În 7 ianuarie 2015, muzica şi poezia drăguşanilor

Afişul despovărărilor din 7 ianuarie 2015

*

În 7 ianuarie 2015, ne vom face de cap: vom scoate la iveală şi vom dărui, tuturor celor interesaţi, nopţile noastre de nesomn din parcursul anului 2014. Şi prietenii, şi prefăcuţii, dar şi neprietenii sunt aşteptaţi, cu dezarmantă cumsecădenie din partea amândurora, la PADRINO LOUNGE, în holul mare al Casei de Cultură din Suceava.

*

Fără îndoială, vor putea cânta, sub “bagheta” de moderator a lui Mihai Pânzaru-PIM, şi toţi cei care vor dori să o facă. Ba chiar şi discursurile intenţionăm să le acceptăm cu plăcere, dar cu o limitare în timp la 3 minute/persoană.

*

În rest, e bine. Până atunci, vă urăm SĂRBĂTORI FERICITE!

*

andi drăguşanul

ion drăguşanul

Mântuirea sucevei lui lungu prin… mântuială

ion lungu: Găluştili îs di pomanî, pânî în decembri, cân’ îmi scot pârleala porculu’…

*

În vreme ce patria şi poporul se pregătesc de sărbătorile de iarnă, bravul edil al sucevei, domnul ţăran ion lungu, munceşte investiţionar de îi sar capacele. Mai ales cele de pe strada Mărăşeşti şi de pe ramificaţiile pietonale din zonă. Pietonale e un fel de a spune, pentru că aleile şi străduţele respective se numără printre cele mai dificile şi mai periculoase trasee cu obstacole din lume, durate anume de edilul rural lungu pentru ca sucevenii lui dragi (precum mioarele lupului) să se antreneze zilnic întru sporirea capacităţii de efort, ceea ce sănătate curată înseamnă. În fond, când ai un spital sfânt, în care, pe timpul nopţii, serviciul de urgenţă nu funcţionează, ca să nu fie trezit medicul de serviciu, condiţia fizică a pietonului e decisivă. Fotografia de mai sus aparţine cotidianului “Monitorul de Suceava“.

*

Lăcomosul lungu sapă în draci, fără să bage de seamă că îşi sapă singur groapa. De luni de zile, sapă pe Mărăşeşti, apoi astupă, bătătoreşte vag noroiul cu tălpoaiele cizmelor de cauciuc, apoi o ia de la capăt: sapă, sapă, sapă – săpa-i-ar zbenga ieşirea din viaţa publică! Nu contează că sucevenii sperau ca, la sfârşit de săptămână, să facă, în locuinţele lor, curăţenia generală (eu, ştiind năravurile lui lungu, am făcut-o din vreme) . Edilul lungu le taie apa, contribuind decisiv la creşterea vânzărilor de apă la fel de plată ca şi minţişoarele lui; lungu sapă, sapă unde a mai săpat şi unde, când va termina, va săpa iar, în curând. Pentru că aşa-i la noi: îţi găseşti de lucru de mântuială, toci banii – ca să nu ţi-i ia bugetul de stat, şi toată boierimea lui lungu o duce bine, ba chiar duhneşte de bunăstare şi de opulenţă.

*

Străduţa pe care locuieşte consilierul judeţean Mihai Grozavu

*

Detaliu de pe străduţa lui Grozavu

*

Pe străduţa pe care locuieşte consilierul judeţean Mihai Grozavu se lucrează, cu acoperiri şi cu săpături de lucrări, de trei luni. În urmă cu trei zile, nişte muncitori îndesau cu tălpile cauciucate ale cizmelor pământul noroios, apoi au venit alţii, care au început să sape. Şi în capătul aleii, la intersecţia cu strada Mărăşeşti, se lucrează.

*

Săpături pe strada Mărăşeşti

*

Detaliu cu săpători

*

Practic, “La Fierărie” se află între şantirele arheologice ale lui lungu, într-o noroială mai dihai decât mlaştinile târguşorului Okurov, din povestirea lui Saltâkov-Şcedrin. În partea de sus, s-a săpat ieri. Astăzi, nu mai sapă nimeni, deşi câţiva ştabi privesc filosoficos de pe cealaltă parte a şleaului care, până la abandonarea Prelipcăi de către ion lungu, era una dintre cele mai frumoase străzi ale oraşului. Pietonii, deposedaţi şi de craterele lunare ale spaţiului pietonal (a rămas fratele fără dale, dom’ ţăran primar?), ba escaladează peste mormanele de noroi, ba se aventurează pe fostul carosabil, în care maşinile se hârbuiesc la minut. Că-aşa-i în târgul lui cremene lungu.

*

Aventură pietonală pe Mărăşeşti

*

Săpătura de la intersecţia cu strada Oituz

*

Detaliu cu săpătura abandonată şi cu filosoficoşii şefi

*

Şefii săpătorilor lui lungu

*

Sunt convins că există şi alte “puncte de lucru”, răspândite prin întregul târg, pentru că lungu şi ai lui nu puteau rata tunul cel mare: mântuirea sucevei prin lucrări de mântuială. Numai că banii de care îşi bate joc lungu sunt cei plătiţi de noi, prin impozite directe şi indirecte. Şi, tot aşa, oraşul acesta, în care lungu îşi face de cap, al nostru ar cam fi. Măcar din punctul de vedere al patriotismului local.

*

Sunt prea mulţi la număr anii îmbuibării lui ion lungu pe seama noastră, a “cetăţenilor”, semn că, la suceava, şi DNA face parte din marea familie lungu. Ca să nu mai vorbesc de răbdarea locuitorilor, care au trecut cu îngăduinţă şi peste insulta umilirii cu găluşte, dar şi peste cea a calvarului urâţirii, cu premeditare, a oraşului în care locuim, ca să nu-mi reamintesc o spunere a lui Bolintineanu, care, cu siguranţă, la sucevenii de astăzi se referea anticipativ:

*

Cei pe poartă jugul şi-a trăi mai vor

merită să-l poarte, spre… onoarea lor!

Datina, Biblia Românilor – ediţie nouă, adăugită

*

Pentru că, de o vreme, mi se tot cer exemplare ale cărţii Datina, Biblia Românilor, pe care am publicat-o în urmă cu vreun deceniu şi pentru că, între timp, am aflat, din sursele documentare străvechi, o puzderie de alte informaţii, care îmi întăresc susţinerile de odinioară, am decis ca, imediat după lansarea de cărţi din 7 ianuarie 2015, să încep rescrierea cărţii Datina, Biblia Românilor, reorganizând şi materialul.

*

Până în toamna anului 2015, voi izbuti, desigur, să recriu şi să tipăresc a doua ediţie a accestei cărţi, extinzând, de la spaţiul sacru bucovinean, la cel naţional, şi metoda de abordare. Prin urmare, cei care o doresc, sunt rugaţi să-mi comunice din vreme, ca să-i pot lua în evidenţă şi să le trimit cartea înaintea lansării oficiale a noii ediţii, una revizuită şi adăugită.

*

Precizez că, şi în varianta ediţiei întâi, cartea încerca recuperarea de istorie şi de spiritualitate strămoşească din reperele Datinii, care este, precum Biblia pentru evrei, istoria neamului nostru.