Jurnalism | Dragusanul.ro - Part 30

Festivalul “Ion Drăgoi” şi Televiziunea Română

F0

*

De douăzeci de ani, nu am mai văzut un spectacol folcloric, dar ieri m-a înșfăcat bunul Dumnezeu de guler și m-a aruncat în groapa cu lei folcloroși, care m-au căznit și mi-au sfârtecat sufletul vreme de cinci ceasuri și mai bine. Tocmai la Bacău, unde, în minunata grădină de vară, s-a desfășurat Festivalul „Ion Drăgoi”. Festival impecabil organizat de Petru Vlase și de tânărul dirijor al Ansamblului Artistic ”Busuiocul”, violonistul Mihai Gheorghiaş. Orchestră bună, în ciuda faptului că este alcătuită mai ales din colaboratori. La fel de bună, și trupa de coregrafi băcăuani, care a schimbat costumele pe bandă rulantă, pentru coregrafii liniare atribuite diferitelor zone din țară. Dansuri naționale nu am văzut, ci doar coregrafii de tipul „Balșoi Teatrî”. În zadar și fără de folos au tot descris, de-a lungul veacurilor, bieții călători străini dansurile românilor, pentru că inefabilul solar și lunar a fost izgonit în neant, în favoarea colțuroșeniilor sovietice revoltător de liniare.

*

 Dacă de festival s-ar fi ocupat băcăuanii, cred că ar fi fost cu adevărat bine. Admir, printre altele, modul cum știu să-și pună în valoare și Ansamblul Artistic „Busuiocul”, și tinerii cu voci bune din județ și din țară. Voci. Atât, în repertorii plate, preluate de la radio sau de la tembeleviziuni. Din nefericire, când Televiziunea Română vine, undeva, pe bani grei, se comportă ca niște trupe rudimentare de ocupație. Iar când „generalul” acestor migratori este o neștiutoare de spiritualitate națională precum Gheorghița Nicolai, apoi e bai! Vorbă lungă, bătucită cu platitudini bolșevice și cu pupături de funduri de ștabi, precum un gurist bistrițean, ajuns mare prin Ministerul Inculturii, și care venise cu texte penibil de false, într-o discordanță jalnică și derutantă cu o vrednică ucenică a regretatei Valeria Peter-Predescu.

*

Am ascultat multe falsuri, inclusiv din cele puse în cârca bietului Barbu Lăutaru, dar și doi violoniști botoșăneni de excepție, Lucica și Oleg Sacaliuc. În rest, voci bune și incultură gomoasă, mai ales din partea cucoanei de la televiziunea națională, pe care, tot ascultând-o perorând perorații, am asociat-o, involuntar, în mintea mea, cu Zambilica, o iepușoară la fel de folclorică, din nu mai știu ce proză interbelică.

*

 Cred că festivalul de la Bacău, dedicat memoriei inegalabilului Ion Drăgoi, inclusiv printr-o creație rapsodică a maestrului Constantin Arvinte, prezent în sală cu tinerețea sa fără de bătrânețe (are doar… 92 de ani!), înseamnă un lucru bun, un reper al eroismului cultural care se mai încăpățânează să se manifesteze prin țară, înseamnă un lucru bun, în ciuda stricăciunilor pe care le provoacă Televiziunea Română. Dar, dacă este de felicitat cu adevărat ceva, atunci am trei repere indiscutabile: Mihai Gheorghiaș, ”Busuiocul” și Petru Vlase.

*

F0Atfisul

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7 Bistrita

F8 Anton Achitei

F9 Anton Achitei

F10 Brusturoasa

F11 Lucica si Oleg Sacaliuc

F12 Lucica si Oleg Sacaliuc

F13

*


Vatra Dornei: Lansarea cărţii “poezia care cântă”

Afis BAP 2017 POEZIA CARE CANTA m

*

Cum Salonul Alb al Casei de Cultură “Platon Pardău” din Vatra Dornei are doar 50-60 de locuri pe scaune, au prioritate promotorii festivalului (vor primi şi legitimaţii), care pot veni însoţiţi de maximum doi prieteni, ivitaţii Primăriei Vatra Dornei şi ai Casei de Cultură, poeţii şi pictorii dorneni, presa şi… cam atât. Pentru că, dacă s-a stabilit că în Salonul Alb se cântă fără microfoane, inclusiv Oigăn şi Vali Rauca, în următoarele două zile, atunci trebuie evitată aglomerarea.

*

Promotorii festivalului, câştigători ai concursului organizat pe site-ul oficial “Bucovina Acoustic Park” reprezintă esenţa publicului iubitor de muzică, iar antologia aceasta de poezie, unică în lume (nu există o altă antologie a poeziei rock), lor le este destinată, în primul şi în primul rând. Cartea se va dărui doritorilor şi în nopţile de concerte din Parcul Cazinoului.


Vandalizarea Cazinoului din Vatra Dornei

Vatra Dornei 6 pe pod

*

Cazinoul din Vatra Dornei a însemnat, întotdeauna, o proprietate comunală dorneană, dar, după 1990, profitând de confuzia care se făcea între Fondul Religionar şi Mitropolia Bucovinei, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a izbutit să înşface “drăcescul” obiectiv, care nu-i aparţinea, şi să-l transforme într-o ruină. Fără complicitatea vremii, ci doar cu răutate călugărească îndătinată, Cazinoul din Vatra Dornei a fost vandalizat premeditat, furându-se candelabre, marmoră, stucaturi şi alte ornamente din piatră, şubrezindu-se zidurile, cu speranţa că bijuteria arhitectonică bucovineană se va dărâma, iar pe fundaţia lui se va putea face încă o biserică parohială, în înghesuiala de biserici parohiale care sufocă totul, inclusiv Parcul Comunal al Staţiunii Balneare, pe care tot Arhiepiscopia îl pofteşte.

*

Prădat de călugărime, sub protecţia plaselor verzi care l-au mascat, Cazinoul din Vatra Dornei arată mai rău decât biserica lui Ştefan cel Mare din Pătrăuţi, înainte de 12 mai 1712, sau decât biseria lui Petru Rareş, Sfântul Dimitrie din Suceava, în cam aceeaşi perioadă, când pe ziduri creşteau arbuşti şi bălării.

*

Ruinele Cazinoului 1

Ruinele Cazinoului 2

Ruinele Cazinoului 3

Locatia BAP 7

*

După devastarea totală a unui bun care nu îi aparţinea de drept, după jefuirea acestui monument arhitectural al patrimoniului cultural românesc din Bucovina, Arhiepiscopia lui Pimen Zainea ar fi acceptat refacerea Cazinoului din Vatra Dornei, pe fonduri europene, dar nu se ştie, încă, pe ce cotă parte din “diavoleştile” beneficii ale funcţionalităţii viitoare.


Ruinele nepăsării bucovinene de la Ilişeşti

Ilisesti biserica

*

Ctitorită la începutul secolului al XVIII-lea (1714) de către mazilul Ionaşco Isăcescul şi de jupâneasa Alexandra, mănăstirea Ilişeşti avea să fie aureolată şi de sfinţenie (în biserica ei au beneficiat de Sfintele Taine pictorul Epaminonda Bucevschi, sculptorul Archip Roşca, folcloristul Simion Florea Marian, scriitorul Iraclie Porumbescu, compozitorul Ciprian Porumbescu, lingvistul Nicolai I. Niculiţă poetul Dimitrie Florea-Rarişte, scriitorul Gheorghe Scripcă, descendent al scripcarului Papa Luca din Topliţa, stabilit la Ilişeşti în 1773, etc.), şi de o păcătoşenie dezgustătoare (“Când au luat austriecii ţara în stăpânire, era un oarecare Meletie superior al mănăstirii. Cum acest om era foarte capabil, a fost făcut vicar general. Cum, însă, ducea o viaţă destul de slobodă şi de puţin aşezată, căci avea, în mănăstire, haremul său ascuns, nu a voit să aştepte desfiinţarea mănăstirii sale, după care ar fi trebuit să se obişnuiască cu înfăţişarea socotelilor şi cu un trai modest, ci a găsit cu cale să se facă nevăzut, împreună cu o sumă însemnată de bani, şi trăieşte, acum, într-o altă mănăstire a principatului Moldovei, dar nu cu prea mare îndestulare an” – Călători străini, X, II, p. 827).

*

De decenii bune (vorba vine), biserica ortodoxă din Ilişeşti, în care a slujit, uneori, şi Iraclie Porumbescu, stă să se dărâme, dar nu-i bai, casa parohială înfloreşte de bunăstare şi de har dumnezeiesc.

*

Ilisesti casa parohiala

*

 Vorba sârbei “Brâul popilor”, de pe la 1860, prelucrată pentru interpretări corale de Gavril Muzicescu: “Numai popă să nu fii!”.

*

Ilisesti clopotnita

 


Niculai Barbă i-o trage culturii în barbă

*

După ce ne-a făcut de râs, scoțând Concertul „Ciprian Porumbescu” pe SEAP și, practic, anihilând un drept sacru la memorie, eminența cenușie a lui Gheorghe Flutur, „cascadorul” Niculai Barbă, implementat ca jandarm județean în consiliul de administrație al Centrului Cultural „Bucovina”, ne-o trage iar cu birocrația în barbă, cu doar exact trei săptămâni înainte de debutul festivalului „Bucovina Acoustic Park” de la Vatra Dornei, probând încă o dată că instituția Centrului Cultural „Bucovina”, deși are personalitate juridică proprie în punerea în practică a proiectelor aprobate de deliberativul județean (hotărârile plenului Consiliului Județean au putere de lege), este la cheremul nepriceperii lui Flutur, care scoate, mereu și mereu, castanele din foc prin ageamiul Barbă.

*

Ieri, Barbă și compania au tăbărât, printre altele, pe „Bucovina Acoustic Park” cu o nonșalanță de milițian portocaliu, care se stropșește la toată lumea. Când șefii mei direcți au cerut să fiu chemat în fața inutilului consiliu de administrație al voinței lui Flutur, ca să lămuresc detaliile care le încețoșează mințișoarele politruce, Barbă a refuzat ciocoiește, dar a trasat „sarcini” care probează că acest veșnic încurcă-lume doar la lins pingelele lui Flutur se pricepe. Șefii mei, care știu cum stă treaba cu „independența” culturii, mi-au transmis, dimineață (întotdeauna, când este de lucru, vin la serviciu din zorii zilei, iar ei, de frica lui Barbă, la fel), noile „sarcini” de partid, care se bat cap în coadă cu regulile unui festival – iar cel dornean nu e primul pe care îl fac.

*

Peste puțină vreme, trebuie să plec la Vatra Dornei, pentru perfectarea actelor finale (întârzierea tot lui Barbă se datorește) între două instituții cu personalitate juridică, dispuse și la susținerea unei oaze de cultură, nu doar la însăilările chiciuriste haida-dâra-dâr-dâr-da, cu care ne tot sufocă Flutur și Barbă, așa că nu am timp să fac și alte maldăre de hârtii inutile, în condițiile în care toată documentația excesiv de birocratică, prin care capătă drept la viață un act de cultură, a fost întocmită la timp și cu stricta respectare a dispozițiilor legii și a îndreptățirii culturii.

*

Dragi cetățeni ai promovării chiciurelii, Gheorghe Flutur și Niculai Barbă: știu că puteți desființa orice, așa că desființați! Dar nu mă mai stresați cu imbecile „țineri sub control”, că nu v-ați găsit omul. Desființați, dar vedeți-vă de lungul nasurilor, care numai cultură nu au mirosit de-a lungul vieții trupurilor care le poartă.

*

POST SCRIPTUM: Știați că, în fiecare săptămână, Centru Cultural „Bucovina”, instituție de cultură cu personalitate juridică proprie, este obligat să trimită rapoarte detaliate cetățeanului Niculai Barbă, care nu ocupă un post în Consiliul Județean Suceava, ci este șeful kgb-ului lui Flutur, despre ce urmează să se întâmple în viitorul apropiat, ca să aibă ce ține la cherem?


Pagina 30 din 228« Prima...1020...2829303132...405060...Ultima »