Plângere împotriva furturilor prin facturi

Către

Direcţia Naţională Anticorupţie

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniu Energiei (ANRE)

E.ON Energie România

Subsemnatul Drăguşanul Ion… titular al E.ON Contract de furnizare nr. XXXXXXXX, din 23.01.2019, semnat cu reprezentanţii E.ON Dan Morari şi Claudia Griech, pe care îl anexez în paginile 1 şi cea finală ca probă că există, vă rog să constataţi furturile premeditate, pe care le săvârşeşte distribuitorul prin falsificarea indicelui vechi, la care adaugă câte 100 mc gaze, prin penalizări pentru întârzieri inexistente şi prin dublă încasare a sumelor respective, precum şi prin ne-deducerea facturilor din sumele plătite în plus. Obligaţia promisă prin materiale publicitare şi contract de reducere cu 50% a costurilor primei facturi, dar, cum scrie într-o notă minusculă de subsol, nu mai mare de 50 + 200 lei, cu TVA inclus, de asemenea nu o respectă, ceea ce în fond tot un furt înseamnă.

Cum în situaţia mea se află milioane de români, care sunt furaţi, prin aceste proceduri premeditate, dar aflate în afara prevederilor contractului, vă rog să verificaţi aceste practici nu doar din prisma dovezilor pe care le administrez în cazul meu, ci din cel al milioanelor de păgubiţi prin practici identice. Cercetând facturile mele, am constatat următoarele furturi care se pot proba:

Furturi prin falsificarea indexului iniţial

Prin factura MS EON nr. 11302533752 din 24.01.2019, am plătit 593,57 lei, reprezentând un consum de gaze de 333 mc, cuprins între indexurile 6.897-7230 (PROBA 1 a);

Prin factura MS EON nr. 11802625044 din 21.02.2019, am plătit 542,52 lei, reprezentând un consum de gaze de 308 mc, cuprins între indexurile 7230-7538 (PROBA 1 b);

Prin factura MS EON nr. 830000260392 din 18.07.2019, am plătit 454,84 lei, reprezentând consum de gaze de 289 mc, cuprins în între indexurile 7431-7720 (PROBA 1 c p 1 şi 3), deşi, prin facturile anterioare, plătisem până la indexul 7538, ceea ce probează că diferenţa de 107 mc, de la 7538, la 7431, mi-a fost încasată de două ori, prin fals în acte şi furt premeditat, furtul ridicându-se la valoarea de cel puţin 180 lei.

Furt prin dublă impunere la plată

Prin factura MS EON nr. 11303216871 din 21.05.2019, se constată că am plătit în plus 474,89 lei, dar se scade din suma aceasta o „factură neachitată” (întotdeauna mi-am plătit facturile în termen) de 277,93 lei, aşa că EON îmi rămânea dator, în data 18.05.2019, doar cu 196,96 lei (PROBA 2 a p. 1);

În pagina 2 a aceleiaşi facturi scrie că suma de 277,93 înseamnă „penalităţi pentru factura 11302800011, din 11.04 2019”, pentru indexul 6897-7431, adică indexurile facturii MS EON nr. 11302533752 din 24.01.2019, pe care o plătisem în 14.02.2019, ora 10:13:13 cu chitanţa nr. 592508 (PROBA 1 a), deci nu putea forma obiectul unei alte facturi, pe care aş fi plătit-o cu 20 zile întârziere (PROBA 2 a p. 2); dacă ar fi fost aşa, din plata în plus a facturilor cu suma de 474,89 lei, nu se putea reţine contravaloarea acelei facturi, plata în plus anulând orice zi de penalizare?

Prin „Preaviz de întrerupere a furnizării de gaze naturale”, emis cică la 11.03.2019, dar primită în 21.05.2019, am fost somat, fără alte explicaţii, să plătesc suma de 277,93 lei, conform unei facturi neprimite EON Duo nr. 11302800011 din 11.03.2019, sumă încasată, în aceeaşi zi, prin deducere din datoria NEPENALIZATĂ de 474,89 lei, pe care o avea EON faţă de mine (PROBA 2 a p. 1); astfel, la inexistenta întârziere, născocită de birocraţia EON, suma de 277,93 lei, care nu trebuia plătită, mi s-a încasat de două ori, datoria reală a EON faţă de mine fiind, în acel moment de 474,89 + 277,93 = 752,82 lei.

Prin „Preaviz de întrerupere a furnizării de energie”, emis în 24.05.2019, adică la 3 zile doar după ce prin factura MS EON nr. 11303216871 din 21.05.2019 (2 facturi într-o lună, în ciuda prevederilor contractuale), se constată că am plătit în plus 474,89 lei, mi s-a inventat, tot fără explicaţii, o neplată a facturii MS EON nr. 830000182697, pentru suma de 190,74 lei; am primit somaţia în 18 iulie eu achitând, în ziua următoare, 200 lei, deşi EON îmi datora deja 752,82 lei, deşi nu-şi mai amintea, pentru o foarte singură zi, cea din 25 mai, de o datorie faţă de mine de doar „-196,96 lei” (PROBA 2 a p. 1).

Din factura MS EON nr. 830000260392 din 18.07.2019, am plătit 454,84 lei, reprezentând consum de gaze de 289 mc, cuprins în între indexurile 7431-7720 (PROBA 1 c p 1 şi 3), deşi, prin facturile anterioare, plătisem până la indexul 7538, ceea ce probează că diferenţa de 107 mc, de la 7538, la 7431, deci un furt prin darea contorului în urmă, mi-a fost încasată de două ori, aflu că între 25.06-30.06.2019, aş fi avut o întârziere de şase zile, la factura 830000182697 din 24.05.2019 penalizată cu 104,74 lei, la plata facturii 830000182297, niciodată primită, iar suma de 190,74 lei este impusă pentru a doua oară la plată (PROBA 1 c p. 2).

Alte sume, încasate şi prin facturi de gaze, dar şi separat (PROBA 3 a), fără deduceri din banii plătiţi în plus (PROBA 3 b), denumite EON ServExpress ECO, nu sunt decât teoretic deduse din încasările în plus; dacă aveam plătiţi în plus, în iunie, 67,81 lei, banii aceştia trebuiau regularizaţi în mai, prin neimpunerea la o plată de 44,99 lei, care se regăsea în plăţile în plus anterioare.

Deşi contractul îmi permite rezilierea lui, prin notificare anterioară de 21 zile, înţeleg să folosesc dreptul acesta contractual abia după ce mi se va înapoia suma de minimum 752,82 + 104,74 + 190,74 = 1.048,3 lei, bani care mi-au fost furaţi prin metodele probate mai sus.

Cu consideraţie,

Suceava, 28.07.2019 Drăguşanul Ion

ANEXEZ:

Paginile 1 şi ultima ale E.ON Contract de furnizare nr. 1100056108, din 23.01.2019

Probele 1 a, 1 b şi 1 c – paginile 1, 2 şi 3

Probele 2 a – paginile 1 şi 2

Probele 3 a, 3 b

Jurnalism No Comments Jul 28

Cum ne fură E.ON Duo?

Înşelătoria începe cu materialele publicitare mincinoase, care te asigură că „ai 50% reducere la prima factură a fiecărui an”, o reducere care se micşorează, într-o notă discretă de subsol la „limita maximă a 50 lei (TVA inclus) pentru electricitate şi 200 lei (TVA inclus) pentru gaze naturale. Aiurea, nu primeşti un şfanţ reducere, pentru că prea lacom este porcul publicitar care înşfacă bănetul şi prin şorici.

E.ON Duo (habar nu am cine sunt şmecherii care aruncă pe râpă „Duo” prestigiul vechi al E.ON) fură, şi încă în mod premeditat, prin câteva metode, care mizează pe faptul că noi, clienţii, nu păstrăm facturile, nu prea ştim să le citim (nici nu prea avem cum) şi plătim cu resemnare. Eu, însă, pentru că mi-a ajuns cuţitul la os, am hotărât să sesizez nu doar „Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniu Energiei (ANRE), ci şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, şi Parchetul competent (încă nu ştiu care anume), argumentând cu probele furtului multiplu şi conştient practicat de E.ON Duo. Încă nu solicit rezilierea contractului, pentru că E.ON Duo trebuie să-mi înapoieze, mai întâi minimum 600 lei, bani furaţi, iar după aceea chiar o să „las grijile casei în seama specialiştilor”, nu a ipocriţilor.

Cum ne fură E.ON Duo? Penibil de naiv. De pildă, după ce te pune să plăteşti până la indexul contorului de gaze 7.538 (index vechi 7230, şi acesta plătit), dă… indexul în urmă, 7.431, deşi ai plătit până la 7.538 şi te pune să plăteşti 289 mc gaze, cu 107 mc mai mult. Furt clar, limpede ca lumina zilei, înghigosât printre stufoasele lor facturi.

Cum ne fură E.ON Duo? Prin facturi fără explicaţii, dar ultimative (somaţii de plată), în care sumele plătite se mai pun încă o dată la plată. În cazul meu, am plătit de două ori sumele de 277,93 şi, respectiv, 190,74 lei, deşi le plătisem, iar E.ON Duo îmi datora mie 474,89 lei, sumă pe care, prin încasarea inexplicabilei datorii plătite de 277,93 lei, a redus-o la „-196,96” lei, factura curentă, în 21 mai 2019 precizând limpede şi explicit că E.ON Duo îmi datora 474,89 lei (Probele, la subsolul acestui material).

Cum ne fură E.ON Duo? Prin somaţii fără explicaţii şi absolut incredibile: din 21 mai, E.ON Duo îmi datorează 474,89 lei, dar, în loc să mi-i înapoieze, după doar 3 zile, mă obligă la plata altor 190,74, ameninţându-mă cu decuplarea şi uriaşe costuri de recuplare (Probele, la subsolul acestui material).

Deşi E.ON Duo îmi datora aproape 500 lei, plătesc 200, în loc de 190,74 lei, pentru că am alte treburi pe cap. Numai că, în 18 iulie, când mi se calculează, prin metoda furtului cu indexul dat înapoi, un consum de 454,84 lei, găsesc drept „factură restantă” suma de… 190,74 lei (Probele, la subsolul acestui material).

Cum ne fură E.ON Duo? Prin dubla reţinere, şi pe factura generală, şi prin cele fără explicaţii cu o sumă de circa 40 lei pe lună (Probele, la subsolul acestui material).

Aidoma mie vi se întâmplă şi dumneavoastră: în loc de mincinoasa „reducere cu 50%”, în prima lună, sunteţi furaţi, lunar, cu cel puţin 100 de lei. Aveţi de gând să-i mai înduraţi?

Jurnalism No Comments Jul 27

Cum salvăm BUCOVINA ROCK CASTLE 2019?

Cu mai puţin de o lună până la festival, Bucovina Rock Castle 2019, deci a IX-a ediţie, este iarăşi hărţuită, inclusiv în justiţie, unde nu m-aş mira dacă cinci-şase extremişti religioşi vor avea câştig de cauză împotriva a zeci de mii de oameni „care şi gândesc” (aşa-i caracteriza preşedintele Gheorghe Flutur pe rockeri) şi care nu doar că înseamnă ceva în peisajul cultural sucevean, dar şi poziţionează Suceava pe harta Europei.

Nu contează că trupe celebre, precum LEPROUS (Norvegia), TESSERACT (Anglia), SKINDRED (Anglia) sau MOTHER’S CAKE (Austria) deja şi-au cumpărat biletele de avion, pentru zilele de 22 şi 23 august, nu contează că s-au vândut bilete şi abonamente pentru festival, contează doar intoleranţa unor indivizi incredibili, care ordonă instituţiilor statului „să NU dea nici un aviz şi să nu deplaseze efective la evenimentele „culturale” menţionate mai sus. Art. 16 Constituţia României: Nimeni nu este mai presus de lege”. Indivizii băşcălizează Festivalul de Artă Medievală şi, desigur, Bucovina Rock Castle, cerând suspendarea amândurora, inclusiv în faţa instanţelor.

Sunt sigur că, în acest an, Bucovina Rock Castle îşi va acoperi integral costurile şi că, deci, nu va mai fi finanţată din bani publici. În mod firesc, instanţa nu poate suspenda o manifestare, înainte de un probatoriu care să motiveze o sentinţă, dar în Suceava nimic nu e sigur. Mult m-au mai chinuit „creştinii” ăştia americanizaţi, în acest an, încât sunt la un pas de o comă diabetică:

La nevoie, pot asigura pe cont propriu decontarea festivalului Bucovina Rock Castle din propriile lui resurse. Dar voi fi lăsat să o fac?

Uncategorized No Comments Jul 25

Marian Palade: Biserici şi preoţi din Poiana Stampei

Un remarcabil compozitor, dirijor şi profesor de muzică sucevean, bucureşteanul Marian Palade, surprinde cu o lucrare monografică inedită, „Biserici şi preoţi din Poiana Stampei” (ROF, Suceava 2019), excelent lucrată şi prin documentare, şi prin frumuseţea frazării. Folosindu-se de numeroase „izvoare arhivistice”, unele reproduse şi în facsimil, de reviste şi gazete bucovinene vechi, precum şi de „lucrări generale de specialitate”, Marian Palade, interesat, în primul rând, de viaţa spirituală a satelor munteneşti în care îşi are rădăcinile soţia sa, doamna Veturia, izbuteşte o exhaustivă recuperare de memorie a satelor care nu existau înainte de construirea Şoselei Franciscane, începută în 1783 („Marele împărat Iosif a fost acela care a pus să se construiască, în anul 1783, o şosea, care, pornind din satul Prundul Bârgăului, în comitatul Doboka, dă posibilitatea călătorului ce merge, din Transilvania, în Bucovina, să facă, într-o singură zi, un drum pentru care îi trebuiau, înainte, şase zile” [1]), „la care au contribuit băştinaşii, cu munca şi cu cărăuşia, fără de nici o despăgubire”, o şosea minunată, terminată în 1784, după cum precizează o ştire din gazetele franţuzeşti[2], şi numită, după numele celui care a inaugurat-o, „Şoseaua Franciscană”[3]. Satele Poiana Stampei şi, deci şi bisericile, au apărut mult mai târziu, în 1920, de pildă, „Poiana Stampei, prima localitate din Bucovina, (era) formată numai dintr-o casă de poştă şi dintr-o cazarmă mică”[4]. Cunoscând bine istoria locurilor, Marian Palade include, în monografia sa, largi segmente de istorie a localităţii şi bisericii din Dorna Candreni, în atenanţa căreia va intra, mult mai târziu, şi Poiana Stampei, şi celelalte sate din componenţa comunei de mai târziu, formate prin concentrări pe răsfirări propice desfăşurării unei vieţi comunitare munteneşti.

Cartea în sine a fost lucrată pe identităţi preoţeşti, multe din ele neştiute nici măcar de cei care au slujit, ulterior, la acelaşi altar, după principiul „omului care sfinţeşte locul”, iar demersul acesta recuperator a fost condiţionat de ani întregi, petrecuţi în sălile de lectură ale arhivelor Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale din Suceava şi ale Arhivei parohiei Poiana Stampei sau a Fondului Documentar „Bucovina”, ca să nu mai vorbim de zecile de cărţi care i-au trecut prin faţa ochilor, începând cu „Monografia comunei Poiana Stampei”, de Paraschiva şi Ioan Abutnăriţei. Aici, în domeniul lucrărilor de specialitate, care vizează comunitatea sătească, pot fi întâlnite unele erori deja clasicizate, care ţin de document scăpat din vedere, dar în esenţa temei de cercetare, pe care şi-a propus-o Marian Palade, adică istoricul vieţii religioase din Poiana Stampei, cu fundament în cea a Dornei Candreni, monografia străluceşte prin atotcuprinzător şi prin talentul narativ al autorului, care izbuteşte o lucrare ştiinţifică ireproşabilă, dar accesibilă, frumos scrisă şi, tocmai de aceea, cu şansa de a plăcea oricărui cititor.

Şi, astfel, Marian Palade se înscrie, cu depline îndreptăţiri, în lista marilor autori bucovineni care s-au ocupat de istoria vieţii spirituale a românilor din aceste străvechi ţinuturi moldave, precum Dimitrie Dan; Simeon Florea Marian, Simeon Reli, Em. Grigorovitza etc.

Lansarea excelentei lucrări monografice „Biserici şi preoţi din Poiana Stampei”, de Marian Palade, vineri, 26 iulie 2019, începând cu ora 13, la Poiana Stampei (I. D.).

[1] Rohrer, Joseph, Relatarea călătoriei prin Moldova şi Bucovina, Academia Română, Călători străini despre Țările Române, Serie nouă, Vol. I (1801-1821), București 2004, pp. 155, 156

[2] „Din Transilvania, 10 mai 1784. Şoseaua principală, începută, anul trecut, de la Bordo (Bârgău – n. n.), din acest principat, până la Dorna, în Bucovina, este aproape gata: 1.000 de muncitori şi un regiment de valahi au lucrat zilnic” – cf. Gazette de France, 15 iunie 1784, p. 196

[3] „Francisc I (Iosef, Karl, mai înainte, ca împărat al Germaniei, Francisc II), Împărat al Austriei, crai Ungariei, Boemiei, Galiţiei, Lodomeriei, Lombardo-Veneţiei &, Arhiduce de Austria &, a fost fiul Împăratului Leopold II şi al soţiei sale, Maria Luiza (fiica Craiului Karol III de Hispania). S-a născut în 12 februarie 1768. După moartea părintelui său, la 1 martie 1792, a intrat în stăpânirea tuturor ţărilor austriece, s-a încoronat, în 6 iunie 1792, Crai Ungariei, la 7 iunie, s-a ales Împărat Germaniei şi la 14 iunie, s-a şi încoronat. După ce (18 mai 1804) se înălţase Franţa la rang de Împărăţie, Francisc, prin proclamaţia din 7 decembrie 1804, s-a declarat Împărat al Austriei. După întrunirea confederaţiei renane, a depus el coroana şi ocârmuirea Împărăţiei germane, în 6 august 1806” – cf. Icoana lumei, Iaşi, 1841, pp. 49-51

[4] Schmidl, Adolf, Călători, XIX, III, pp. 291, 292

Cronici sentimentale No Comments Jul 25

Bucovineni dispăruți pe fronturile Austriei (I)

The Times history of the World War: Soarta a doi spioni

Nu avem de unde ști dacă bucovinenii, de toate etniile, dispăruți pe fronturile Austriei au trăit drama finală cu eroism sau cu lașitate, dar cum moartea lor a însemnat pecete pe „soarta țărișoarei noastre, Bucovina”, cred că fiecare în parte merită încredințat memoriei, cu statut de Erou, și nu doar de personaj al actelor juridice, prin care, începând din 1919, se justifica „Dispunerea procedurii pentru stabilirea morții” fiecăruia dintre ei, pentru a legitima moșteniri de proprietăți sau de drepturi. Pornind de la prezumția de eroism, care caracterizează sacrificiul suprem pentru provincia natală, am să copii, într-un fel de centralizator, toate aceste mărturii ale celei mai grele perioade din istoria Bucovinei, cea din anii 1914-1918.

„Dimitrie Kudrek a lui Ion, născut în 1884, în Ispas, a fost înrolat în 1914, cu ocazia mobilizării generale la oaste, și a plecat în campanie. De atunci lipsește orice știre despre dânsul… Se îndrumează, la cererea soției sale, Vaselena Kudrek, procedura pentru stabilirea morții celui dispărut / Tribunalul Cernăuți, Secția VIII, în 27 Iunie 1919”[1].

„Iacob Cwynarski, preot romano-catolic în Boian, a fost deportat, în 1916, de Ruși, în Rusia, și internat în Perm, ca mulți alți locuitori din Boian. Acolo ar fi murit la 7 Fevruarie 1917, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabil decesul, se dispune, la cererea lui Dimitrie Lukawiecki, maestru poștal superior, procedura pentru stabilirea morții celui dispărut / Tribunalul Cernăuți, Secția VIII, în 24 Aprilie 1919”.

„Ilie a lui Victor Szuhany, din Boian, a fost deportat, în 1916, de inamic în Rusia și internat, ca și mulți alți locuitori din Boian și Rudnic, în guvernamentul Ecaterinoslav. Fiind deci probabil decesul, se dispune, la cererea soției sale Elena Szuhany (Șuhan – n. n.), procedura pentru stabilirea morții celui dispărut / Tribunalul Cernăuți, Secția VIII, în 26 Aprilie 1919”.

„Onufrei Rusnak din Oșechlib, nscut în 1888, a fost înrolat, în 1914, cu ocazia mobilizării generale, la Regimentul 9 de Dragoni și a făcut, în regimentul acesta, campania. În toamna anului 1918 s-a îmbolnăvit de gripă şi a venit într-un spital de epidemie din Leov. Acolo ar fi murit la 17 Octombrie 1918, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabil decesul, se dispune, la cererea soției sale Aliana Rusnak, procedura pentru stabilirea morții celui dispărut / Tribunalul Cernăuți, Secția VIII, în 3 Mai 1919”.

„Leopold a lui Mihail Wilhelm din Boian a fost deportat, la 1916, de inamic în Rusia şi, ca mulţi alţi locuitori din Boian, internat în Astrahan. Acolo ar fi murit în 22 Octombrie 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabil decesul, se dispune, la cererea lui Mihail Wilhelm, procedura pentru stabilirea morții celui dispărut / Tribunalul Cernăuți, Secția VIII, în 3 Mai 1919”.

„Leonti Fedoreac din Boian a fost deportat, în Martie 1916, cu ocazia invaziei, de Ruşi şi, ca şi mulţi alţi locuitori din localitate, internat la Samara. Acolo ar fi murit, în Martie, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabil decesul, se dispune, la cererea soției sale Nastasia Fedoreac, procedura pentru stabilirea morții celui dispărut / Tribunalul Cernăuți, Secția VIII, în 12 Mai Aprilie 1919”.

Le Miroir, 6 august 1916: Refugiaţi bucovineni

În alte mărturii, numite „edicte”[2], la fel, se îndruma „procedura pentru adeverirea morţii” – ce termen nefericit!

„La propunerea domnului Vasile Cocârla din Costâna, se îndrumează procedura pentru adeverirea morţii lui Nicolai a lui Vasile Cocârla. Domnul Vasile Cocârla susţine că fiul său Nicolai Cocârla a murit, la 1 Octombrie 1918, la Tarnopol / Tribunalul Suceava, Secţia I, la 10 Iulie 1919”.

„La propunerea doamnei Irina Sofian din Comaneşti, se îndrumează procedura pentru adeverirea morţii soţului ei Pantelemon a lui Moisa Sofian. Doamna Irina Sofian susţine că soţul ei Pantelemon Sofian a murit în prinsoarea rusească / Tribunalul Suceava, Secţia I, la 5 Iulie 1919”.

„La propunerea domnului Spiridon Leuştean din Fundul-Moldovei, se îndrumează procedura pentru adeverirea morţii lui Dumitru a lui Jacob Leuştean din Breaza . Domnul Spiridon Leuştean susţine că fratele său Dumitru Leuştean a murit, în anul 1917, la Lemberg / Tribunalul Suceava, Secţia I, la 16 Iulie 1919”.

„La propunerea doamnei Saveta Macovei din Horodnicul de sus, se îndrumează procedura pentru adeverirea morţii soţului ei Nicolai a lui Teodor Macovei. Doamna Saveta Macovei susţine că soţul ei Nicolai Macovei a căzut în anul 1914 / Tribunalul Suceava, Secţia I, la 18 Iulie 1919”.

„Doamna Matrona Climov din Lipoveni susţine că soţul ei Antamon Climov a dispărut în război, pe vremea Paştilor 1915 / Tribunalul Suceava, Secţia I, la 10 Iulie 1919”.

„La propunerea doamnei Agapia Galiş din Dorna-Candrenilor, se îndrumează procedura pentru adeverirea morţii lui Teodor a lui Gheorghe Galiş. Doamna Agapia Galiş susţine că soţul ei Teodor Galiş a murit în prinsoarea rusească / Tribunalul Suceava, Secţia I, la 10 Iulie 1919”.

„La propunerea doamnei Catarina Moisiuc din Frătăuţii noi, se îndrumează procedura pentru adeverirea morţii soţului ei Gavril a lui Lazar Moisiuc. Doamna Catarina Moisiuc susţine că soţul ei Gavril Moisiuc a dispărut, din Mai 1915, în război / Tribunalul Suceava, Secţia I, la 18 Iulie 1919”.

Le Miroir, 6 august 1916: Refugiaţi bucovineni

În alte numere ale publicaţiei oficiale bucovinene[3], edictele declanşează „îndrumarea procedurii pentru adeverirea morţii”:

„Catrinei a lui Toader Dârda din Boian a fost, cu ocaziunea retragerii Ruşilor, în 1916, deportată de către aceştia şi dusă la Sosnovca (Sosnowka), unde să fi murit, după cum confirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Vasilchei a lui Dumitru Ihnatiuc, procedura pentru adeverirea morţii celei dispărute / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 20 Iunie 1919”.

„Daniil Solomiciuc, născut la 1883, în Rostochi, a fost mobilizat, în anul 1914, şi trimis îndată la front. Ultima scrisoare de la el datează încă din 2 Septembrie 1914. După comunicările Crucii Roşii, să fi căzut susnumitul între 22 Septembrie şi 10 Octombrie 1914. Fiind deci caz de prezumţie legală, se îndrumează, la cererea Varvarei Solomiciuc, procedura pentru adeverirea morţii celei dispărute / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 21 Iunie 1919”.

„Ioan Ihnatiuc din Boian a fost, cu ocaziunea retragerii Ruşilor, în 1916, deportată de către aceştia şi dusă la Sosnovca (guvernământul Saratov), unde să fi murit, la 28 iulie 1916 după cum confirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează procedura pentru adeverirea morţii celei dispărute / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 20 Iunie 1919”.

„Domnica Capriciuc din Boian a fost, cu ocaziunea retragerii Ruşilor, în anul 1916, deportată de către aceştia şi dusă la Astrahan. Pe urmă, ajunse în lagărul Sloboda Nicolaiciuc, unde să fi murit, după cum confirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Ioan Manoli Tomaskeiw, procedura pentru adeverirea morţii celei dispărute / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 20 Iunie 1919”[4].

„Metru Holodrega Iacoviv, născut la 1886, în Bila a fost înrolat la oaste, cu prilejul mobilizării generale şi a plecat la război. În timpul din urmă, să fi fost în România (veche), unde să fi murit, în anul 1916, de lungoare. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci prezumţie legală a morţii, se îndrumează, la cererea Paraschivei Holodrega, născută Verenca, procedura pentru adeverirea morţii celui dispărut / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 18 Iunie 1919”.

„Metru Holodrega Iacoviv, născut la 1886, în Bila a fost înrolat la oaste, cu prilejul mobilizării generale şi a plecat la război. În timpul din urmă, să fi fost în România (veche), unde să fi murit, în anul 1916, de lungoare. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci prezumţie legală a morţii, se îndrumează, la cererea lui Paraschivei Holodrega, născută Verenca, procedura pentru adeverirea morţii celui dispărut / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 18 Iunie 1919”.

„Metru Olejnyk Ivoniv, născut la 1881, în Bila, a fost înrolat la oaste, cu prilejul mobilizării generale şi a plecat la război. În anul 1916, să fi fost în România (veche) şi apoi la Craiova, unde să se fi îmbolnăvit de lungoare şi să fi murit. Din anul 1916, lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci caz de prezumţie legală a morţii, se îndrumează, la cererea Paraschivei Olejnyk, născută Verenca, procedura pentru declararea morţii celui dispărut / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 21 Iunie 1919”.

„Martin a lui Martin Gerber, născut la 1881, în Roşa a fost înrolat, cu prilejul mobilizării generale, în Regimentul 41 Infanterie şi a plecat la război. La 23 August, a luat parte la lupta de lângă Rarancea, unde să fi murit, după cum confirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Elisavetei Gerber, procedura pentru adeverirea morţii celui dispărut / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 11 Iunie 1919”.