Dragusanul - Blog - Part 1372

Jupâni de Jupânu’

 

 

O surpriză de proporţii, pe care o fac Festivalului Internaţional BUCOVINA ROCK CASTLE jupânii Sorin Avram, Victor Rusu, Doru Popovici, Roman Istrati, Mihai Pânzaru-PIM, Oana Şlemco şi ceilalţi prieteni ai lui de la Jupânu’: pagina 12 a numărului 614 al dinamicului hebdomadar îi este dedicată / închinată în totalitate.

 

 

Jupanu 614 pag 12

 

 

Mulţumim, jupânilor Sorin Avram, Victor Rusu, Doru Popovici, Roman Istrati, Mihai Pânzaru-PIM, Oana Şlemco şi vouă, celorlalţi prieteni de la Jupânu’, şi poate ne va da Dumnezeu ocazia să ne… răzbunăm!

 


Portocaliii ne lucrează din umbră

 

Blaga Predoiu

De parcă n-ar fi suficient dezastrul în care au adus ţara cuplurile Băsescu-Boc şi Antonescu-Ponta, portocaliii lui Blaga cugetă, din umbră, la viitorul nostru, care, vorba lui Theodor Mazilu, nici “nu mai este ce-a fost”.

 

Buldogul Blaga spune că, din septembrie, cameleonicul Cătălin Predoiu (alt “independent” al lui Băsescu) lucrează “guvernul din umbră” – spulbera-s-ar umbra tuturor guvernelor de după Alexandru Ioan Cuza şi până azi şi, evident, până mâine!


Trupele BUCOVINA ROCK CASTLE: altar

 

 

Altar M

ALTAR va încheia, printr-un concert extraordinar, evenimentul cultural de excepţie, numit BUCOVINA ROCK CASTLE

 

ALTAR este unică în istoria rock-ului românesc… Nici o altă trupă nu a avut un impact imediat cu publicul. Or, dacă impactul s-a produs atât de repede, asta înseamnă că ALTAR vorbeşte pe limba generaţiei lor” (Aurel Mitran).

ALTAR sigla ALTAR afis

Ca mai toate trupele de rock mari din România, “ALTAR” s-a înfiinţat, în 1991, la Cluj Napoca, primul “trofeu” fiind dobândit la “SamRock 91“, cu consacrare definitivă la “STUDFEST” – Timişoara, 1992, parcursul ulterior al trupei lui Teo Peter jr. (bass şi vocal) acoperind, prin festivaluri şi concerte, geografia Europei şi, inclusiv, a României.

 

Din “ALTAR” mai fac parte, cu binemeritate legende proprii, Andy Ghost (vocal), Damian Donca (chitară solo) şi Levi” Laczko Levente  (tobe), deci muzicieni români de marcă, cu o operă închegată şi unitară, reprezentată de albumele “The Last Warning” (1993), “Respect” (1995), “Born Again” (1998), “Atritudine” (2006), “Unter Control” (2009)  şi “Mantra” (2011).

 

 

ALTAR 1

“ALTAR este unică în istoria rock-ului românesc”

 

ALTAR” va încheia, printr-un concert extraordinar, evenimentul cultural de excepţie, numit  BUCOVINA ROCK CASTLE, eveniment închinat împlinirii a 625 de ani de la întemeierea Cetăţii şi târgului Sucevei, deci binecuvântatei memorii a Voievodului Petru Muşat.

 

 

ALTAR

“ALTAR vorbeşte pe limba generaţiei lor”


Hernele culturnice sucevene, cerşind pumni

 

 

Clipa Lungu

Margareta Clipa, omagiată de sarmalagiul Ion Lungu

O ştire vinovată (doldora de dezinformări) de presă precizează că “Margareta Clipa a bătut măr o soprană”, că interpreta de folclor “a luat-o la palme pe Herna Săndulean, soprana Ansamblului Artistic “Ciprian Porumbescu” din Suceava, care îndeplinea, la acel eveniment (“Zilele Sucevei” – n.n.), şi funcţia de secretar muzical. Motivul: victima i-a plasat solistei, în timpul evenimentului, cîţiva dansatori şcoliţi de ea, deşi Margareta îi spusese că nu are nevoie”.

 

Herna Săndulean nu era soprană (a cântat, vreodată, într-o operă?) şi nici secretar muzical (ce să caute secretarul muzical ba la televiziuni, ba la “evenimente” sarmalagistice marca Ion Lungu?), decât cu numele şi cu ştatul trucat de plată, ea fiind, în fapt, în mandatul mămăligei culturnice Sorin Filip, tartorul despotic al amintitei instituţii de cântat la nunţi şi la petreceri electorale, despotul care îşi folosea puterea cu insolenţă, şpăgar şi dezastruos (de unde dansatori “şcoliţi” de ea – poate şpăguiţi de ea -, când, de decenii, tot într-un chef şi un cherem a ţinut-o, ca şi fostul ei soţ, Horbat, dar bat zilnic, Petre?).

Herna

Herna Săndulean, sopraniind o arie doar în vechile arhive cu fotografii de presă

În sistemul judeţean al culturii s-a creat o stare de impostură obraznică, ba chiar nesimţită, cu angajări abuzive ale rubedeniilor, cu folosirea instituţiilor pentru ciubucăreli mărunte, încât e de mirare că au rămas cu ochii nevătămaţi în orbite şi Herna Brăteanu, şi Herna Filip, şi Herna Horvat, ba chiar şi Herna Sârghe – “soprana” administrativă a Consiliului Judeţean.

 

Iar sistemul acesta, în care toţi neisprăviţii politici au înşfăcat, în ciuda prevederilor legale, locuri de muncă în funcţii decizionale culturnice excelent plătite, nici nu mai poate fi vindecat: rămâne o vâscuozitate imbecilă, care otrăveşte şi ucide totul.


Ponta, “eliberatorul” de sub tirania lui Băsescu

 

 Ponta fraier

 În viziunea celor de la “The Guardian” (o fi vorba de gardienii temniţelor băsesciene, care pun de-o răzmeriţă?), “Victor Ponta vrea să rupă controlul pe care Băsescu îl are asupra ţării”. Excelentă pontă, de care ar râde, galactic şi extraterestru, chiar şi curcile şi curcanii din inspectoratele judeţene şi municipale de politţie miliţionărească românească!

 

În ţară, Ponta se dă cocoş: “Nu este nimic mai periculos pentru noi adică pentru ei – n.n.) decât să ne dezbinăm, când domnul Băsescu, ca să o facă pe Udrea preşedinte, e în stare să dea foc la ţară”.

 

Basescu Udrea Tot ce se poate, că doar dragostea e pârjol cu năbădăi, de care însuşi Ponta a fost devorat, cândva. Şi mai continuă Victoraş, susţinând că şi la “Administraţia Prezidenţială s-a format o gaşcă, care luptă pentru doamna Elena Udrea”, iar “circul ăsta de la Cotroceni ajunge într-o zonă mai joasă decât a manelismelor”. Taman, aşa!

 

Cam astfel arată, în clipa de faţă, “interesele României” şi “agenda cetăţeanului”: trag ăştia de ţară, într-o parte şi în cealaltă, decişi s-o sfâşie şi să apuce fiecare o bucată cât mai mare, să le ajungă măcar pentru o mantie de “demnitari”, adică de oameni fără demnitate, dar cu funcţie impropriu numită aşa.