Porfira Loghin, răzeşă din Igeşti

Din Geneva (Elveţia), domnul Mihai Câmpeanu îmi sugerează, indirect, o datorie comună: aceea de a constitui Arhivele Bucovinene ale Sufletului, adunând şi gestionând mărturii, care, odată şi odată, pot reprezenta un fond documentar necesar şi remarcabil, pe care să-l valorifice oricine, dacă nu mi-o fi dat mie să o fac. Prin urmare, prin voia sorţii şi a întâmplării, încep această rubrică nouă, rugându-vă să o întregiţi, să îmbogăţiţi fondul de memorie bucovineană cu propriile dumneavoastră patrimonii (Ion Drăguşanul).

“Numele meu este Mihai Câmpeanu, fiul lui Traian Câmpean si al Victoriei Loghin / Buta, născută la Igeşti, Bucovina, bunica fiind Profira Loghin din Igesti.

În anexă, veti găsi documentele relative la Profira Loghin, căsătorită Buta, cu soţul decedat în război, recăsătoritã cu Mihai Munteanu.

Rude: Loghin Alexandru, cu doi copii la Constanta, Ion şi Virginia; Victor Loghin, căsătorit la Grabăţ, în Banat, cu Bervy (suebă), deportaţi în Bărăgan şi reîntorşi la Grabăţ. Familia Iuricescu a locuit în Ferentari, Bucuresti.

Sper să nu vă ocup inutil timpul. Puteţi depune documentele la pubelă, după lectură. Munca dumneavoastră impune respect. Pentru prima dată, am avut informatii despre Igeşti, la 76 de ani.

Vã doresc multã sãnãtate,

Michel Campeanu

Geneva, Elvetia.

Conform certificatului de naştere, Porfira Loghin, născută la 31 august 1894, a fost fiica răzeşilor Iordachi Loghin şi Maria (Marghioala) Iuricescu, căsătorită cu răzeşul Vasile al lui Isaia Buta şi al Eudochiei Luchian. Victoria, fata Porfirei şi a lui Vasile Buta, s-a născut în 6 decembrie 1917, preot al satului răzeşesc fiind Iosif Cocinschi, care a săvârşit taina botezului, iar moaşă – Domnica Haritescu. Naşe au fost Emilia lui Nicolai Loghin şi Victoria, fiica lui Vasile Iuricescu, “ambele răzeşe în Igeşti”.

Fiecare om este important. Fiecare om, prin neuitare, înseamnă memorie bucovineană. Sunt fericit că mulţi bucovineni simt, trăiesc pe deplin acest adevăr.

ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI No Comments May 3

Ţara arde, dar se rumenesc… mititeii!

Nici n-am prins de veste că, de un timp, încoace, în mult iubita noastră patrie se joacă iar “Învârtita” pe figuri, în două etape de comori folclorice distincte, faza pe Europa şi faza pe România. Habar nu am de ce nu invers şi viceversa, dar nu pun la inimă. Treaba lor, privilegiile lor, învârtelile lor.

Cică, în această lună, se vor desfăşura alegerile pentru Parlamentul Europei. Fără cerşetorie politică, fără mită electorală, dar cu mici şi bere, de te apucă zbenga. Cu mici, ca să nu se simtă singuri mititeii care candidează, tot o nevestică şi o nevăstuică, şi una, şi cealaltă, cu muşcătură extrem de veninoasă.

În ţara lui Kim Ir Ponta (bagă omul la Kim Ir de căpchiază DNA-ul!), poporul petrece şi se petrece veşnic înfometat, dar şi mai des pofticios. Nu se mai dă şpagă electorală, ci mititei cu mazăre, unii de pe grătar, alţii de pe liste. La corectitudinea opţiunilor daco-romane strămoşeşti veghează Gerula Gabriel Oprea. Cum? Nu Gerula, ci Generalul? Tot un drac!

Între timp, după cum mi s-a spus, Traian Băsescu a sărit în gol cu paraşuta, urmând să sfârşească într-un salt mortal de la Cotroceni, caz în care Elena Băsescu va beneficia de cursuri gratuite de alfabetizare, deşi nu ajută.

Tot între timp, Elena Udrea s-a pus, cică, cu miştocăreala pe Gheorghe Flutur, numărându-i oile cu care a scris “bucovina” pe coaste, în vreme ce berbecii ei zodiacali îi tot cheamă liftul spre Cotroceni, deşi ţara nu are lifturi, ci numai liftinguri sau cum naiba se mai cheamă trudele chirurgicale de păstrat băbătiile arătoase. Prin plaiul mioritic umblă mititeii politruci, cu feţe zâmbitoare şi duhnind de amabilitate, iar neamul daco-roman nici că vede în artistul deplin Mircea Diaconu singura lui şansă de a le da ăstora, mititeilor cerşetori de pleaşcă naivă electorală, cu opinca în nas. Păcat! Mare păcat!

Urzica vieneza No Comments May 2

Sărbătoarea Cărţilor la Corlata

Marius Chelaru, Menachem Falek, Radu Bercea, Constantin Horbovanu, Mihai Pânzaru-PIM şi Gabriela Teişanu, la Sărbătoarea Cărţilor de la Corlata

Tiberiu Cosovan

Un material, semnat de Tiberiu Cosovan, dar pe care “Monitorul de Suceava” nu l-a mai publicat, din lipsă de spaţiu (ceea ce este firesc într-o lună electorală), va fi găzduit de site-ul meu, site în care voi insera şi titluri din materialele de presă video care fac referire la acest eveniment al unora dintre noi.

Profit de prilej pentru a mulţumi televiziunii “TV PLUS” şi soţilor Băişanu, proprietarii televiziunii, care au participat la manifestări, din câte mi s-a spus (dacă aş fi ştiut atunci, m-aş fi bucurat să-i salut; oricum, le rămân profund îndatorat).

Foto-reportajul lui Tiberiu Cosovan este însoţit de “grăitorul” portret din stânga, pe care am izbutit să-l fac la Rădăuţi, într-un entuziasm pozaristic firesc.

Cu câteva minute în urmă, mi-a scris Menachem Falek. A ajuns cu bine la Ierusalim şi, ca şi mine, a dormit, neîntors, mai bine de 48 de ore. Cu un avans de patru ceasuri, eu, cu profesionistul Cornel Boicu la volan, am ajuns acasă cu o jumătate de ceas mai devreme decât Menachem Falek.

Căminul Cultural „Florin Piersic”

Sărbătoarea cărţilor, la Corlata

Ediţia de primăvară a „Sărbătorilor Memoriei”, care vizează „Arderea cărţilor Bucovinei”, manifestare itinerantă care a debutat săptămâna trecută (de „Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor”), la Rădăuţi, şi a continuat apoi pe traseul Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, s-a desfăşurat duminică în satul Corlata, comuna Berchişeşti.

Ion Drăguşanul şi Violeta Ţăran

Căminul Cultural „Florin Piersic” din Corlata,

„un adevărat ateneu care cheamă şi implică actul de cultură”

Dacă manifestarea itinerantă a avut ca locaţii de desfăşurare, pe parcursul săptămânii, Biblioteca Municipală „Tudor Flondor” din Rădăuţi, Casele de Cultură din Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc şi Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina din Gura Humorului, la Corlata evenimentul a fost găzduit de generoasa sală a Căminului Cultural „Florin Piersic”, „un adevărat ateneu care cheamă şi implică actul de cultură”, aşa cum a remarcat, la deschidere, graficianul Mihai Pânzaru PIM, unul dintre provocatorii manifestării.

Violeta Ţăran

Gazdele, în frunte cu primarul comunei, Violeta Ţăran, şi-au întâmpinat oaspeţii în pragul Căminului Cultural cu pâine şi sare, primirea vizându-i deopotrivă pe oficialii care au acordat atenţia cuvenită evenimentului şi pe organizatorii, scriitorii & ilustratorii de carte care, s-au conjugat în rostuirea acestui eveniment.

Viitor, pâine şi sare

Au adresat salutul creştinesc al momentului („Hristos a înviat!”) preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, senatorul Ovidiu Donţu şi dr. Tiberius Brădăţan, candidatul social-democraţilor suceveni la alegerile europarlamentare, şi, în atmosfera de sărbătoare a manifestării (pe care au imprimat-o, printr-o armonioasă colaborare, edilul comunei, Violeta Ţăran, şi managerul Centrului Cultural Bucovina, Viorel Varvaroi), s-a derulat întreaga acţiune moderată de scriitorul Ion Drăguşanul.

Managerul Centrului Cultural “Bucovina”, Viorel Varvaroi

Constantin Mărgineanu, Ioan Cătălin Nechifor, Violeta Ţăran, Tiberiu Brădăţan, Ovidiu Donţu

Prezentări de carte, „Cântecul Corlatei”,

recitări, lecturi şi doine

Aşa că, poetul israelian Menachem M. Falek”, vicepreşedintele Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Ebraică din Israel, a prezentat cartea lui Dan Pagis (16 octombrie 1930, Rădăuţi – 29 iulie 1986, Ierusalim), editată în premieră în ediţie bilingvă ebraico-română, volum prin care autorul acesteia s-a întors postum în Panteonul Spiritualităţii Bucovinene, iar poetul ieşean Marius Chelaru a prezentat recenta carte a lui Menachem M. Falek, „Clovn pe uliţele inimii”.

Menachem Falek, prezentând opera lui Dan Pagis

Marius Chelaru, prezentând opera lui Menachem Falek

A venit apoi rândul lui Constantin Horbovanu, care şi-a marcat debutul editorial cu cartea „Înţelepciunea umorului”, cu grafica de copertă realizată de Mihai Pînzaru PIM, şi s-a lansat volumul „Galeria personalităţilor bucovinene”, semnat în tandem de Radu Bercea şi Ion Drăguşanul, o carte care conţine portretele celor „vrednici de Bucovina”, reproduse după lucrările pentru care Radu Bercea a primit, în anul 2012, Premiul „Opera Omnia” conferit de Consiliul Judeţean Suceava.

Constantin Horbovanu, prezentând “Înţelepciunea umorului”

Radu Bercea, mulţumind celor care există că există

Toate acestea au fost „pigmentate” pe parcursul desfăşurării manifestării cu versuri umoristice, dar şi cu un „Cântec al Corlatei”, rostite de Ion Drăguşanul, cu recitări de versuri din poemele lui Dan Pagis şi Menachem M. Falek, cu lecturi umoristice din cartea lui Constantin Horbovanu, sau cu doine interpretate de Gabriela Teişanu (de la o doină bucovineană „a frunză”, la o doină din Bistriţa – localitatea în care a văzut lumina zilei poetul Menachem M. Falek).

Titlul onorific de

„ambasador al spiritualităţii bucovinene în Israel“

şi un spectacol folcloric oferit de localnici

Cu acest prilej, preşedintele Cătălin Nechifor i-a înmânat poetului israelian Menachem M. Falek o diplomă prin care i s-a conferit titlul onorific de „ambasador al spiritualităţii bucovinene în Israel“, iar evenimentul a continuat cu un spectacol prezentat de grupuri şi formaţii artistice (dansuri pe generaţii, „Cerbul” din Corlata) şi interpreţii locali.

Menachem Falek şi Preşedintele Ioan Cătălin Nechifor

Autori şi Cărţi, în Capitala Poeziei Europene, Corlata

Dar sărbătoarea cărţilor de la Corlata nu s-a încheiat după ce cetaşii „Cerbului” au coborât de pe scenă, ci, la invitaţia primarului Violeta Ţăran, a continuat în aer liber, pe platoul de „La ciupercă”, unde, alături de dansatorii din formaţii, s-au prins în joc şi ceilalţi participanţi la manifestare.

“Cerbul” din Corlata

Dansuri de generaţii din Corlata

În public: Marius Chelaru, Menachem Falek, Mihai Pânzaru-PIM, Violeta Ţăran, Constantin Horbovanu

În public: Marius Chelaru, Menachem Falek, Mihai Pânzaru-PIM, Violeta Ţăran, Gabriela Teişanu, Constantin Horbovanu, Dănuţ Lungu şi Ion Drăguşanul

“La Ciupercă”

„Un eveniment special, cu oameni speciali”, aşa cum a spus preşedintele Cătălin Nechifor, o sărbătoare care, aşa cum a mărturisit dr. Tiberius Brădăţan, l-a „umplut de bucurie şi frumuseţe”, dar şi de „mândria de a fi bucovinean”, o manifestare care, cum a remarcat senatorul Ovidiu Donţu, demonstrează că „criza economică nu a fost dublată de o criză a spiritului”.

Tiberiu COSOVAN

Jurnalism No Comments May 1

De mâine, o tânără mă aşteaptă acasă

Viorica, femeia veşnic tânără, care mă aşteaptă acasă

Mult prea generos a fost bunul Dumnezeu, cu mine, în viaţa asta. Mi-a dăruit cea mai importantă bogăţie posibilă, o familie teribilă, ca să am pentru ce lupta, pentru ce trăi şi pentru ce muri. Înţeleg lucrul ăsta, mult mai reverberant, abia astăzi, când partenera mea de viaţă, Viorica, a avut nevoie de serviciile mele de “taximetrist” pentru ultima dată. De mâine, Viorica e cea mai tânără pensionară (norocul femeilor, în discriminarea pozitivă faţă de bărbaţi), de mâine, o tânără mă aşteaptă acasă. Dar asta doar în săptămânile în care nu se va afla la Cluj Napoca, unde s-a încetăţenit neamul nostru şi unde Ioana Carina şi Darius Andrei reprezintă viitorul nostru ardelenesc şi viaţa noastră fără de moarte.

Tată Ceresc, îţi mulţumim mai adânc decât pot cuvintele să o facă!

Ioana Carina şi Darius Andrei, viitorul nostru ardelenesc şi viaţa noastră fără de moarte

Cronici sentimentale No Comments Apr 30

Arderea Cărţilor Bucovinei, la Suceava

Domnul Ilie Niţă, vicepreşedintele C. J. Suceava, în publicul sucevean

Când ajungi la Suceava, în târgul în care s-au ars, în 1952, cărţile clasice ale neamului românesc, te încearcă un sentiment de pustietate, de provincialism exasperant, dacă vii dinspre Corlata, localitatea bucovineană cu cei mai mulţi oameni şi cu foarte puţină populaţii. La Suceava, lucrurile stau taman pe dos: puţini oameni, multă populaţie şi mulţi politicieni.

Comemorasem noi Arderea Cărţilor Bucovinei, în această ultimă săptămână, cu intenţia declarată de a săvârşi, odată cu evreii din Israel, în 28 aprilie, şi nu aiurea în timp, cum se tot întâmplă, şi Comemorarea Holocaustului, poetul simbol al martiriului şi al ţipătului fiind, în fond, Dan Pagis, cel pe care ni-l asumaserăm prin editarea şi dăruirea cărţii “Poetul cu cerneala secretă”.

Dan Pagis s-a născut la Rădăuţi, într-un paşalâc odios, care l-a “zvârlit”, cum spunea Pagis, pe când viitorul poet avea doar 11 anişori, şi încă stăruie în a-l mai “zvârli”. Când mă refer la “noi”, fac trimitere directă şi la Consiliul Judeţean Suceava, şi la Centrul Cultural “Bucovina”, şi la Biblioteca Bucovinei “I. G. Sbiera”, şi la Muzeul Bucovinei, şi la ziarul “Monitorul de Suceava”, şi la tipografia “Muşatinii”, şi la comunităţile din Corlata, Vatra Dornei şi Gura Humorului, deci la cele constituite majoritar din oameni, dar şi la instituţiile publice din localităţile menţionate.

Directorul Bibliotecii Bucovinei, Gabriel Cărăbuş, şi, în planul "fotografului", artistul total Constantin Severin

Directorul Bibliotecii Bucovinei “I. G. Sbiera”, domnul Gabriel Cărăbuş, şi, în planul “fotografului” de ocazie, artistul total Constantin Severin

Manifestarea finală a fost deschisă de Gabi Cărăbuş, doctor în istorie şi directorul Bibliotecii Bucovinei “I. G. Sbiera”, artistul total (poet, prozator, publicist şi artist plastic) Constantin Severin mulţumindu-se cu rolul auto-asumat de artist (ca şi mine)… pozaristic, amândoi rivalizând în obţinerea de prim-planuri, în faţa unui public restrâns, dar sensibil, profund şi valoros.

Cărturarul Gheorghe Giurcă

Erau, acolo, în public, universitarul bucureştean Dumitru Balan, pictorii Constantin Ungureanu-BOX şi Iulian Dzubinski, întemeietorul ziarului “NordPress”, Ghiţă Ştirbu (asta da, surpriză!), scriitori tineri, ale căror nume sunt convins că le voi memora în viitorul apropiat, când se vor îndreptăţi la cotidian, erau, acolo, oameni frumoşi, faţă de care nutresc un profund respect. Era, tot în rândurile publicului, şi vicepreşedintele C. J. Suceava, generosul domn Ilie Niţă, de care mă leagă o caldă prietenie.

Vicepreşedintele Ilie Niţă, prezentând, cu entuziasm, cărţile lansate

Apoi, după o filipică împotriva şovinismelor de orice natură, aparţinând, conform site-ului oficial al Uniunii Europene, celui mai dur “antisemit din România”, adică subsemnatul (într-un moment asemănător, Octavian Goga a răbufnit: “Dar, domnilor, îmi insultaţi inteligenţa!”), poetul Menachem Falek ni l-a înfăţişat pe Dan Pagis.

Menachem Falek, prezentând “Poetul cu cerneala secretă”

Menachem Falek, poet cu cărţi traduse şi publicate în multe limbi europene, inclusiv în română, cu o carte-poem tradusă şi publicată în 50 limbi ale Pământului (inclusiv în chineză şi în… tătară), este prietenul pe care-l ştiu dintotdeauna şi pentru totdeauna. Doar la un lucru nu m-am aşteptat de la el, dar de ce ţi-i scris nu ai scăpare. Pentru că, imediat ce a finalizat un vibrant medalion “Dan Pagis”, Mena Pagis a scos şi mi-a înmânat, din partea Asociaţiei Scriitorilor de Limba Ebraică din Israel (similarul Uniunii Scriitorilor de la noi), o “Diplomă de Onoare”, pentru meritele pe care le-aş avea “pentru perpetuarea şi memorizarea scriitorilor evrei născuţi în Bucovina”.

Călit în bătăliile vremelniciei pământeşti, eu nu mă pierd, cu una, cu două, în nici o situaţie. Cel puţin aşa mi s-a întâmplat mereu şi mereu, dar gestul Comitetului organizaţiei profesionale a scriitorilor evrei m-a lăsat fără replică şi sugrumat de o ciudată duioşie. Mi-am revenit, însă, destul de repede, pentru că diploma pe care o reproduc mai jos, nu mie îmi aparţine, ci celor reprezentaţi instituţional de Consiliul Judeţean Suceava şi de Centrul Cultural “Bucovina”.

O diplomă care m-a lăsat fără replică

Tocmai de aceea, am insistat ca la lansările cărţii lui Dan Pagis în Israel, la Ierusalim, Tel Aviv şi Haiffa, să participe Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, domnul Ioan Cătălin Nechifor, şi nicidecum eu, care nu-s decât o biată frunză pe apă, deşi nu îşi uită rădăcinile.

Doina strămoşilor, adică doamna Gabriela Teişanu

După Dan Pagis, nu mai e loc de cuvinte, ci de ritualuri străvechi, în care omul nu-i decât un contur, o siluetă pierdută într-o imensitate albă, aşa cum, de altfel, o şi sugerează coperta cărţii “Poetul cu cerneala secretă”, realizată pe baza unui tablou de Radu Bercea. Şi cum sacralitatea spiritualităţii româneşti o reprezintă Doina, am rugat-o pe colega mea, doamna Gabriela Teişanu, să oficieze.

Constantin Horbovanu şi iniţierile în “Înţelepciunea umorului”

Abia după aceea, după Doină şi după reîntoarcerea în timp, a fost loc şi pentru cuvinte, pentru seninătatea lor optimistă, pe care Constantin Horbovanu, umorist înnăscut, o consacră în cartea “Înţelepciunea umorului”, carte serioasă, de apropape 350 de pagini, în care intră şi ilustraţiile prietenului nostru comun, artistul plastic Mihai Pânzaru-PIM.

Mihai Pânzaru-PIM

O altă Doină, cântată de Gabi Teişanu, a încheiat o poveste frumoasă, de care îi va fi tare dor, în Ţara Sfântă, poetului Menachem Falek. Tot atât de dor, pe cât ne va fi nouă, Gabi Teişanu, Corina Scântei, Radu Bercea, Mihai Pânzaru-PIM, Constantin Horbovanu, Viorel Varvaroi, Victor Rusu, Aurel Alexa, Cornel Boicu, Dănuţ Lungu, Gheorghe Senciuc şi Ion Drăguşanul, de Menachem Falek.

Menachem Falek, un om de care ne va fi dor

Mâine, îl voi conduce pe Mena Falek la Otopeni. Astăzi, la despărţire, i-am zis că arareori mi-a fost dat să întâlnesc un om ca el, iar Mena a râs: “Sigur, tare bine ar fi, dacă ar exista 10 oameni ca mine în Ierusalim! Din nefericire, sunt doar… vreo zece mii!”. Are stofă de umorist Mena Falek, iar asta îl face şi mai unic.

Ion Drăguşanul

Cronici sentimentale, Jurnalism No Comments Apr 28