Dragusanul - Blog - Part 1234

Tradiţiile – varză electorală

Ioan Cătălin Nechifor: La Curechi Folk Masl nu mă huiduieşte nimeni!

Ioan Cătălin Nechifor: La Curechi Folk Masl nu mă huiduieşte nimeni!

*

Beţia folcloroasă de la Milişăuţi are, deja tradiţie vărzoasă, dar, urmărind “promovarea și valorificarea resurselor turistice naturale și antropice ale zonei Rădăuți, în cadrul cărora o importanță deosebită se acordă elementelor de cultură materială și spirituală,  îndeosebi tradițiilor și obiceiurilor locuitorilor acestei zone, precum și legendelor bucovinene, care contribuie în mare măsură la creșterea atractivității destinației turistice Bucovina“, precum şi “antropicele” şi pitecantropicele de Câmpulung, Ioan Cătălin Nechifor ctitoreşte şi alte verze electorale, în care “tradiţiile şi legendele bucovinene” se rezumă, blasfemitor, la “expoziții dedicate producătorilor agricoli din zona Rădăuți, expoziții ale meșterilor populari, expoziții cu degustare de produse gastronomice și preparate tradiționale din județ, scenetă ce evocă una din numeroasele legende  istorice ale Bucovinei, spectacole de cântece și dansuri populare, concurs de secționare lemn la care vor participa așa-numiții “țapinari”, denumire dată lucrătorilor la pădure care manevrează buștenii cu țapina, concurs de tracțiune cai, dedicate crescătorilor de cai de tracțiune din zona Rădăuți, un bal al gospodarilor – petrecere cu produse gastronomice locale, cu muzică și dansuri populare, dedicate participanților la eveniment“.

*

Vreme de milenii, Datina, cu ipostazele degenerescente ale tradiţiilor şi obiceiurilor, au rezistat năvălirilor barbare şi ocupaţiilor de tot felul, inclusiv celei bolşevice, dar iată că, în doar câţiva ani de electoralo-flenduială, mai întâi Flutur & Co, mai apoi Nechifor & Co, au pus Datina definitiv pe butuc, au schingiuit-o nemilos, urmărind cu nesaţul cruzimii inconştiente cum i se scurge sângele, Nechifor fiind gata şi pentru bairamicul ei praznic de pe muntele Rarău.

*

În general, prostia nu mă deranjează, dar ucigătoarele ei consecinţe mă scot din minţi. În cazul de faţă, nu am de ales şi mă resemnez. Pentru triumful lui Ponta în alegeri, mândrii pui de dihori se vor înfrupta din berea publică şi din micii obşteşti, apoi vor face următoarele pozne, prevăzute în conferinţa de presă a lui Nechifor:

*

1). vor degusta produse gastronomice și preparate tradiționale din județ

2). vor hăhăi la spectacole de cântece și dansuri populare

3). îi vor aplauda pe drujbaşii concursului de secționare lemn

4). vor admira caii (boii vor sta pe margine, ca organizatori politici) înscrişi în concursul de tracțiune

5). vor ţopăi la balul gospodarilor, petrecere cu produse gastronomice locale, cu muzică și dansuri populare, dedicate participanților la eveniment

*

Halal să le fie, căci, după ce îl vor alege pe Ponta, se vor vindeca de indigestii (în afară de cea intelectuală, care e incurabilă), cu ocazia postului naţional negru, care va urma.


Primul videoclip TOY MACHINES: Flawless

Ioana-Carina, recunoscându-şi unchiul, după vizionarea videoclipului Flawless

Ioana-Carina, recunoscându-şi unchiul, după vizionarea videoclipului Flawless

*

Un sucevean extrem de talentat, Andrei Siran, a lucrat, discret, dar inspirat, un film al trecerii, în care îmbină secvenţe de cotidian, deci de biruinţe ale vremelniciei asupra eternităţii, cu secvenţe din concertul de la Festivalul din Darabani al trupei TOY MACHINES.

*

Ingenioasa metodă a citărilor (în fond, asta reprezintă colajul de secvenţe ale cotidianului clujean) pentru a defini conţinutul unei zile, din zori, până în noapte, târziu, probează că Andrei Siran se va învrednici întru o operă distinctă şi plină de personalitate.

*

Videoclipul Flawless, care, din octombrie va avea un destin aparte (din păcate, nu am voie să dau amănunte), poate fi vizionat făcând click pe Flawless sau prin accesare directă a adresei:

*

https://www.youtube.com/watch?v=ppnPnbwB1rU

*

Trebuie să mai şi mărturisesc despre cât de mândru sunt şi de acest videoclip?


Cântecul întregului: lui Dănuţ Gelucu Lungu

*

Doi au să-nsemne-ntotdeauna unul,

adâncul lor e unic şi rapace,

nopţi a desprins cu zborul lui lăstunul

ursind deasupra lor imensă pace,

ţinut solemn cu somnolenţă calmă

*

Gravat pe cer de liniştea în doi,

e spaţiul lor, pe care-l ţin în palmă

lângă o noapte care moare-n noi,

urmează să visăm, să ne cuprindă

cupola înstelată în destin

uitând că axa lumii e o grindă

*

Lângă icoana casei cu senin,

uitând de paşi, de lunga lor păşire

numai spre crucea clipei de apoi

grupată-n crucea nordului drept ştire:

unul înseamnă-ntotdeauna doi.


cântecele despovărării de cântec

O carte pe care o scriu, dar amân să o public

O carte pe care o scriu, dar amân să o public

*

Intenţionam să scriu, să public şi să ofer prietenilor “cântecele despovărării de cântec” undeva, prin ianuarie, când ar urma să împlinesc vreo şase veacuri de ispăşire. Dar asta ar însemna să mă sărbătoresc pe mine, şi nu pe ei, aşa că am să amân, pentru primăvară, lansarea cărţii, deşi o voi tipări în ianuarie. Să o am, să o pot răsfoi, să-mi tot aduc aminte.


Cântecul hotarului: lui Marcel Horodincă

*

Mie-mi vorbeau pădurile-n ascuns

acolo, sus, sub candela plăpândă,

rupându-mi umbra care m-a străpuns

când se iviră zările la pândă,

eram de mult pădure şi cântam

la margini de întoarceri şi de viaţă,

*

Hotar al pângăririlor eram

orbecăind prin negură şi ceaţă;

răbdam pironul umbrei ancestral,

oraşul va depune mărturie

doar iarba care fuge peste deal

iluzie finală să îmi fie

numai acolo unde, copleşită-n verde,

chiar şi pădurea umbra mi-o învie

apoi o pierde leneş. Şi mă pierde.