Dragusanul - Blog - Part 391

Constantin Horbovanu: Aşa-i românul!

 

Dacă doriţi să citiţi cartea, faceţi click pe copertă.


Răspuns comentariilor Bucovina Rock Castle 2019

 

Am amânat o internare de urgenţă, de 3 zile, pentru anihilarea dezechilibrului metabolic provocat de stres (altminteri, nu mă pot opera, în toamnă), până în 27 august. Halal să-mi fie pentru felul în care îmi aleg priorităţile! Chiar că merit bătut cu pietre, aşa că, iată-mă-s, daţi cu pietre! Ar fi păcat să se arunce în mine doar dintr-o singură parte. Nu vă sfiiţi, zvârliţi cu pietre!


Informaţii despre Bucovina Rock Castle 2019

 

1). Abonamente şi bilete se vor vinde, până la limita maximă de 6.500, şi la Cetate, în faţa Casei Custodelui. Am greşit, atunci când am scos şi bilete la vânzare, pentru că toţi cei care vin la Bucovina Rock Castle doar într-o anume seară sau pentru o singură trupă, nu sunt nici rockeri adevăraţi, nici solidari cu festivalul pe care noi doar îl organizăm. Pe viitor, nu vom mai vinde şi bilete, ci doar abonamente (nici ţigările nu se mai vând la bucată, ci minimum la pachet).

 

2). Preţul abonamentelor este mic faţă de cel al tuturor festivalurilor similare din ţară şi faţă de cel al biletelor de club pentru oricare dintre trupele mari din această ediţie. Să vezi şi să asculţi ALTERNOSFERA şi SKINDRED, TESSERACT şi LEPROUS şi aşa mai departe, plus alte patru trupe valoroase, cu doar 33 lei e curată pleaşcă, dar şi aşa BUCOVINA ROCK CASTLE îşi va dobândi independenţa financiară, devenind o creaţie asumată şi meritată de publicul festivalului.

 

3). Cine va ignora trupele tinere, care debutează la BUCOVINA ROCK CASTLE 2019, pentru că au câştigat concursul ediţiei anterioare, va avea de pierdut, pentru că nu vor fi martorii lansării unor trupe cu mare viitor.

 

 


Nu furaţi viitorul festivalului vostru!

 

Un rocker adevărat mi-a adus la cunoştinţă că mulţi tineri îşi lipesc de mână, în loc de brăţară, câte o bandă din hârtie colorată şi, profitând de cumsecădenia organizatorilor, intră la concerte în mod fraudulos. Mi s-a sugerat să rog gardienii să fie mai vigilenţi, dar, între a fi furaţi şi a avea o atitudine cât de cât neprietenoasă faţă de public, noi alegem să fim furaţi.

 

Problema este că tinerii care apelează la metode necinstite nu pe noi ne trag pe sfoară, ci viitorul festivalului lor. Bucovina Rock Castle nu înseamnă Consiliul Judeţean, Muzeul Bucovinei sau Centrul Cultural „Bucovina”, ci cultura generaţiilor viitoare de oameni gânditori şi cu atitudine civică şi tocmai de asta provoacă reacţii brutale din partea snobilor, bigoţilor, culturnicilor buzincurişti şi a extremiştilor religioşi. Bucovina Rock Castle are şanse de viitor doar dacă generaţiile de oameni gânditori ale viitorimii se vor strădui să fie, şi prin propria lor cultură, şi prin atitudine, şi prin onestitate, altfel decât generaţiile care astăzi duc ţara, neamul şi credinţa în ruină.

 

Nu cerem respect pentru munca noastră, ci respect pentru voi înşivă. Păziţi-vă de manelismul spiritual, care este cu adevărat nociv. Manelele, pe plac sau nu, înseamnă, totuşi, muzică, deci tentative de şi spre frumos, chiar dacă eşuează în satisfacţia primară a minţilor sortite să se mulţumească, de la un capăt în celălalt al vieţii, cu puţin. Şmecheria, hoţia, păcălirea, „descurcăreala” nu sunt doar decăderi morale, ci şubreziri sigure a personalităţilor în formare, şubreziri asemănătoare uscării crengilor, una câte una, într-un copac tânăr.

 


Bucovineni dispăruți pe fronturile Austriei (II)

Pruthbrücke in Czernowitz, 1914

 

„Alexandru a lui Alexandru Jutiş, născut, la 1875, în Ostriţa, a fost înrolat în 1914 la oaste (Regimentul 24) şi a plecat la război. În luna Mai 1917, se afla pe frontul italian şi să fi picat la 20 Mai 1917. De atunci nu s-a mai primit nici o ştire despre dânsul. Fiind deci cazul de prezumţie a morţii, se îndrumează, după cererea Veronicei Jutiş, născută Pridie, procedura pentru declararea morţii celui dispărut / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 24 Iunie 1919”[1].

 

„Mihail Tocar a lui Teodor, născut în Camena, la 1914, cu ocazia mobilizării generale, a fost înrolat (Regimentul 41) şi, la 23 August, în lupta de la Rarancea, grav rănit. La 24 August 1914 să fi murit într-un spital ambulant din Cernăuţi, după cum confirmă martorii.  Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Catrinei Tocar, procedura pentru declararea morţii celui dispărut / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 16 Iunie 1919”.

 

„Vasile a lui George Ostaficiuc, din Volcineţ, la anul 1914, cu ocazia mobilizării generale, a fost înrolat şi a plecat la război. În timpul din urmă, în anul 1915, el a servit la col. T. S. I. V. grad 6/II, compania 17. În Octombrie 1915, să fi picat la trecerea unui râu. Fiind deci caz de prezumţie legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Ostaficiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 10 Iunie 1919”.

 

„Florea Kificzak a lui Alexandr, 37 ani, din Buda, a fost mobilizat în anul 1914 şi înrolat în Regimentul 22 de glotaşi (militari cu instrucţie sumară, de maximum o lună, folosiţi pentru săparea tranşeelor, cărăuşie etc. – n. n.). A plecat cu un pluton de pionieri la front, în Polonia rusească, şi a luptat între localităţile Nowy şi Stary Koczyn. Acolo ar fi fost lovit de un şrapnel şi să fi murit, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabil decesul, la cererea soţiei sale Samfira Kificzak, născută Karp, din Buda, se îndrumează procedura pentru declararea morţii celui dispărut / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 9 Mai 1919”[2].

 

„Ioan Cudzik a lui Vasile, născut la 1885 în Cernăuţi, în 1914 a fost înrolat la oaste (Regimentul 22) şi a plecat la război. De la începutul lui Ianuarie 1918, n-a dat nici o ştire despre dânsul / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 5 iunie 1919”.

 

„Josek Kullmann a lui Josef, născut în anul 1890 în Cernăuţi, a fost înrolat, în August 1914, cu prilejul mobilizării generale, în Regimentul 36 de Infanterie Teritorială şi a plecat, apoi, cu regimentul acesta pe câmpul de luptă. Soţia sa a primit ultima ştire de la dânsul cu data de 9 Septembrie 1914. De atunci, încoace, lipseşte orice veste despre dânsul şi soţia sa a primit răspuns de la „Crucea Roşie” că bărbatul ei e dispărut din Septembrie 1914 / la cererea Gertrudei Kullmann / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 5 Iulie 1919”[3].

 

„Ştefan Spetko Ostafiu, născut în anul 1893 în Rostochi, a fost înrolat, în anul 1914, în Regimentul 24 de Infanterie şi a plecat, apoi, cu regimentul acesta pe câmpul de luptă. În prinsoarea Ruşilor ajunse, în anul 1917, până la Kiew, unde a lucrat la o fabrică de fier. Acolo a avut un accident nenorocos, în luna lui Octombrie 1917, şi să fi murit, în urma leziunilor îndurate, în aceiaşi lună, după cum confirmă martorii / la cererea Calinei Spetko Stefaniw / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 16 Iunie 1919”.

 

„Ilie a lui Gheorghe Struţ, născut în 1878 în Mihalcea, a intrat, în anul 1914, în Regimentul 22 şi cu dânsul s-a dus în câmp. De atunci n-a sosit nici o ştire de la dânsul. În Vinerea Patimilor 1915, să fi picat într-o luptă la Lupinka, în Carpaţi, după cum confirmă camarazii lui / la cererea Domnicei a lui Ilie Struţ / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 3 Iunie 1919”[4].

 

„Ioan Rizun a lui Vasile, născut în 1884 în Zămoşti, a fost, în 1914, înrolat la oaste (Regimentul 22 Infanterie) şi a plecat îndată pe câmpul de luptă. Prin Noiembrie 1914, se afla înaintea Ivangorodului, unde să fi murit în aceiaşi lună, după cum confirmă martorii / la cererea Elenei Rizun, născută Neissan / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 24 Iunie 1919”,

 

„Dimitrie Hlibka, născut în anul 1887 în Mămăieştii Noi, în 1914, cu ocazia mobilizării generale, a fost înrolat (Regimentul 41 Infanterie) şi a luat parte la luptele în contra Rusiei. De la finea lui August 1914, nu e nici o ştire despre dânsul şi, de atunci, e dispărut / la cererea Mariei lui Dimitrie Hlibka / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 16 Iunie 1919”.

 

„George Missikiewicz a lui Anton, născut în 1887 în Mega, în August 1914, cu ocazia mobilizării generale, a fost înrolat (Regimentul 22 Infanterie) şi cu regimentul acesta a plecat în câmp. În Februarie 1915, să fi fost nimerit, prin o puşcătură, mortal şi să fi murit / la cererea Mariei Missikiewicz, născută Tokar / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 3 Iulie 1919”.

 

„Ioan Klepacz a lui Vasile a lui Nicolai, născut în 1889 în Lujeni, a fost înrolat, în 1915, la oaste (Regimentul 24 Infanterie) şi a şi a mers, în vara anului acestuia, la frontul italian; la 10 Noiembrie 1915, s-a îmbolnăvit în tranşeu şi a fost dus în casa de marozi din Madrica. Aici să fi murit, la 11 Noiembrie 1915, cupă cum confirmă martorii / la cererea lui Vasile Klepacz a lui Nicolai / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 3 Iulie 1919”.

 

„George Ucraineţ a lui Ştefan, din Jucica Nouă, născut în anul 1879, a fost, în anul 1915, deopotrivă cu alţi locuitori din Jucica, deportat în Rusia şi a fost internat în Charcov / la cererea Alexandrei Ucraineţ a lui George / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 9 mai 1919”.

 

Bainski bei Czernowitz, 1914

 

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 59, Cernăuţi, în 27 August nou 1919, pp. 6 şi 7

[2] Monitorul Bucovinei, Fascicula 60, Cernăuţi, în 30 August nou 1919, pp. 5 şi 6

[3] Monitorul Bucovinei, Fascicula 58, Cernăuţi, în 23 August nou 1919, pp. 3 şi 4

[4] Monitorul Bucovinei, Fascicula 57, Cernăuţi, în 20 August nou 1919, pp. 3 şi 4


Pagina 391 din 1,501« Prima...102030...389390391392393...400410420...Ultima »