Pictorul Dimitrie SAVU mi-a luminat sufletul

Andi, pictat de Dimitrie SAVU

*

Astăzi, 7 septembrie, în vreme ce încercam să-i asigur poetului şi publicistului Roman Istrati una dintre cele mai frumoase zile din viaţa sa, un rădăuţean mă căuta pe la Centrul Cultural “Bucovina”, ca să-mi înmâneze un dar din partea splendidului meu prieten rădăuţean, pictorul Dimitrie Savu. Prins cu treburile, nici nu am avut când desface pachetul şi-abia târziu, când am ajuns acasă, am îndepărtat ambalajul şi am rămas blocat: nici măcar soţiei nu-l puteam arăta, de teamă să nu-i dăuneze şocul. În tablou era Andi, pictat după coperta alb-negru a cărţii mele şi a lui Andi, “despovărarea de cântec”, pe care am lansat-o în ianuarie şi în care, în mod firesc, un poem era închinat Maestrului Dimitrie Savu, prin tehnica acrostigului.

*

A durat ceva vreme până să-mi revin, pentru că tabloul surprinde mai bine şi decât un aparat de fotografiat dezlănţuirea şi risipa de energie care-l cuprind pe Andi, atunci când cântă. L-am sunat pe admirabilul om şi artist Dimitrie Savu şi i-am zis că bunul Dumnezeu, care mi-a întors imediat şi înzecit bucuria pe care i-am adus-o lui Roman Istrati, cu siguranţă că îi va aduce şi Domniei Sale, imediat şi înzecit, lumina cu care Dimitrie Savu mi-a purificat sufletul.

*

Fotografiat târziu şi fără bliţ, tabloul nu arată, în cele două imagini care însoţesc acest material, nici pe departe la fel de minunat cum arată în realitate. Mulţumesc, prietene!

*

Doamne, nu ţi-am cerut, de multă vreme nimic, mulţumindu-ţi mereu pentru ce-mi dăruieşti. Dar acum te rog, Doamne, întoarce-i înzecit Maestrului Dimitrie Savu bucuria pe care mi-a adus-o!

*

Andi Drăguşanul, în viziunea pictorului Dimitrie Savu

Lăutarii, horele şi giocurile Bucovinei istorice

Taraful lui Nicolae Picu, la scaldele de la Lăpuşna

*

Dincolo de legendările mai mult sau mai puţin părtinitoare, lăutăria din Bucovina înseamnă, prin mărturiile pe care le-a lăsat, şi o contribuţie la memoria obştească a locurilor, dar şi o rădăcină de necontestat, pe care, în curând, voi găsi calea să o pun la dispoziţia tuturor, în variantă audio, ca să puteţi înţelege şi singuri cât de ne-bucovinean este folclorul ultimilor 70 de ani şi, mai ales cel al asaltului democratic al netoţilor asupra televiziunilor locale, via – penibilele festivaluri „de masă”,  cu jurizări şi mai înstrăinate şi de cauză, şi adevăr.

*

Materialul care urmează nu înseamnă, deocamdată, decât fişele cu care pregătesc, încetul cu încetul, o carte despre spiritualitatea bucovineană obştească reală, un inventar al forţelor lăutăreşti şi al repertoriilor de la cumpăna veacurilor XIX şi XX. Mai am de precizat doar faptul că posed copiile tuturor partiturilor repertoriilor de mai jos şi că, după ce le vom fi auzit, probabil că le vom înregistra cu o vioară, două, pentru fonotecare, iar pe cele mai frumoase şi mai caracteristice pentru muzica veche bucovineană le vom rezerva “Zicălaşilor“. Pentru că, oricât s-or da de ceasul morţii pentru dispariţia “Zicălaşilor” unii, alţii, “Zicălaşii” vor continua să vă facă martori vii şi ai trecutelor vremi. În fond, ăsta-i rostul zicălaşilor şi de-aceea noi i-am căutat, i-am aflat, i-am înţeles şi, apoi, i-am întrupat.

*

 BĂIŞEŞTI

*

Ambrozie Frijan din Băişeşti, vioară, n. 1870. Repertoriu: „Drăceanca”, „Durduleana”, „Vivat la masă”, „Busuioc”, „Corabasca”, „Stroieşteanca”, „Hora mielului”.

*

BĂLĂCEANA

* 

Foca Cobzari din Bălăceana, vioară, n. 1867. Repertoriu: „Chiperi”, „Mocanu”, „Dolhasca”, „Ţâgăneasca”, „Corabasca”, „Ciofu”, „Horă veche”.

*

BOSANCI

*

Constantin Mihailescu din Bosanci, vioară, n. 1882. Repertoriu: „Câte doi”, „Doi cu doi”, „Fudula”, „Doi cu doi – alt joc”, „Tropoţica”, „Busuioc”, „Hora scuturată”.

*

Nicolai Aliman din Bosanci, vioară, n. Repertoriu: „Caiser”, „Ţânţăroiu”, „Turceasca”.

*

CERNĂUŢI, 1880

*

Alecu Lupaşco din Cernăuţi, în 1880: „Horă”, „Horă II”.

*

DRĂGOIEŞTI

* 

Axenti Niţan din Drăgoieşti, vioară, n. 1889. Repertoriu: „Jocul flecăilor”, „Mărunţica”, „Brâu”.

*

DORNA CANDRENI

* 

Calinic Capră din Dorna Candreni, zicălaş şi viorist, n. 1892. Repertoriu (cântece): „Norocul mieu!”, „Nevasta, bărbatul şi ibovnicul”.

*

FRĂTĂUŢII NOI

* 

Pamfil Furcaş din Frătăuţul-Nou, vioară, n. 1857. Repertoriu: „Oleandra”, „Floarea”, „Cărăşel”, „Greceasca”, „Malanca”, „La înhorbotat”, „Ţânţăroiu”, „Ciofu”, „Moldoveneasca veche”, „Moldoveneasca veche”, „Hora lui Cuza”.

*

Ilie Marcu din Frătăuţul-Nou, vioară, n. 1870. Repertoriu: „Ciobănaşu”, „Şepteleanca”, „Dâca Neagul”, „Rândunica”, „Golaneasca”, „Plângi, mireasă”, „Brâu moldovenesc”, „Ţânţăroiu”, „Munteneasca”, „Danţu”, „Danţu II”, „Arcanul”, „Hora Frătăuţului”, „Hora scuturată”, „Hora mireselor”.

*

GRĂNICEŞTI

*

Iordachi Gherasim din Grăniceşti, vioară, n. 1869. Repertoriu: „Româneasca”, „Moş bătrân”, „Cântec de joc”, „Cântec la masă”, „Cuza”, „La pornire”, „Cântec la masă”, „Cântec românesc”, „Danţul”, „Horă Veche”.

*

Mihalachi a lui Vasile Moroşan din Grăniceşti, vioară, n. 1875. Repertoriu: „Pripoianca”, „Cu schimburile”, „Corabeasca”, „Brâu”, „Ardeleneasca”,

*

GURA HUMORULUI

*

Orchestra lăutarilor din Gura Humorului, în 1907: „Hai, leliţo”, „O rusască”.

*

Alecu Marcu (cu Goriuc) din Gura Humorului, zicălaş şi viorist, n. 1847. Repertoriu (cântece): „Auzit-am eu prea bine”, „Frunză verde mătrăgună”, „La fântâna cea de peatră”.

*

Ionică Goriuc (cu Marcu) din Gura Humorului, vioară, n. 1843.

*

GURA SADOVEI

* 

Nicolai Pazari din Gura Sadovei, vioară, n. 1870. Repertoriu: „Cărăşel”, „Trandafir”, „Busuioc, la păhar dulce”, „Stroieşteanca”, „Brâu”.

*

Nichita Zlotar din Gura Sadovei, vioară, n. 1884. Repertoriu: „Ciocălău”, „Graceasca”, „Baraboi”, „Bătrâneasca”, „Lespejioara”, „Păunaşu”, „Pădureanca”, „La-nbalţatu”, „Horă veche”, „Hora Pauşa”.

*

GURA SOLCI

*

Gheorghe Chiciu (cu Bujdei) din Gura Solcei, vioară-primaş, n. 1875. Repertoriu: „Frunză verde mărăcine”, Mărioară din poiană”, „Cântec bătrânesc”, „Ciobăneasca”, „Cu schimburile”, „Trii leşeşti”, „Ardeleanca”, „Arcanul”, „Horă veche”, „Hora lui Franţ”, „Hora tinereţelor”, „Hora bradului”. Am şi partitura “Horei Chiciu”, a lui Alexandru Berdescu, de unde trag concluzia că Chiciu a fost tatăl lui Gheorghe Chiciu.

*

Ion Ienciu Bujdei (cu Chiciu) din Gura Solcei, vioară-secund, n. 1851. Repertoriu: „Pe o stâncă naltă”, „Jocul babelor”, „Bulgaraş de gheaţă rece”, „Când era punguţa plină”, „Şapte fraţi”, „Cântec la masă”, „Chindie”, „Sârba noastră”, „Hora muntenească”, „Moldoveneasca”, „Hora Lenuţei”, „Hora frăţiei”.

*

Anghel Ienciu (cu Ion Ienciu) din Gura Solcei, zicălaş, n. 1875. Repertoriu (cântece): „O, iubita mea cea dulce”, „Frunză verde sălcioară”, „Frunză verde şi-o zmicea”,

*

Valentin Pribagă din Gura Solcei, vioară şi zicător, n. 1883. Repertoriu (cântece): „De la una, pân’ la două”.

*

HLINIŢA

*

Vasile Berna din Hliniţa, vioară, n. 1855. Repertoriu: „Mariţă, Mariţă”, „Sârbă veche”, „Hora Prutului”, „Hora veche”.

*

HORODNICU DE JOS ŞI DE SUS

* 

Mihai Iroftei din Horodnicul de Jos, vioară, n. Repertoriu: „Când joacă zestrea”.

*

Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, vioară, n. 1887. Repertoriu: „Coada”, „Bădeuceanca”, „Rotututunda”, „Drănicioara”, „Bâr, oiţă, bâr”, „Câte doi”, „Vicoveanca”, „La pripoi”, „Ciocălău”, „Buleandra”, „Jidaucuţa”, „Hora Prutului”, „Hora flecăilor”, „Hora nevestelor”, „Hora beţivului”, „Hora ţărănească”.

*

MAHALA

* 

Ioan Chelbea din Mahala (cu Coiţan), clarinet, n. 1878. Repertoriu: „Un joc sătesc”, „Un joc”, „Horă ţărănească”,

Gheorghe Coiţan din Mahala, trompetă, n. 1875.

*

MARGINEA

*

Menţionat, cu o piesă, doar Batalan din Marginea, vioară, n. Repertoriu: „Horă veche”.

*

MITOCU DRAGOMIRNEI

* 

Procopie Rodinciuc din Mitocu-Dragomirnei, vioară, n. 1874. Repertoriu: „Mitocanca”, „Moldoveneasca, melodie foarte veche”, „Horă din Mitoc”, „Hora legănată”, „Horă veche”.

*

OPRIŞENI

* 

Vasile Muntean din Oprişeni, vioară, n. 1884. Repertoriu: „Rândunica”, „Jâdaucuţa”, „Ţâgăneasca”, „Brâu”.

*

OSTRIŢA

* 

Gheorghe Todosan din Ostriţa, vioară, n. 1877. Repertoriu: „La uratul de Sf. Vasile”, „Sârboaica”, „Marş românesc”,

*

PĂLTINOASA

*

Ion Zlotar, din Păltinoasa, vioară. Repertoriu: „Sârbeasca”, „Moldoveneasca”, „Horă veche”, „Horă”.

Catrina Bradu (cu Zlotar) din Păltinoasa, „cu vocea”, n. Repertoriu (cântece): „Trandafir frumos”.

*

PĂRHĂUŢI

* 

Gheorghe Cherar din Părhăuţi, vioară, n. 1867. Repertoriu: „Busuioc”, „Sârbeasca”.

*

PĂTRĂUŢII DE SUS

*

Ilie Bodnariuc din Pătrăuţii de Sus, vioară, n. 1854. Repertoriu: „Corabasca”, „Moldoveneasca”, „Danţu”.

*

PÂRTEŞTII DE JOS

* 

Iancu Paranici din Pârteştii de Jos, vioară, n. Repertoriu: „Un joc ţărănesc”, „La scoaterea zestrei”.

*

 POIENI

*

Pentelei a lui George Portică din Poieni, vioară, n. 1860. Repertoriu: „Rusasca”, „Moldoveneasca”,

*

PUTNA

* 

Ilie al lui Maftei Bubă din Putna, vioară, n. 1891. Repertoriu: „La scoaterea danţului”, „Fudula”, „Moldoveneasca”.

*

SFÂNTU ILIE

*

Ioan Popovici din Sf. Ilie, piston, n. 1887. Repertoriu: „Sârba Anicuţa”, „Rusasca”, „Corabeasca”.

*

STĂNEŞTII DE JOS

*

Isidor Poesteucă din Stăneştii de Jos, vioară, n. 1885. Repertoriu: „Tropoţâca”, „Ţâgăneasca”, „Corabiasca”.

*

STRAJA

* 

Lăutarii săteşti din Straja: „Horă”.

*

STOROJINEŢ

*

Vasile Ispas din Storojineţ, cântăreţ lăutăresc, n. 1868. Repertoriu (cântece): „Frunză verde de măr dulce”, „Nu mă da, mamă, pi deal”, „Lele, nu te legăna”, „Hai, puicuţă, să giucăm”, „Dor de măritat”.

*

STULPICANI

*

Petrea Şecman din Stulpicani, cimpoi, n. 1864. Repertoriu: „Ţărăneasca”, „Trii şi trii”,

*

STUPCA

* 

Ioan Bidirel din Stupca, vioară şi zicălaş, n. 1860. Repertoriu: „La păhar dulce”, „Puiculiţa”, „Ileana”, „Ţărăneasca”, „Hora ţupăită”, „Hora frumoasă”, „Hora mare”, „Foaie verde mărăcine” (cântec).

*

SUCEAVA

* 

Grigore Vindereu, în 1881: „Horă bătrânească”, „Horă bătrânească II”, „Horă”.

*

Miron Samson din Suceava, clarinet, n. 1856. Repertoriu: „Portretul”, „Oleandra”.

*

Anton Turcu din Suceava, vioară, n. Repertoriu: „Foaie verde tiriplic”, „Stroieşteanca”, „Ardelenească”.

*

Matei Onofrei din Suceava, vioară, n. 1869. Repertoriu: „Sârbă”, „Sârbă II”, „Horă de la munte”,

Anton Turcu din Suceava, vioară şi zicălaş, n. 1865. Repertoriu (cântece): „Frunză verde de pe baltă”, „Frunză verde de pe hat”.

*

ŞCHEIA

* 

Lazor Cherar (împreună cu Rostoş) din Şcheia, vioară, n. 1889. Repertoriu: „Busuioc”, „Rusasca”, „Brâu”, „Sârbă”.

*

Gheorghi Rostoş (împreună cu Cherar) din Şcheia, vioară, n. 1880. Repertoriu: „Ţâgăneasca”, „Corabeasca”, „Ciofu”, „Arcanu”, „Hora babelor”, „Horă”.

*

VALEA MOLDOVEI

* 

Vamvil Plaiu din Valea Seacă, n. 1870. Repertoriu: „Polobocul”, „Luncuşoara”, „Doi şi doi”, „De-a mâna”, „Bulgar”, „Bulgar, un joc”, „Rusasca”, „Horă”.

*

VAMA

* 

Nicolai Turcu din Vama, vioară, n. 1868. Repertoriu: „Ţărăneasca”, „La zestre”, „Danţu (Busuioc)”, „Hora lui Moş Cimpoi” (foarte veche).

*

VICOVU DE SUS

*

Costea Bogdaniuc (cu Bujdei) din Vicovu de Sus, cântăreţ lăutăresc, n. 1880. Repertoriu (Cântece): „Cenuşereasa”, „Vai, lelio, fa”, „Amărâta turturică”, cântec foarte vechi, „Femeia muncitoare”, „Aleargă popa la pădure”.

*

Alexandru al lui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, zicător şi vioară, n. 1835. Repertoriu: „Tropoţâca”, „Ciobanul”, „Măi flecăi, întoarceţi hora”, „De-a jocului”, „Trampalana”, „Zicală de gioc”, „Zicală de joc”, „Cântec vechi”, „De la Moldova”, „Boiereasca”, „La iertăciune”, „Zicală pentru flecăi”, „Zicală la înhorbotat”, „La pornire”, „Boiereasca II”, „Vicovancă”, „Marş românesc”, „Moldoveneasca”, „Danţul”, „Hora ţărănească”, „Hora mândrei”, „Hora frumoasă”, „Hora mireselor”.

*

ZAHAREŞTI

* 

Constantin Soltan din Zahareşti, vioară, n. 1868. Repertoriu: „Şi are, măi”, „Busuioc – un cântec vechi”, „Busuioc”, „Rusasca”, „Horă”, „Horă II”, „Horă III”.

Pe muzica Mihaelei Popescu, întâlnire cu…

Cantautoarea Mihaela Popescu

Risipitorul şi cu Căutătorul de sine

*

Luni, 7 septembrie 2015, începând cu ora 16, cel mai risipitor dintre toţi fiii risipitori ai istoriei umanităţii, Roman Istrati, ajuns la deja şase veacuri de existenţă, îşi va lansa cartea “d’istrati: jupânii“. Poetul şi publicistul înnăscut Roman Istrati va fi sărbătorit de Centrul Cultural “Bucovina” şi de instituţia particulară de cultură, sub emblema căreia încă mai există, Radio AS.

*

Odată cu Istrati, se va căuta pe sine burdujeneanul Adrian Moruzi, fost primar al Braşovului, prin cartea “Căutarea de sine“, editată de acelaşi Centru Cultural “Bucovina”.

*

Sarea şi piperul manifestării, în spaţiul scenografic al unei expoziţii de grafică Vasile Angel Siminiuc, pusă pe şevalete în spaţiul cultural adjudecat “LOUNGE” din holul Casei Culturii din Suceava, vor fi date, odată cu umorul savuros al oralităţii lui Roman Istrati, şi de cântecele uriaşei cantautoare Mihaela Popescu, născută şi trăitoare în Suceava, dar personalitate inconfundabilă în crearea şi interpretarea muzicii tinere româneşti.

*

Intrarea: LIBERĂ! Ieşirea: DIFICILĂ, pentru că Radio AS a pregătit, din câte am prins de veste, niscaiva delicatese, cu care să îşi asume fericitul eveniment, iar Poetul înnăscut, că doar de aia e înnăscut, şi-a pus în ghiozdanul cotidian un bax întreg de bere la cutie, pe care le va dărui doritorilor cu… doar 10 lei doza! Conform obiceiului curat românesc şi pe deplin sănătos.

*

Glumesc, desigur. Dar luni, 7 septembrie 2015, după ora 16, la “Lounge”, chiar se va petrece un eveniment cultural de excepţie şi ar fi păcat să-l rataţi:

*

Manifestul Mişcării “Naţiunea creatorilor”

Creatorii, captivii civilizaţiei

*

Naţiunea Creatorilor există dintotdeauna şi, tot dintotdeauna, a fost şi a rămas un “loc pustiu”, adică pururi neorganizat şi aflat la cheremul tuturor oportuniştilor vremilor.

*

Din august 2015, Naţiunea Creatorilor a început să se organizeze, în scopul conturării unei strategii culturale care să o reprezinte şi pe care să o impună bişniţarilor de manelism culturic şi folcloros: politicieni, activişti de partide care au primit sau vor primi în arendă instituţiile de cultură, precum şi instituţii publice.

*

Noi, Creatorii, avem îndreptăţiri, dobândite prin hăruire, dar nu ne-am revendicat niciodată îndreptăţirile şi e timpul să o facem. Ca să avem forţa de a ne face auzit cuvântul, trebuie să ne unim, să decidem împreună asupra fiecărui pas care urmează, pentru că trebuie să fie făcut.

*

Până în clipa de faţă, s-a constituit un nucleu, care să verifice îndreptăţirile fiecărui aspirant la a deveni cetăţean al Naţiunii Creatorilor – societate în egală măsură creatoare, dar şi sindicală. Aşteptăm, în maximum o săptămână, noi candidaturi, ca să putem alege un grup provizoriu al Celor 13.

*

Grupul Celor 13 este, în următoarele două săptămâni, un grup de analiză a candidaturilor pentru cetăţenia Naţiunii Creatorilor. Grupul îşi desfăşoară activitatea până în data de luni, 21 septembrie 2015, când va avea loc prima adunare generală a Mişcării “Naţiunea Creatorilor”, mişcare formată din scriitori, artişti plastici şi muzicieni.

*

Adunarea generală a Mişcării “Naţiunea Creatorilor” va stabili, prin alegeri, componenţa grupului Celor 13 şi atribuţiunile de coordonare şi reprezentare pe care le va avea.

*

Decizia în “Naţiunea Creatorilor”, şi când vizează strategii ample, dar şi întâmplări cotidiene (cărţi propuse spre editare, formule de reprezentare expoziţională sau de spectacol, în celelalte două arte), se ia doar în adunări generale, care se vor desfăşura lunar, în ziua de luni pe care adunarea generală o va stabili.

*

Putem să ne redobândim instituţiile de cultură, măcar prin strategii, pentru a afirma o viaţă culturală autentică şi care să valorifice potenţialul creator formidabil al Bucovinei de azi.

*

E timpul să nu mai fim la cheremul lui Lungu, Nechifor sau Flutur, ci partenerii lor demni, e timpul să îmbrâncim dracului potlogăriile parvenistice gen “Suceava – capitală culturală europeană”, “Teatru la Suceava”, “Muzeu de Artă la Suceava” şi aşa mai departe şi să contribuim decisiv la conturarea unui statut cultural european pentru Bucovina şi la înfiinţarea, cu realism şi cu profesionism, a unui teatru, a unui muzeu şi a tot ceea ce se va decide de adunarea generală a “Naţiunii Creatorilor”.

***

Prin urmare, aştept, prin mail, prin telefon sau în mod direct, noi candidaturi. Pentru că, înainte de toate, trebuie să mă conving că dumneavoastră, scriitorii, artiştii plastici şi muzicienii Bucovinei, chiar meritaţi jertfa pe care sunt dispus să o fac. Pentru că, dacă vă veţi dovedi împăcaţi cu soarta, mă voi împăca şi eu cu spusele Bolintineanului (“cei ce poartă jugul şi-a trăi mai vor / Merită să-l poarte, spre ruşinea lor!”) şi voi constitui o formulă exponenţială şi pentru care chiar merită să te baţi, “Cei 13”, care nu vor fi, în marea lor majoritate, Cei 13 cu care încerc, în aceste zile, să vă ajut să înţelegeţi că faceţi parte, prin îndreptăţirile înnăscute, dintr-o naţiune dumnezeiască, Naţiunea Creatorilor.

*

Ion Drăguşanul

Originea cunoscutului dans popular “Trilişeşti”

“Trilişeştii“, cu 120 de ani înainte

*

Nu ai nevoie de prea multă cultură muzicală, ca să înţelegi că “Trilişeştii” înseamnă o “kolomeikă”, deci un cântec de joc născocit de lăutarii evrei de la Kolomeea şi adus la răzeşii din sudul Bucovinei, cei din Ilişeşti (răzeşi mai existau doar la Calafindeşti şi Dărmăneşti), unde a devenit, cu timpul, o emblemă spirituală a respectivei aşezări răzeşeşti. Dar iată că unul dintre manuscrisele lui Alexandru Voievidca ne dumireşte pe deplin că dansul “Trilişeşti”, pe care îl şi numeşte, în adaosul cu strigături, “leşeasca”, provenea din… “Trii leşeşti”, deci din trei cântece leşeşti, pe care iscusiţii lăutari de la Kolomeea izbutiseră să le ansambleze într-un excelent cântec de joc… moldovenesc.