Cântecul naţional în Bucovina: Solca

*

„Solca e o stradă, dar o stradă dreaptă, bine orânduită, destul de noroioasă. În calea mea spre mănăstire nu văd alta decât ţerani de-ai noştri, ca cei de asară, ba chiar şi câte o munteancă purtând catrinţa neagră cu marginea roşie. În curţi stau căruţele lor deshămate. Oamenii au venit ca să plătească la perceptor şi ca să se spoveduiască la preot”, scria Nicolae Iorga, în 1904, în Joia Paştelui. Dar Solca devenise staţiunea balneară de renume („al doilea Meran”), cu două aşezăminte pentru cură, înconjurate de vile de vacanţă ale celor mai bogaţi oameni din Bucovina, cu un parc în care cântau muzică vieneză orchestre evreieşti celebre, care încântau inima nomenclaturii locale, în frunte cu Tigran Ritter von Pruncul, care ţinea sus steagul românismului, în casa lui fiinţând, din 1896, cabinetul de lectură „Sentinela Poporului”, care avea, încă din start, 300 de cărţi (un număr impresionant pentru vremurile acelea), 4 abonamente la gazete şi o avere de 56 florini şi 68 creiţari.

*

„La Solca, Bucovina, e colaborator lăutarul Gheorghe Gorovei credincios al academicianului Simion Florea Marian, la culegerea cântecelor”, dar nu şi în 1914, când Alexandru Voievidca ajunge în Solca şi când, ca şi Marian, lăutarul plecase în veşnicie. Cântecul naţional românesc nu prea mai încăpea în această oază de europenism, numită Solca, dar Alexandru Voievidca tot avea să descopere câteva relicve ale identităţii noastre naţionale:

*

Frunză verde de-alunică – 2191, Nicolai Burdă, 1914

Astă vară la Ispas – 2185, Ioan Burdă, 1914

La cârşmă, la făgădău – 2184, Ioan Burdă, 1914

Seleaca inima mea! – 2189, Paraschiva Ciobotar, 1914

Frunză verde trii migdale – 2190, Veronica Manea, 1914

Foaie verde grâu mărunt – 2245, Iroftei Bilan, 1914

Cântecul naţional în Bucovina: Soloneţ

*

În satul celebrului culegător de cântece Constantin Milici, care era şi un bun cântăreţ – după cum sugerează Alexandru Voievidca, rapsodul cu faimă era Filimon Milici, concurat de învăţătorul Edward Pral – personaj important al zonei, secretar al băncii raiffeiseniene din Todireşti şi Soloneţ, dar şi de localnicii Alexandru Hulai şi Mihai Tipa.

* 

Cântece fonotecate:

 *

p62

p82

p84

p125

p197

*

Repertoriul vechi al Soloneţului:

*

O melodie care se fluieră în Soloneţ – 519, Mihai Tipa, 1908

Trii leşeşti – 237, Filimon Milici, 1907

Bulgar – 240, Filimon Milici, 1907

Bulgar – 239, Filimon Milici, 1907

Corăbiasca – 238, Filimon Milici, 1907

Ardeleneasca – 245, Edward Pral, 1907

De-ai şti cât îmi ieşti de dragă – 234, Filemon Milici, 1907

Blăstămul – 233, Filimon Milici, 1907

Foaie verde trii caline – 235, Filimon Milici, 1907

Cântec vechi – 248, Alexandru Hulai, 1907

Vivat, să trăiască! – 229, Filimon Milici, 1907

Dânga, dânga, da! – 243, Constantin Milici, 1907

Zâle de lucru – 241, Constantin Milici, 1907

Baba mea – 230, Filimon Milici, 1907

Frunză verde trii alune – 228, Edward Pral, 1907

La crâşmă la Făgădău – 227, Edward Pral, 1907

Măi bădiţă Constantine – 242, Constantin Milici, 1907

Foaie verde de trifoi – 232, Filimon Milici, 1907

Măi bădiţă, bădişor – 952, Mihai Tipa, 1908

Doină – 518, Mihai Tipa, 1908

Bădiţa care iubeşte – 236, Filimon Milici, 1907

Spune, mândro! – 246, Edward Pral, 1907

Cântecul naţional în Bucovina: Straja

*

Straja avea un grup de lăutari săteşti, pe care Alexandru Voievidca îi ascultase, în 1908, cântând o horă, şi care sunt probabilii născocitori ai cântecului, care se şi juca, „Bătrâneasca din Straja”, auzită, în 1909, la Voitinel, în interpretarea învăţătorului Vasile Chira.

* 

Cântec fonotecat:

*

p170

*

Repertoriul vechi al Strajei:

 *

Horă – 794, lăutarii săteşti, 1908

Mai străin om decât minie – 792, Cristina Juravlia, 1908

Floricică, florice – 786, Aniţa Popescu, 1908

Şi am auzât din vecini – 793, Dimitrie Popescu, 1908

Soacrei mari – 785, Aniţa Popescu, 1908

De la nuntă – 791, Cristina Juravlia, 1908

Nu mă da, mamă, cu sîla! – 783, Aniţa Popescu, 1908

Rozmalin cu creangă-n vale – 784, Aniţa Popescu, 1908

Fudula – 788, Aniţa Popescu, 1908

Bătrâneasca din Straja – 1255, Vasile Chira, 1909

Cântec de leagăn – 790, Cristina Juravlia, 1908

Tu mireasă, und’ te duci – 787, Aniţa Popescu, 1908

Cântecul naţional în Bucovina: Stroieşti

*

La Stroieşti, toată lumea cânta, tonul fiind dat de învăţătorul Dumitru Gemeniuc, înzestrat mânuitor de violină, de preotul Ioan Doroftei, pasionat al vechiului cântec românesc, inclusiv al celui răzeşesc, şi de ţărancele Ana Gemeniuc, Natalia Poleac, Rahila Delnea şi Ana Mateiciuc. Cântece vechi, unele venite din Ardeal, altele din vechile tradiţii moldoveneşti, altele împrumutate din satele megieşe, conturează o individualitate muzicală, care va determina, în satele din jur, ba chiar şi în Suceava, apariţia unor dansuri precum „Stroieşteanca” sau „Bătuta din Stroieşti”.

*

Cântece fonotecate:

 *

p12

p38

p63

p163

p260

*

Repertoriul vechi al Stroieştilor:

 *

Jocul cu zestrea – 101a, Dumitru Gemeniuc, 1907

Bătuta – 160, Dumitru Gemeniuc, 1907

Munteneasca – 558, Dimitrie Gemeniuc, 1908

Ardeleneasca – 161, Dumitru Gemeniuc, 1907

Hora de la Stroieşti – 557, Dumitru Gemeniuc, 1908

Vâlcu – 154, Natalia Poleac, 1907

Frunză verde trii migdale – 163, Ana Gemeniuc, 1907

Foaie verde ceapă coaptă – 556, Dumitru Gemeniuc, 1908

Pavel, Pavelaş – 151, Emilian Chira, 1907

De-ar şti, Doamne, cineva – 162, Ana Gemeniuc, 1907

Frunzuliţă de-un braduţu – 166, Rahila Delnea, 1907

Frunză verge măieran – 155, Natalia Poleac, 1907

Cântec rezăşesc – 159, Ioan Doroftei, 1907

Frunză verde de trifoi – 164, Rahila Delnea, 1907

Ileană, Ileană! – 156, Natalia Poleac, 1907

Puişor dge mierlă neagră – 153, Natalia Poleac, 19707

În pădurea înverzită – 158, Ana Mateiciuc, 1907

Frunză verde solz de peşte – 162, Rahila Delnea, 1907

Cântecul naţional în Bucovina: Stulpicani

*

„Duminică, 4 Noemvre 1888, stil nou, se va aranja în localităţile şcoalei poporale din Stulpicani o serată cu dans. Preţul de intrare pentru o persoană 1 florin, pentru o familie 1 florin 50 creiţari. Venitul curat este menit pentru şcolerii seraci din Stulpicani. Oferte benevole sunt a se trimite comitetului, care constă din următorii Domni: Petru Boca, paroch ortodox-oriental, Ignat Şmidt, învăţător, şi Wihelm Mallek, c.r. administrator poştal”. Cam aşa, adică după moda nemţească, se desfăşurau petrecerile pe valea Suhăi, şi la Stulpicani, şi la Doroteea, şi la Negrileasa, şi la Ostra, şi la Gemenea, adică în sate cu gospodari care o duceau bine şi care tocmeau, pentru „seratele cu dans” lăutari de prin Gura Humorului, Valea Seacă sau Vama, chiar dacă aveau un cimpoiaş vestit, pe Petrea Şecman din Stulpicani, născut în anul 1864, care, ca mulţi alţii dintre oamenii satelor de pe Suha, le putea zice bine şi cu vocea.

*

Cântece fonotecate:

 *

p50

p267

*

Repertoriul vechi al văii Suhăi:

 *

Ţărăneasca – 629, Petrea Şecman, 1908

Trii şi trii – 628, Petrea Şecman, 1908

Taci mireasă, nu mai plânge – 649, Mihai Bilous, 1908

De trii ori pe după masă – 654, Paraschiva Ţiganescu, 1908

Foaie verde de mătasă – 640, Ion Cernăuţan, 1908

Puică, din dragostea noastră – 630, Paraschiva Şincar, 1908

Foaie verde earbă grasă – 634, Petrea Popa, 1908

Mintea fetei – 660, Ioana Gemanar, 1908

Frunză verde de cicoare – 645, Policarp Popescu, 1908

Am zîs zău şi m-am giurat – 641, Ion Cernăuţan, 1908

Foiliţă trii surcele – 658, Maria Roşu, 1908

Sus, române, sus! – 653, Paraschiva Ţigănescu, 1908

Frunză verdie di-o şalată – 624, Alexa Nastiuc, 1908

Când aud cucul cântând – 638, Teodor Sologiuc, 1908

Firicel de earbă lungă – 661, Ioana Gemanar, 1908

Frunză verde de alun – 626, Ion Cernăuţan, 1908

Eu sunt mai mică – 643, Dochiţa Flocea, 1908

Nu-mi lega, maică, lumea! – 652, Paraschiva Ţîgănescu, 1908

Câte fete ies la joc – 625, Domnica Nastiuc, 1908

Frunzuleană trii masline – 631, Paraschiva Sincan, 1908

Foaie verde lemn uscat – 651, Mihai Bilous, 1908

Sună valea – 635, Ioana Brânză, 1908

Mândră ieşti, frumoasă ieşti – 637, Teodor Sologiuc, 1908

Dragă inimioară! – 650, Mihai Bilous, 1908

Busuioc de pe malin – 657, Varvara Axentoaie, 1908

Mierliţă, mierliţă – 622, Dochiţa Flocea, 1908