Dragusanul - Blog - Part 22

of, biet popor, de lanţuri nu te plânge!

*

of, biet popor, de lanţuri nu te plânge,

căci braţul îl întinzi mereu supus,

iar când călăul sufletul ţi-l stânge

şi-l înfăşoară-n giulgiul lui Iisus,

tu îţi asumi cu blândă resemnare

prigoana fără seamăn drept destin,

deşi nepământeşte încă doare

pe frunte sfârtecarea unui spin,

*

iar din văzduh aceleaşi stoluri rele

te lasă fără Soare şi părinţi,

căci nu mai ştii cum să aprinzi în stele

ecoul sfânt al vetrelor fierbinţi

şi să te-aduni în jurul lor de veghe

şi-n apărarea libertăţii tale,

deja copacii îţi croiră zeghe

din ce au fost deasupra rănii zale

*

şi nu ridici spre ceruri nici un steag

şi nici privirea cerul nu-l atinge

căci ai uitat să mori din drag de drag,

of, biet popor, de lanţuri nu te plânge!


De ce fascina George Sand?

*

Niciodată nu am ştiut cum arăta George Sand şi nici opera ei nu m-a interesat. Nu am citit un rând din ce-a scris, deşi e mai mult ca sigur că mitul ei s-a soldat şi cu traduceri ale unor cărţi în limba română. Şi văd, astăzi, în familia din 13 iunie 1876, acest desen, cu profilul aproape arab al unei femei, care, în vremea aceea, purta nume bărbătesc şi revoluţiona, practic, omenirea. O iubeau cu patimă scriitorii, muzicienii şi pictorii vremii, în ciuda statutului ei cunoscut şi recunoscut de femeie uşuratică. Frumoasă nu prea era, delicateţea îi lipsea cu desăvârşire, iar limbajul ei aproape brutal, de care am cunoştinţă din memoriile vremii, în loc s-o stigmatizeze, părea s-o înnobileze. De ce o iubeau bărbaţii? Pentru că era unică şi irepetabilă, pentru că prevestea o viitorime în care nu ar mai fi contrariat şi interesat pe nimeni. Cel puţin, eu aşa cred.


și rătăcirea sigur o s-o ierte

*

precum o spune Cartea, doar Iisus

va mijloci pe Calea ce-o cunoaște,

dar prin biserici banu-i mai presus

și se pavează Calea Lui cu moaște,

prea multă lăcomie de arginți

umbri icoana Marelui Mister,

iar Dumnezeu, înlocuit cu sfinți,

lăsă un gol nemăsurat în cer,

*

iar noi, ca răzvrătiți doar din prostie,

din bigotism nenorocit de snobi,

chiar dacă-am nimeri în veșnicie,

nu fii vom fi, ci un șirag de robi,

căci prea-i adânc stigmatul rătăcirii

sub cârja pământeștilor cârmaci

de când plătim obolul nesimțirii,

de când pe la altare niște vraci

*

îndeasă-n minți și-n suflete vulgare

idolatria oaselor inerte,

dar Tatăl Nostru este bun și mare

și rătăcirea sigur o s-o ierte


poporul meu produce numai hoţi

*

poporul meu produce numai hoţi,

numai tâlhari ce ies la drumul mare

şi dau în noi cu ghioagă de netoţi

din parlament şi de la guvernare,

hoţi peste tot, în agenţii de stat

şi-n sălile de falsă judecată,

tâlhari prin bănci şi-ntregul aparat

de tras românii ne-ncetat pe roată,

*

hoţi şi tâlhari legitimaţi prin vot

şi prin corupt accesul la putere

încât nici să respire nu mai pot

românii îmbrânciţi doar prin unghere

în ţara lor de jertfă şi de sânge

pe care-o moşteniră din strămoşi:

chiar n-auziţi pe-afară cum vă plânge

şi sfântul cer, români orgolioşi,

*

dar orbi la nedreptate şi osândă

şi mioritic resemnaţi mai toţi

cum hoţii şi tâlharii stau la pândă?

poporul meu produce numai hoţi


VIDEO: Muzica lui Ciprian Porumbescu

*

Pentru prima dată în istorie, în 14 octombrie 2017, ziua de naştere a lui Ciprian Porumbescu, la Suceava au răsunat, sub genericul „Rapsodia Română”, o parte dintre piesele marelui compozitor de la Stupca, retrezite la viaţă de noi, „Zicălaşii”. Dacă nu au făcut-o alţii, în atât amar de vreme, nu puteam trece nepăsători pe lângă indiferenţa obştească şi, cum ne stă în felul de a fi, ne-am închinat memoriei lui Ciprian Porumbescu după cum ne-am priceput să o facem, dar cu deplină implicare.

*

Adrian Pulpă, Narcis Rotaru, Răzvan Mitoceanu, Petru Oloieru şi Ionuţ Chitic – în ordinea de pe scenă -, sub conducerea muzicală a profesorilor Petru Oloieru şi Răzvan Mitoceanu au interpretat, pentru un public fantastic, piese instrumentale compuse de Ciprian Porumbescu şi melodii populare culese de el de la Stupca, în următoarea ordine de concert:

*

Rapsodia Română

Tuchiluș prin măgheruș

Pe câmpiile Stupcei

*

Hora lui Traian

Hora 3

Bătrâneasca

Frunză verde de piper

Leliţa de la Munteni

Hora 5

Dragoş Vodă cel vestit

Pân’ era cioroaica barză

Tu Ileană dintre brazi

Ţiganii se sfătuiră

Haideţi, fraţi, cu bucurie!

Lăsați-mă să cânt

*

*

 

O producție a Centrului Cultural „Bucovina”

*

Imagine: Dănuț LUNGU

Procesare: Lucian CĂLUȘERIU


Pagina 22 din 868« Prima...10...2021222324...304050...Ultima »