Dragusanul - Blog - Part 866

ILLUSTRIERTE BUKOWINA: Porturi bucovinene (II)

 

 

 

C54

Tipologii rutene

C55

Boier rutean

C56

Boier rutean (II)

C57

Negustor armean din Siret – acuarelă de Franz Jaschke (1775-1842)

C58

Negustor armean, în costum oriental – desen de Zuber (1867-1918)

C59

Armean din Suceava – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

C60

Armeancă

C61

Armeni

C62

Tipologii evreieşti

C63

Rabin

C64

Rugăciune de binecuvântarea mesei, la evrei

C65

Sărbătoare evreiască

C66

German

C67

German din Iţcani – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

C68

Nemţoaică tânără

C69

Nemţoaice din Roşia, la piaţa din Cernăuţi – de  Zuber (1867-1918)

C70

Nemţi din Iacobeni – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

C71

Nemţi bătrâni, în zi de sărbătoare

C72

Ţipter

C73

Fata ţipterului

C73 A

Familia ţipterului

C74

Filipovence, în 1810 – acuarelă de Franz Jaschke (1775-1842)

C75

Lipovence, în căruţă – desen de Zygmund

C76

Călugăriţă lipovancă – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

C77

Lipovan – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

C78

Călugări lipoveni – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

C79

Episcopul lipovenesc Ignat

C80

Grup de lipoveni – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

C81

Slovac din Bucovina – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

C82

Slovaci din Poiana Mărului – desen de Zuber (1867-1918)

C83

Ţigan cu covată – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

C84

Ţigancă, ghicind în palmă – desen de Zuber (1867-1918)

C85

Ţigani din Bulea – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

C86

Unguri

C87

Familie maghiară


ILLUSTRIERTE BUKOWINA: Locuinţe

 

LOCUINŢE BUCOVINENE

 

C87 A

Casă românească din Horodnic – desen de Charlemont (1820-1871)

C88

Casă românească din Şipeniţ – din Kaindl (1866-1930)

C88 A

Inventar casnic românesc

C89

Colibă huţulă în Rus pe Boul – desen de  Charlemont (1820-1871)

C90

Coliba din Carpaţi (huţulă) – de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

C92

Gospodării huţule pe Ceremuş

C93

Sat huţul pe Ceremuş

C94

Case ruteneşti

C96

Gospodării într-un sat româno-rutean

C97

Casă rutenească din regiunea Prutului – de Charlemont (1820-1871)

C98

Uliţă evreiască tipologică

C99

Gospodărie germană din Mitoc – desen de Charlemont (1820-1871)

C100

Interior de casă germană

C101

Aşezare tipologică germană

C102

Casă lipovenească din Fântâna Albă – din Kaindl (1866-1930)

C103

Gospodărie lipovenească – desen de Charlemont (1820-1871)

C104

Şatră ţigănească

C105

Bordeie ţigăneşti din Ropcea – desen de Charlemont (1820-1871)

C106

Bordeie ţigăneşti

D1

Interior unguresc din Dorneşti – desen de Charlemont (1820-1871)


ILLUSTRIERTE BUKOWINA: Tradiţii

 

TRADIŢII BUCOVINENE

 

D1

Naşterea, la români – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

D2

Chemarea la nuntă, la români – de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

D3

Nuntă huţănească, la Şipotele Sucevei

D4

Nuntă huţănească, pe Ceremuş

D5

Nuntă poloneză, pe Ceremuş

D6

Miri Maghiari din Dorneşti – de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

D7

Nuntă maghiară

D8

Căluşul emigranţilor din Năsăud

D9

Căluşul huţulilor (Dansul Focului)

D10

Dansul Focului – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

D11

Dansuri rutene

D12

Dansul rutean „Cerkowcia”

D13

Lăutari români din 1781

D14

Taraful lui Nicolai Picu, de la 1850

D15

Primaşul Nicolai Picu

D16

 Taraful lui Ionică Ochialbi

D17

Cimpoiaş rutean

D18

Muzicant rutean

D18 A

Muzicant german

D21

Scoaterea mortului din casă, la români –  Julius Zuber (1867-1918)

D22

Înmormântarea, la ruteni

D23

Slujbă, la biserica armenească din Suceava – de Zuber (1867-1918)

D24

Sâmbra plugului – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

D25

Sâmbra oilor – desen de Zygmund

D25 A

Stână românească – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

D25 B

Familie de păstori


ILLUSTRIERTE BUKOWINA: Obiceiuri

 

Obiceiuri bucovinene

 

D26

Ritual agrar unguresc

D27

Paştele, la ruteni

D28

Sânziene, la Suceava – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

D29

Malanka, la ruteni

D30

Cu steaua, la români – de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

D31

Irozii, la români – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

D32

Boboteaza, la Suceava – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

D33

Claca, la români – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

D34

Claca, la maghiari

D35

Claca, la ruteni

D36

Claca, la maghiari

D37

Huţancă, torcând

D38

Rutence, torcând

D39

Româncă, ţesând – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

D40

Unguroaică, la război

D41

Unguroaică, ţesând zestrea fiicei sale

D42

Piuă de ţesut sumane – de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

D43

Ţesături româneşti

D44

Produse casnice huţule

D45

 Tezaur arheologic din Horodnic (I) – de  Charlemont (1820-1871)

D46

Tezaur arheologic din Horodnic (II) – de Charlemont (1820-1871)

D47

Tezaur arheologic galiţian

 

D48

Plecarea Arhiducelui Rudolf din Bucovina, în 1885


Ghidul înhăţării de doctorate II

 

Ghidul înhăţării de doctorate

(II)

Bercea doctorate

I. ce vrăji a mai făcut constanţa

 

          Arendaşul culturii sucevene, cântăciosul călin brăteanu îşi trage, precum v-am spus deja, doctorat în folclor.
         Numai că un doctorat trebuie conceput şi scris într-un imbecil „limbaj ştiinţific”, aşa că brăteanu a angajat-o ilegal (5 perioade de câte 6 luni, în loc de 2 perioade, şi asta pe când cu reducerea cu 25 % dispusă de Boc, apoi a trucat un concurs cu unic concurent  şi câştigător), în arendăşia lui bugetară, pe constanţa cristescu, o cetăţeancă etnofolclorică toacă de carte şi dobă de incultură.

         Luându-ne pe toţi de proşti (necitiţi ca şi ea), constanţa imbecilizează, în primul volum al „Ghidului…”, dar au mai apărut încă două, pentru că brăteanu trebuie să-şi consolideze o „operă ştiinţifică”, în genul: „Despre folclorul bucovinean se găsesc informaţii importante deja în scrierile cronicarilor, în lucrarea monumentală a lui Dimitrie Cantemir intitulată „Descrierea Moldovei”, în literatură şi în lucrări de specialitate din secolul al XX-lea” (peste cele două veacuri anterioare, doldora de informaţii, trece cu indiferenţa incultului cu ifose).

         Trecând cu îngăduinţă peste prostioara patriotardă („despre folclorul bucovinean”, când vechii cărturari au scris despre folclorul moldovenesc), e bine să ştiţi că nici un cronicar, cu excepţia lui Miron Costin, care menţionează desfrâul „cu cimpoiaşi” de la curtea lui Aron Vodă, care-i compuneau balade şi cântece fără perdea.
         În rest, în cronicari, nici o informaţie, mai ales despre ţărănime, iar chestia asta l-a adus la disperare pe Ilie E. Torouţiu, care, scriind despre „Clasele sociale din Bucovina”, constata că despre ţărănime nu ştim nimic (ca şi constanţa cristescu, nici Torouţiu nu-l citise pe Cantemir).

         Dimitrie Cantemir (de unde ştie cristescu despre monumentalitatea operei lui Cantemir, dacă tot nu a citit-o? Cum de unde: din doctoratele altor inculţi!), deşi nu menţionează decât evaziv populaţia din „ţinutul Sucevei” (în pagina 208, scriind că ei „sunt înverşunaţi aproape până la eres în credinţa lor”), dă notorietate unei realităţi pe care şi documentele de cancelarie voievodală, dar şi relatările călătorilor străini o confirmă: existenţa, în întreaga Moldovă, a celor două culturi rurale, cea răzeşească (până şi în colecţia lui Voievidca o întâlnim, dar în parametri folclorici) şi cea ţărănească, a iobagilor. Care, pentru că erau aduşi din ţările megieşe, se numeau vecini.

         Despre cele două culturi rurale, cu diferenţele de obiceiuri (ca şi la Cantemir), avea să scrie, spre sfârşitul secolului al XIX-lea, şi Dimitrie Dan, iar mai târziu, şi Dionisie Bejan, şi toţi publiciştii de la gazeta mazililor şi răzeşilor (dovezi, în Povestea aşezărilor bucovinene ***).

         Nu există imbecilitate mai mare, cumplit de dăunătoare spiritualităţii româneşti (conform formulării lui Xenopol) decât să faci un talmeş-balmeş „ştiinţific” din cele două culturi rurale distincte, iar constanţa şi ceilalţi dohotori universitari, care complicitează la opera curiculară a „ghidurilor iubitorilor de folclor” de teapa brăteanu, asta fac, falsifică adevăruri mărturisite şi le impun prin „prestigiul” autorităţii titlurilor, numai Dumnezeu ştie cum obţinute.

         Să pui, de pildă, baladele de la curtea lui Ştefan cel Mare („însă nu se ştie cine le interpreta şi ce fel de melodii folosea” – nu ştiţi voi, dohotorilor!) în seama ţărănimii (rutenii iobagi) înseamnă un fals istoric ordinar şi păgubos (alte dovezi, în Datina, Biblia Românilor).
         Se ştie cine le interpretau: zicălaşii, acompaniindu-se cu „scripci sârbeşti”, Ştefan alcătuindu-şi singur un cântec, pe care l-a salvat de la uitare mitropolitul Dosoftei. Dar dacă nu citesc nici „Călătorii străini despre Ţările Române”, nici „Contribuirile…” şi „Amintirile…” lui Sbiera, creieraşele etnomuzicologice ale dohotorilor, inclusiv universitari, rămân netede şi goale de adevăruri mărturisite.

         Neadevărurile, de fapt „linguşirile şi înălţările peste ceea ce suntem în adevăr”, cum spunea Xenopol (dar există o formulare asemănătoare şi în Cantemir), „asupra intereselor popoarelor este mişelie”. Pentru că românilor moldoveni „le va fi mai folositor dacă le vom arăta limpede, în faţă, cusururile care-i sluţesc, decât dacă i-am înşela cu linguşiri blajine şi cu dezvinovăţiri dibace, încât să creadă că, în asemenea lucruri, ei se conduc după dreptate” şi adevăr.

                 Precum se vede, în totală contradicţie cu universitarii cristescu, rucsanda, bucescu sau dănilă, şi Cantemir, ca şi Xenopol mai târziu, a refuzat să comită vreo mişelie împotriva propriului popor.

 

VA URMA. Doar şi prostia are… 3 volume


Pagina 866 din 929« Prima...102030...864865866867868...880890900...Ultima »