din comuna Lămăşeni, Grădinariu Costache, din comuna Valea Glodului şi Jitariu Costache, din comuna Preuteştii Uniţi, înscrişi pe tablourile de recensământ a recrutaţiei clasei anului curent, la No. 4, 14 şi 4, care sunt dispăruţi din comune, unde nu se ştie, signalmentele lor sunt: 1). Ciota Ioan, nu se cunosc signalmentele; 2). Grădinariu Costache, de ani 21, părul, sprâncenele castanii, ochii căprui, nasul, gura potrivite, barba rotundă, faţa smeadă, fruntea potrivită, fără alte semne. 3). Jitariu Costache, de ani 21, părul castaniu, fruntea mică, gura potrivită, statură de mijloc, fără alte semne, îmbrăcat cu iţari, sucman negru şi căciulă neagră pe cap, şi încălţat cu opinci. / No. 3.0b9. / 1878, Mai 9”.

„Toate autorităţile sunt rugate a lua măsuri ca să pună mâna pa tinerii Macovei Neculai şi Rusu Constantindin,  comuna Mălinii, înscrişi pe tabloul de recensământ al recrutaţiei clasei anului curent, cel întâi la No. 30, şi cel al doilea la No. 49, care au dispărut din comună, unde nu se ştie, signalmentele lor sunt: 1). părul castaniu creţ, ochii negri, nasul potrivit, barba mică, faţa roşcovană, semne particulare n-are, fruntea, gura potrivite: 2). părul galben, ochii verzi tulburi, nasul mare, bărbia ascuţită, faţa bălană, semne particulare n-are, sprâncenele castanii, fruntea mare, gura potrivita. / No. 3.274. / 1878 Mai 16”.

 

Toate autorităţile sunt rugate a lua măsuri ca să pună mâna pe Mazil Ion, din comuna Hârtop, înscris pe tabloul de recensământ a recrutaţiei clasei anului curent, la menţionata comună, care a dispărut, unde nu se ştie, mai înainte de a fi supus reviziunii consiliul de recrutaţie, signalmentele lui sunt: la păr castaniu creţ, ochii căprui, nasul, gura potrivite, barba lungăreaţă, faţa smeadă, sprâncenele castanii, fruntea mică şi cu semne de bube pe picioare, de la genunchi, în jos. / No. 3.153. / 1878 Mai 1”.

 

„Toate autorităţile sunt rugate a lua măsuri ca să pună mână pe tânărul Marcu Alecu, din comuna Bogdăneşti, plasa Moldova, acest judeţ, înscris pe tabloul de recensământ a recrutaţiei clasei anului curent, la menţionata comună , a dispărut unde nu se ştie, mai înainte de a fi supus reviziunii consiliului de recrutaţie; signalmentele lui sunt: părul negru, ochii căprui, nasul potrivit, barba ovală, faţa brună, un semn de arsură la cotul mâinii drepte, sprâncenele negre, fruntea mică şi gura potrivită. / No. 3.156. / 1878 Mai 12”.

 

„Toate autorităţile sunt rugate a lua măsuri ca să pună mâna pe tinerii Damian Ion, din comuna Fântâna Mare, şi Florea Ion, din comuna Drăgăneşti, înscrişi pe tabloul de recensământ al recrutaţiei clasei anului curent, au dispăruţi de la domiciliile lor, unde nu se ştie: signalmentele lor sunt: 1). părul castaniu, fruntea, sprâncenele castanii, ochi verzi, nasul şi gura potrivite, barba rotundă, faţa smeadă, osebite semne nu are; 2). părul negru, fruntea potrivită, sprâncenele negre, ochi negri, nasul şi gura potrivite, barba rotundă, faţa smeadă, osebite semne nu are. / No. 3.191. / 1878 Mai 13 ”.

 

„Sunt rugate toate autorităţile competente a lua cuvenitele măsuri pentru prinderea şi trimiterea la aceasta prefectură a soldatului călăraş Cărăbuş Ştefan, cu talia 1 m 67 cent., faţa bălană, fruntea mare, ochii căprui, nasul ascuţit, gura potrivită, barba mică, părul galben, sprâncenele castanii, care a dispărut din comuna Hârtop, plasa Şomuz, acest judeţ spre a se putea înainta la corpul din care face parte. / No. 3,863. / 1878, iunie”.

 

„Toate autorităţile sunt rugate a lua cuvenitele măsuri pentru prinderea şi trimiterea la această prefectură a soldatului dorobanţ Moroşan Gheorghe, cu talia 1 m 64 centimetri, faţă smeadă, fruntea potrivită, barba rotundă, părul, sprâncenele castanii, fiul lui Pavel şi a Catrinei, recrutat din clasa anului 1876, care a dispărut din comuna Hârtop, plasa Şomuz, acest judeţ, spre a se putea înainta corpului din care face parte. / No. 4.079. / 1878 iunie 18” (Monitorul Oficial, No. 152, miercuri 12/24 iulie 1878, p. 4098)

*

1882, aprilie: „Soldații mai jos notați, dezertând, sunt rugate toate autoritățile din țară a-i prinde și înainta la corp: Regimentul 5 artilerie: Suca Teodor, din comuua Horodniceni, plasa Șomuz, județul Suceava, părul negru, fața smeadă, fruntea potrivită, sprâncenele negre, ochii verzi, nasul, gura potrivite, bărbia rotund. Lupu Vasile, din comuna Pleșești (Plășești – în text), plasa Șomuz, județul Suceava, părul castaniu, sprâncenele ochii căprii, nasul ascuțit, fruntea, gura, barba potrivite. Ilie Gheorghe, din comuna Liteni, plasa Șomuz, județul Suceava, părul închis, fața smeadă, sprâncenele castanii, ochii verzi, nasul mic, fruntea și gura potrivite, barba rotundă (Monitorul Oficial, No. 9, sâmbătă 10/22 aprilie 1882, pp. 207, 208).

*

1884: „Prin deciziunea dlui ministru de finanţe cu No. 11.419, din 13 Septembrie 1884, s-au numit ţi confirmat ca debitanţi pentru vinderea tutunurilor, următoarele persoane, în judeţul Suceava:

 

Dl G. Gavrilă Dochiţei, în comuna Mălini, plasa Muntele.

Dl Ion a Aritoanei în comuna Valea Glodului, plasa Şomuz.

Dl Ion N. Negură, în comuna Sasca, plasa Moldova” (Monitorul Oficial, No. 138, miercuri 26 sept. / 8 oct. 1884, pp, 3107, 3108)

1886, martie: „În noaptea de 12/13 februarie curent, femeia Marghioala, soția lui Nicolae Dămian, din comuna Dolhești, plasa Șomuz-Moldova, județul Suceava, a născut două fete și un băiat. Mama, precum și noii născuți, se află sănătoși (România Liberă, Anul X, Nr. 2572, joi 27 februarie / 11 martie 1886, p. 3).

1886, mai: „O vacă a locuitorului Gheorghe Ioan Miron, din comuna Dolhasca, plasa Siret, județul Suceava, a făcut un vițel cu două capete îngemănate, două guri, patru ochi și trei urechi; corpul avea patru picioare și părul galben. Acest monstru nu a trăit.

 

În ziua de 14 Mai curent, a plouat bine prin plăși și în special la plasa Șomuz-Moldova, judetul Suceava; ploaia ce a căzut în acea zi, în comuna Pleșești, a fost însoțită de grindină deasă și mare, care a durat ca trei ore, cauzând următoarele stricăciuni:

 

A distrus 60 fălci grâu de toamnă al dlui Gheorghe Măcărescu, din care 30 fălci se speră a se îndrepta; 30 fălci grâu de toamnă, 12 fălci de orz și 26 fălci ovăz a dnei Calipso Condrea, din care parte se speră a se îndrepta; 6 fălci de ovăz al dlui Burah Harodniceanu, ca la 180 fălci semănături de pâine albă a locuitorilor și toate semănăturile de cânepă, a stricat mai multe ferestre pe la casele locuitorilor, le-au mâlit arături și semănături.

 

Asemenea, a plouat cu grindină și la comuna Liteni; din cauza ploii mari și a furtunii ce a urmat, s-au rupt podețe, îngrădiri, s-au întrerupt linia căii ferate, în mersul de la Liteni, spre Dolhasca, s-au mâlit și distrus arături și semănături, care se speră a se îndrepta; de asemenea, în comuna Rotopănești, tot în arătata zi, a căzut fulgerul pe casa locuitoruluit Vasile Dumitru Andrei, stricând un căprior de la acoperământ, apoi intrând în casă, a atins pe soția și o copilă a numitului locuitor, cărora le-a ars pielea la picioare, parte de corp și față, din care cauză, devenind greu bolnave, s-au transportat în cura spitalulul judeţean.

 

Pe teritoriul comunei Horodniceni, tot în ziua de 14 curent, a căzut o ploaie furtunoasă, cu puțină grindină, dar n-a făcut alte stricăciuni, decât foarte puțin la arborii fructiferi; asemenea, ploaia cu grindină ce a căzut pe teritoriul comunei Sasca a distrus mai toate țarinele cu semănături ale locuitorilor, precum și parte de pe proprietatea dnei Elena Gh. Sutzo, și fulgerul a lovit 6 oi, de la stâna dlut Iorgu Vasiliu, care au și pierit; nu mai puțin, pe teritoriul comunei Giurgești, ploaia cu grindină a făcut stricăciune la semănăturile locuitorilor, posesorilor și proprietarului Ciulei, a mâlit arături și fânețe” (România Liberă, Anul X, Nr. 2640, duminică 25 mai / 6 iunie 1886, p. 3).

*

1886, iulie: „În ziua de 27 iunie trecut, a căzut o ploaie cu piatră în comuna Rădășeni, plasa Șomuzu-Moldova, județul Suceava. Cu această ocazie, la locul numit „peste Șomuz”, teritoriul comunei Rădășeni, ploaia, fiind cu mare repeziciune, a luat pe femeia Maria Ioan Th. Buhlea, care se afla acolo, cu alți oameni, la prășit, și a dus-o spre iaz, așa că numai cu ajutorul oamenilor a putut fi scăpată de moarte. Numita femeie, însă, rămânând oareșicum zăpăcită din cauza acestei întâmplări, s-a trimis în cura spitalului (Fălticeni – n. n.)” (România Liberă, Anul X, Nr. 2674, duminică 6/18 iulie 1886, p. 1).

1887, iulie: „Sunt numiți și transferați: Dl Gavril Dimitriu, actual ajutor la subprefectura plășilor întrunite Șomuz-Moldova, din județul Suceava, în aceeași calitate la plasa Muntele din acel județ, în locul dlui C Stahu, care va trece la plășile întrunite Șomuz-Moldova, în locul ocupat de dl Gavril Dimitriu” (România Liberă, Anul XI, Nr. 2968, miercuri 15/27 iulie 1887, p. 1).

*

1888, ianuarie: „Sunt numiți și transferați: Dl N. A. Donici, actual subprefect al plășei Șomuz-Madova, din județul Suceava, în aceeași calitate la plasa Siret, în locul dlui V. Vrânceanu, demisionat, și dl Ioan Cernătescu, actual subprefect al plășii Muntele, în aceeași calitate la plasa Șomuz-Moldova, în locul dlui N. A. Donici, permutat (România Liberă, Anul XII, Nr. 3104, marți 5/17 ianuarie 1888, p. 1).

*

1888, decembrie 8: „București, 8 decembrie / Ministerul de Interne // CAROL I, / Prin grația lui Dumnezeu și voința națională Rege al Românie, / La toți de față sănătate:

 

Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 18.703; / În virtutea art. 30, 31 și 34 din legea județeană, / Am decretat și decretăm:

 

Art. I. Consiliul județului Suceava este convocat în sesiune extraordinară, pentru ziua de 3 ianuarie 1889, spre a se ocupa cu cestiunile următoare:

a). Să voteze bugetul administrativ acela și al drumurilor, pe exercițiul 1889-90;

b). Să ia cunoștintă de expunerea făcută de comitetul permanent asupra situațiunii județului; c). Să verifice și să aprobe sumele pe exercițiul 1887-88;

d). Să fixeze prețul muncilor agricole, conform art. 23 din legea pentru tocmelile de lucrări agricole;

e). Să se pronunțe asupra încheierii din 26 februarie a comitetului permanent, în privința contractulul cu dl farmacist Vorel, pentru medicamentele ce se dau gratuit;

f). Idem, asupra regulamentului pentru trecerea călătorilor pe podurile de pe râul Moldova;

g). Să se pronunțe asupra drumurilor vicino-comunale din plasa Șomuz-Moldova;

h). Idem, asupra despăgubirii fraților Veissengrün de costul terenului luat pentru construirea liniei ferate Do1hasca-Fălticeni;

i). Să voteze facerea necesarelor viramente de fonduri în bugetul județulul, pe exercițiul 1888-89;

j). Să se pronunțe asupra adresei ministerului de interne No. 13.581, în privința reorganizării poște rurale;

k). Să formuleze dorințele exprimate de județ.

 

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret.

Dat în București, la 30 noiembrie 1888. // CAROL // Ministru de interne ad interim, / Th. Rosetti. / No. 3.521” (Monitorul Oficial, No. 199, vineri 9/21 decembrie 1888, p. 1).

*

1888, decembrie: „Sunt numiți: În administrația judetulul Suceava. Dl Leon Nicolescu, fost subprefect, în aceeasi calitate la plasa Șomuz-Moldova, în locul rămas vacant prin demisionarea dlui Ion Cernătescu. Dl Vasile Softa, fost controlor, în funcțiunea de subprefect la plasa Muntele, în locul dlui Dimitrie Sinescu, permutat. Dl Dimitrie Sinescu, actual subprefect al plasei Muntele, în aceeași calitate la plasa Siretul, în locul vacant” (România Liberă, Anul XII, Nr. 3379, duminică 18/30 decembrie 1888, p. 1).

*

1892: „Soldaţii mai jos notaţi, dezertând, sunt rugate toate autorităţile civile li militare a-i urmări, prinde a-i înainta corpului respectiv: Regimentul 8 Călăraşi:  Iţic Herşcu, din comuna Fălticeni, plasa Şomuz, judeţul Suceava, având talia 1 m 540 mm, părul, sprâncenele, ochii negri, fata smeadă, bărbia rotundă, fruntea, nasul, gura potrivite. Cupersimţ Şloim, din comuna Fălticeni, plasa Şomuz, judeţul Suceava, având talia 1 m 720 mm, părul şi sprâncenele castanii, faţa bălană, ochii căprii, bărbia ascuţită, fruntea, nasul, gura potrivite” (Monitorul Oficial, No. 222, sâmbătă 11/23 ianuarie 1892, p. 5966).

*

1899: „Batalionul 4 vânători / Listă de nesupuşii Batalionului 4 vânători, din contingentele anilor 1897, 1898 si 1899 / Judeţul Suceava: Cojocariu Ioan, din comuna Pleşeşti, plasa Şomuz; Berman Idel Leib, din comuna Fălticeni, plasa Şomuz (Monitorul Oficial, No. 173, miercuri 3/15 noiembrie 1899, pp. 5987, 5988)”.


1866: Carol I, prima vizită în Moldova

 

Cetim în „Gazeta de Focşani din 13/25 august 1866: „Mercuri, 10 august 1866, pe la amiază, Măria Sa Carol I Principele României a trecut prin oraşul nostru Focşani, venind de la Bucureşti. La barieră, M. Sa a fost întâmpinat de autorităţile administrative, militare şi comunale. Domnul primar a prezentat Domnitorului, după vechiul obicei românesc, pâine şi sare şi a salutat buna venire a M. Sale în oraşul nostru; descălecând, primi felicitările clerului, membrilor Curţii de Apel si a unui număr mare de cetăţeni. Cercetă aresturile şi spitalele. La 4 ore d. m., plecă”.

 

 

„Legalitatea” aduce următoarele telegrame:

 

„Neamţ, 15 august 1866: / Înălţimea Sa a sosit, la orele 5 după amiază, la monastirea Văratic. M. S. petrece seara aici. A. S. a fost primit de populaţiune cu cel mai mare entuziasm; mâine, dimineaţă, vizitează monastirile Agapia, Neamţ, cetatea din T. Neamţ şi, la 5 ore, va fi la Fălticeni. / Sănătatea M. S. este perfectă!

 

 

Neamţ, 15 august. / Astă dimineaţă, M. Sa, plecând, la 8, din Văratic, a sosit la Agapia şi Neamţ, pe care le-a vizitat cu de-amăruntul, s-a suit la Cetate, a trecut la Târgu Neamţ, vizitând spitalul; a dejunat la 3 ore şi jumătate, şi a plecat la Fălticeni; la marginea districtului, s-a primit de prefectul Sucevei. În călătoria M. S. prin judeţ a fost întâmpinat de mase de locuitori, cari l-au primit cu mare entuziasm. I. S. a însărcinat pe domnul prefect a mulţămi, din partea M. S., întregului judeţ de buna primire. / Sănătatea Măriei Sale este perfectă.

 

Fălticeni

 

Fălticeni, 16 august. / M. Sa Domnitorul, plecând, ieri, la 7 dimineaţa, din Roman şi trecând prin Dulceşti, unde a dejunat, la Domnul Hurmuzachi (Constantin, prim-preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţiune din Bucureşti  – n. n.), a sosit la Piatra, la ora 1; plecând din Piatra, la 3, a sosit la monastirea Văratic, la orele 6 seara, unde a şi rămas spre a petrece noaptea. Astăzi, în 15, plecând din Văratic, la 7 ore dimineaţa, a vizitat monastirea Agapia şi Neamţ, Cetatea, Târgu Neamţ şi a ajuns la Fălticeni, la orele 6 seara, unde va petrece noaptea. În toată călătoria M. Sale, entuziasmul cel mai mare, manifestări de simpatie din partea populaţiunilor au fost necurmate. Primirea de către oraşele Petra, Neamţ şi Fălticeni a fost din cele mai strălucite. A. S. a fost acoperit de flori. Fălticenii şi monastirea Văratec au fost iluminate; precum în celelalte oraşe, aşa şi într-acestea, M. S. a vizitat catedrele, spitale şi închisori. Mâine, I. S. pleacă spre a urma călătoria sa înainte, la orele 7 dimineaţa; timpul lipsind, nu va mai merge la reşedinţa districtului Dorohoi, ci va primi autorităţile din acea localitate în Botoşani (Albina, Anul I, nr. 58, Viena, miercuri 7/19 martie 1866, p. 4).


Constantin Hurmuzachi, de la Viena, la Dulceşti

 

„Seara, în 1/13 martie 1869, sosind la Suceava resturile prim-preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţiune din Bucureşti, Constantin de Hurmuzachi, care a răposat în Viena, la 15/27 faur a. c., se depuseră în biserica Sfântului Gheorghe, în care, a doua zi, după serviciul divin şi Liturghie, se celebră, pentru răposatul, panachida, de către opt preoţi, fiind racla încunjurată de flamurile comunei (Suceava – n. n.) şi de toate flamurile breslaşilor din oraş, asistând şi toţi poliţiştii oraşului, în costumarea lor cea sărbătorească. La acest act funerar luară parte cu prezenţa sa, în semn de sinceră condoleanţă către rudeniile răposatului, domnul antiste (primar – n. n.) al oraşului, de Pruncul, cu întreaga reprezentaţiune orăşeană, mai mulţi dintre profesorii gimnaziali, junimea studioasă, cu corul său, multe alte persoane distinse şi un număr însemnat de popor.

 

Către 11 ore înainte de amiază, se porni conductul funerar, de la numita biserică, pe drumul Bosancilor, spre Folticeni, durând până la hotarul Sucevei, iar de aci, înainte, luă conducerea simplă numai unu preot, până la frontiera Nimericeni.

 

În Dulceşti (Moldova), moşie a răposatului, se va săvârşi înmormântarea-i, sub dirigenţia Episcopului din Roman. Din partea comunităţii Sucevei, i se exprimă răposatului „Fie-i ţărâna uşoară!”; rudeniilor lui, „Consolare întru Domnul!”; iar naţiunii române, ca pe răposatul să-l păstreze întru eternă amintire” (Albina, Anul IV, nr. 26, Viena, vineri 7/19 martie 1869, p. 2).


Pagina 420 din 1,501« Prima...102030...418419420421422...430440450...Ultima »