Dragusanul - Blog - Part 812

şi să-mi înveţe sufletul să cânte

*

*Dragusanul foto Gabi Sandu

*

*

o privire repede

– vorba lui Arune Pumnul –

asupra prietenilor

care îmi dau putere de viaţă

şi cărora

sufletul meu li se închină

cu dezarmantă evlavie,

prin poemul care

doar lor le este dedicat:

*

 

*Olga FINIŞ, Alina ŢĂPAR, Roman ISTRATI, Ionuţ ADOMNIŢEI, Gabriel CĂRĂBUŞ, Radu IAŢCO, Dragoş JURAVLE, Constantin-Emil URSU, Ioan Cătălin NECHIFOR, Stelian NISTOR,

Corina SCÎNTEI, Sorin FILIP, Constantin HORBOVANU, Nicolae BARBĂ, Maria Brânduşa GÎZĂ, Mihai BATOG-BUJENIŢĂ, Tiberiu COSOVAN, Constantin TIRON, Viorica PĂCURARI,

Corina KLUS, Cătălin ISTRATI, Neculai DINDIRI, Irina ŢIBULCĂ, Nataliţa SOLCAN,

Daniela Adriana NUŢU, Mirela CHIDON-FRUNZĂ, Costache OVIDENIE, Doru PETROAIE, Neculai ROŞCA, Ramona MEDELEANU, Gabriela DUMITRACHE, Nicolai PREUTESI,

Claudia ROŞCA, Gavril VÎRVARA, Elena Mihaela BOLOHAN, Bogdan Iulian POPOVICI,

Daniela DRUŢĂ, Florin PASCAL, Ana MUHA, Viorel VARVAROI, Teodora GÎLCĂ,

Viorica CIUBOTARU, Relu GAVRIL URSACHE, Lincoln DAVID, Ana CIOBANU,

Delia Ioana LEIZERIUC, Gabi HAVRILIUC, Dorin NEAGU, Mariana BILIC, Cătălin TAROPA,

Ion HRECENIUC, Neli DOICARU, Stelian VELEHORSCHI, Anatol VIERE, Dan CONSTANTINESCU, Menachem M. FALEK, Ioan MAXIM, Constantin ŞMILENSCHI, Doina MAXEMIUC,

Dana Trandafira APĂTĂCHIOAIE, Olga CRAINICIUC, Vali PINTILIE, Mona SZEKELY,

Cătălin CEZAR, Ioniţă LUCIAN, Mihaela CRĂCIUN, Gabriela TEIŞANU, Răzvan MITOCEANU, Mihai VARZARI, Vasile URSACHI, Anca LUPAŞCU, Alexa PAŞCU, Nedeea BURCĂ, Ovidiu MILICI, Sorin Severin PUHA, Natasha ASAFTEI, Angela ZAROJANU, Bogdan ATĂNĂSOAIE,

Carmel GEORGESCU, Carmen GEORGESCU, Petre SESERMAN, Bobby STROE, Mircea SFICHI, Trandafir SMETANIUC, Alina VIORELA

*

*

cum să vă spun că sufletu-mi învie

când sufletelor voastre se închină

cu liniştea cuvintelor deplină

în care dat îi este să-ntârzie,

cum să vă spun că vă rămân dator

că m-aţi durat pe sufletele voastre,

chiar dacă nu am izbutit să zbor

spre-ndepărtate înălţimi albastre,

 *

cu ce cuvinte aş putea răspunde

acelor prospeţimi vindecătoare

pe care le cuprinde o urare

ce vine, uneori, de nu ştiu unde,

dar bandajează răni şi viscolire

în iernile ca un galop de cai

şi-atât de sincer îmi tot dau de ştire

că viaţa este mult visatul rai:

*

vă mulţumesc, prieteni, de-o să ningă,

o să aştern peste ninsori cuvinte

ca sufletele voastre să le-atingă

şi să-mi înveţe sufletul să cânte


Sfântul Ioan, „Ştiutorul de Cer”

Botezul Domnului

*

Dintr-o lăuntrică pudoare, în fiecare an, de 7 ianuarie, închid telefonul. Respect prea mult memoria marelui iniţiat Ioan (Io-Anu, adică „Ştiutorul de Cer”) ca să-mi pot asuma nevrednicul de mine măcar un licăr din aura lui. Iar urările care-mi sunt adresate mi se par o impietate, deşi le sunt profund recunoscător tuturor celor care-mi poartă un gând bun. Preţuiesc gândul, dar nu mă pot „frăsui” – cum se zicea prin colinde – cu memoria lui Ioan, marele iniţiat care a pus fundamentul unei noi religii planetare şi datorită cunoaşterii credinţei primordiale, în şcoala esenienilor. Tocmai de aceea, drept omagiu adus primului „Ştiutor de Cer” al omenirii religioase (nu neapărat credincioase, dar sigur religioase), voi reproduce un material despre vremurile în care Io-Anu (aţi ghicit: Io, din titulaturile voievodale româneşti, înseamnă „Ştiutor”, adică „Iniţiat”!) crea puntea dintre vechile şi noile religii, mânat de credinţă şi de dorinţa nepământească de a birui Timpul. Ceea ce, în fond, a şi izbutit.

*

„Să profităm de aceste clipe de pregătire – ce este propovăduirea lui Ioan Botezătorul – din partea providenţei dumnezeieşti şi clipe de aşteptare din partea poporului jidovesc şi să aruncăm o privire asupra stărilor politice şi bisericeşti ale acestui popor. Este important a cunoaşte împrejurările, nu numai de a înţelege activitatea Sfântului loan Botezătorul, dar şi pentru activitatea şi viata lui Isus, pentru că aceste împrejurări au rămas aceleaşi până la sfârşitul vieţii publice a lui, pe lemnul crucii, şi până la înălţarea lui la ceruri.

*

Împăratul Octavian August a murit în anul al 14-lea, după naştere lui Isus. După el, a urmat împăratul Tiberiu. Isus a fost botezat de Sf. loan când era cam de 29 ani, prin urmare era al 15-lea an al domniei lui Tiberiu. În ludea, a domnit, după Irod, Archelau, fiind însă pârât pentru asprimea lui de jidovi înaintea împăratului, a fost revocat de aceasta, după nouă ani de domnie, şi trimis în exil. Aşa au ajuns Iudea şi Samaria ca provincii nemijlocit dependente de imperiul roman, guvernate de un procurator locţiitor, care a guvernat în numele împăratului. Această administraţie era introdusă în provincii, care pentru spiritul lor de nesupunere şi răzvrătire, nu au fost în măsură să primejduiască administraţia normală provincială romană.

*

Din punct de vedere militar, Iudea era supusă comandantului militar din Syria, care, în mai multe rânduri, a trebuit să intervină pentru asigurarea ordinii, mai în urmă, când s-a încorporat Iudea în imperiu. Mulţumită tactului comandantului Quirinus Coponius, cel dintâi locţiitor, care a dus la îndeplinire această supunere a Iudeii, căci romanii, unde au putut, au preferat să domnească peste popoarele subjugate prin domnitorii lor proprii, însă au redus puterea acestora, făcându-i jaluzi unii pe alţii. Astfel de domnitori au fost fraţii lui Archelaus, Antipa şi Filip, care au rămas domnitori tot timpul vieţii lui Isus. Antipa, în Galilea, şi Filip, în Iturea. Antipa îşi întemeie o capitală în Tiberias, lângă lacul Genezaret, Filip, în Bethsaida, lângă Iordan, nu departe de locul unde se vărsa acesta în lacul Genezaret. Ponţiu Pilat era al patrulea locţiitor, după Coponius. El venea în tară cu trei ani înainte de propovăduirea Sfântului Ioan şi a rămas în Iudea zece ani (26-36).

*

În loc să guverneze cu tact şi blândeţe poporul iritat şi nemulţumit, l-a provocat mereu, chiar şi în convingerile Iui religioase, prin asprime şi fără orice consideraţie. De obicei, rezida în Cesarea, lângă mare, unde făcea Irod un port minunat şi numai Ia sărbătoarea Paş­telui venea, încunjurat de armată, la Ierusalim, ca, din turnul (fortăreaţa) Antonia, să controleze ceea ce se petrecea în templu. Nu mai puţin deplorabilă erau situaţia bisericii şi poziţia arhiereilor. Irod şi romanii i-au pus şi revocat după placul lor. Când spune Sf. Luca că, pe timpul când boteza Ioan, au fost arhierei Anna şi Kaiaffa, înţelege, cum am arătat, că după lege, numai unul putea să fie. Valerius Gratus, locţiitorul înainte de Pilat, a revocat pe Anna şi a pus în locul lui pe Kaiaffa, însă, prin influenţa lui personală, capul mişcărilor religioase a rămas Anna; de fapt, însă, în tot timpul activităţii lui Isus, arhiereu a fost Kaiaffa.

*

Şi mai mult a stricat, în sânul iudaismului, sectele religioase, de la întoarcerea din captivitatea din Babilon, între acestea, Saduceii şi Fariseii, care mai făceau şi politică. Saduceii erau un fel de liber-cugetători hellenizaţi, au ţinui legea şi profeţii, însă au respins tradiţia şi tâlcuirea, mai ales cea fariseică, şi nu au crezut că sunt îngeri, că va fi învierea morţilor şi celelalte. Ei s-au înţeles uşor cu dominaţia străină şi, pentru aceasta, poporul nu avea încredere în ei. Anna şi Kaiaffa şi cea mai mare parte din Sinerini – bogaţi – erau Saducei. Acestora diametral opuşi le erau Fariseii, zeloşi în respectarea legilor, în înţelesul lor literar, şi au mai îngrădit acestea, după tâlcurile legiuitorilor, cu o grămadă de tradiţii şi observaţii, cu care au vătămat şi au făcut chiar imposibilă observarea legilor Mozaice, însă ei erau partidul naţional şi inamici impecabili ai dominaţiei străine, ce au considerat-o ei ca o pedeapsă a lui Dumnezeu. Aceste secte sau învrăjbit pentru motive de ordin politic şi pentru a căpătarea puterii şi de religie s-au folosit ca de o unealtă, dând, prin aceasta, în primul rând, în popor şi în religie. Aceştia se dedau fără scrupul în serviciul străinilor, ceilalţi au agitat mereu pentru răscoală.

*

Împrejurările acestea erau bune numai ca să facă cu atât mai vie aşteptarea Mântuitorului şi să facă mai uşoară trecerea împărăţiei lui Dumnezeu, de la iudaism, la creştinism” (Dumineca, Anul II, Nr. 1, 4 ianuarie 1925, pp. 2, 3).


Bin Laden, la Bucovina Rock Castle

Bin Laden la Bucovina Rock Castle

*

“After Movie 2016”, videoclipul realizat de Lucian Francisc Csibi (Relative) pentru promovarea ediţiei din 2017 a Festivalului “Bucovina Rock Castle”, mi-a umplut sufletul de nostalgie, dar şi de întrebări. Am retrăit dezlănţuirea de bucurie a tinerilor din şanţul de apărare a cetăţii, dar şi solidarizarea generaţiilor întru tinereţe, apoi am dat cu ochii de personajul sucevean, căruia i se spune Bin Laden şi care, după cum am povestit cândva, şi-a cumpărat bilete, brăţări şi tricou, din respect pentru festival.

*

Bucuria omului fără nume, dar cu îndreptăţiri, aidoma fiecăruia dintre noi, la trăiri de spiritualitate, încă mă tulbură până foarte aproape de spulberarea cutumelor sociale. Nu există repere care să determine intensitatea acestor trăiri şi poate că Bin Laden respiră cosmic tot ceea ce noi, ceilalţi, doar învâlvătăm în fremătări trecătoare de entuziasm.


cântec pentru mihnea blidariu

Mihnea si Sofia

*

moto:

Trăim într-o ţară sfâşiată de şacali
În timp ce iepuraşii tot mai ţopăie după „lideri providenţiali”…

*

(www.facebook.com/mihnea.blidariu?fref=nf)

*

*

se plânge mihnea, de la cluj,

că-n ţara asta minunată

poporul iarăşi face sluj

în faţa celui ce-i arată

ciolanul naţional pozat

din unghiuri cât mai salivante

de liviu dragnea – ce bărbat

şi ce prostii perfect savante,

 *

dar vine viscolul şi-astupă

mizeriile triumfale

şi parcă-s cântecul de după

ninsorile provinciale

sub care îndurăm în pace

să dea cu biciul alţi netoţi,

că-aşa-i românul, n-ai ce-i face,

un veşnic păcălit de hoţi,

*

dar bine că-a venit omătul

cu alte amăgiri fireşti,

pe care le-or topi cu-ncetul

alţi dragnalăi din bucureşti


Seniorii Artelor Plastice Bucovinene

Tabloul cu Seniori ai Artelor

*

Pentru că se apropie ziua de 31 ianuarie, devenită, în memoria întemeierii, la Cernăuţi, în 31 ianuarie 1932, a Societăţii Artiştilor şi Amicilor Artelor Plastice Bucovinene, Ziua Artelor Plastice Bucovinene, juriul tradiţional al manifestării a decis ca, în acest an şi în cei care vor urma, să-i sărbătorim pe Seniorii Artelor Plastice Bucovinene, şi pentru a-i apăra de nedreapta scufundare în uitare, dar şi pentru a le fi de ajutor, la vârsta deplinei înţelepciuni. Nu vor fi chemaţi sau aduşi la o manifestare publică, ci vom merge noi, în 29 ianuarie, acasă la fiecare dintre ei, le vom înmâna diplomele şi premiile, iar în 31 ianuarie 2017 chipurile şi faptele lor vor înnobila paginile ziarelor şi site-urilor partenere ale Centrului Cultural “Bucovina”

*

Seniorii Artelor Plastice Bucovinene, recunoscuţi ca atare în Anul 95 SAAAPB, sunt Ana Candrea-Constantin, Dimitrie Savu şi Adrian Bocancea – conform ordinii vârstelor, pentru că ordinea valorii, atunci când e vorba de artă, numai viitorul o poate stabili.


Pagina 812 din 1,501« Prima...102030...810811812813814...820830840...Ultima »