Dragusanul - Blog - Part 12

Minunata Românie a anilor 1880

 

 

 

Ilustraţii necunoscute din România anilor 1880 figurează în handbuch-ul „Illustrirter Führer / durch der Ungarischen / Ostkarpathen, Galizien, Bukowina / und / Rumänien”, publicată de Alexander F. Heksch şi Wladimir Kowszewicz la Viena, în 1882. Cartea are 50 „illustration und sechs karten” (are şi numeroase informaţii istorice), dar am ales pentru prezentare doar pe cele care vizau teritoriile locuite de români, în încercarea de a răspândi şi a face cunoscută mereu ignorata iconografie românească. Puteţi vedea şi/sau salva (imaginea salvată va fi de două ori mai mare), în ordine alfabetică, ilustraţii cu Brăila, Bucureşti, Cernăuţi, Cladova, Constanţa, Curtea de Argeş, Dragomirna, Galaţi, Iaşi, Ismail, Moisei, Rodna Veche, Rusciuc şi Giurgiu, Sighetul Marmaţiei, Sinaia, Sulina şi Tulcea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dacă doriţi imagini şi mai mari, căutaţi  handbuch-ul „Illustrirter Führer / durch der Ungarischen / Ostkarpathen, Galizien, Bukowina / und / Rumänien” în site-ul polonez POLONA (polona.pl), de unde puteţi descărca, la fel de gratuit, toate imaginile care vă interesează.

 

 


cu sânge de poet: gruia bodnărescu, ion cârdei, george pătrăuceanu, gheorghe noveanu, leon şandru humoreanu, george todoran

 

 

 

În urma poeţilor foarte tineri ai Bucovinei au rămas mult prea puţine poeme, pentru a da consistenţă câte unei cărţi de autor, dar cum toţi sunt importanţi prin ceea ce ar fi putut deveni, găsesc oportună realizarea unei antologii restrânse, care să le facă într-un fel dreptate. Pentru că li se cuvine mai mult decât recunoştinţă, şi ei fiind îndreptăţiţi întru sfinţenie (I. D.).

 


Ziua primului răsărit de soare din viaţa mea

 

 

Din 7 august 1984, Soarele răsare şi pentru mine. Zilnic, şi pentru vremurile în care îmi lipsise şi, tocmai de aceea, orbecăiam printre metafore, punând doar cuvintele să scapere, conturându-mi calea. Apoi s-a îndurat bunul Dumnezeu şi mi-a dăruit Lumina, ca să pot vedea cu limpezime că am pentru ce şi prin cine trăi. Existam, deja, în universul concreteţii dumnezeirii, pe care o reprezintă familia, iar iluminările ulterioare (Andi, Mihai, Darius, Carina) aveau să-mi transforme sufletul într-un cântec fără de sfârşit. Încă îl aud desluşind imagini, întâmplări. împliniri, de parcă dintotdeauna aş fi avut norocul să pot ţine Soarele în braţe.

 

 

Copil talentat, care, la 9 ani, câştiga un concurs internaţional de basme, cu o naraţiune scrisă la Clubul Copiilor din Suceava, Cozmina a făcut studii universitare la Cluj-Napoca şi, în paralel, în Franţa (inclusiv Master 1 şi 2) şi s-a dedicat familiei şi profesiei. Avea, de mică, o dezinvoltură incomparabilă, dobândită în culisele teatrului din Suceava şi în redacţia ziarului “Zori noi”, unde, de fapt, a copilărit cu adevărat, unde şi-a făcut ucenicia în a exista. Pentru mugurul de viaţă de odinioară lumea creaţiei însemna o proaspătă şi mereu inepuizabilă normalitate, în care se regăsea aidoma unui izvor de munte, şi tocmai de aceea, astăzi, răsădeşte cu migală, în sufletul copiilor ei, Darius şi Carina, aceleaşi repere ale fericirii, care ţin de o conştientizare precisă a ceea ce îţi ajunge şi poţi împlini.

 

Gheorghe Parascan, Cozmina şi Ion Drăguşanul

 

 

Ioana-Carina şi tatăl ei, Mihai-Octavian

Fata mea, Ana Cozmina

 

 

FERICIRE,

Răsăritul meu de Soare,

şi Dumnezeu să ni te ţie

numai întru bucurie!

 


dragoş vicol: biserică pentru lacrimile mamei

 

 

 

Dragoş Vicol a fost un poet tulburător, „inimă, cât suntem noi de departe”, care simţea „doar în sânge o răscolire de întinderi deşarte, / un chiot pădurean lunecat peste freamăt de moarte”.

 


adelina laerte cârdei: în colind cu şoimii

 

 

„Eliade, Grigore Alexandrescu și ceilalți aezi ai pietrelor vorbitoare întind prietenești mâini moldovencei care n-a uitat drumul spre mărturiile în ruină ale unui trecut de îndreptățită mândrie”.


Pagina 12 din 1,479« Prima...1011121314...203040...Ultima »