Grigoreşti – Suceava, la 1774

Ținutul Botoșani

10 iunie 1774

Ocolul Siretului

Grigoreştii

Toată suma caselor: 21

Scădere rufeturile, însă: 5

1 popă

1 scutelnic

2 ţigani

1 jidov

Rămân birnici 16

Birnicii:

Ioniţă

Ion Mărdari

Simion, cioban

Ioniţă Luca

Grigoraş Luca

Vasile, olariul

Vasile Zmeul

Simion Donciul

Lupul Moşniaga

Vasile Pancul

Roman, olar

Ion Bătrância

Sandul, ungurian

Chirilă, rus

Petre Mănigă

Toader Măniga

Rufeturi:

Popa Vasile

Grigoraş, scutelnic lui Spiridon Buhuş

Vasile, ţigan

Ion, ţigan

Cerbul, jidov

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 192

MOLDOVENII recenzaţi la 1770 No Comments Dec 28

Hânţeştii din Vale – Suceava, la 1774

Ținutul Botoșani

10 iunie 1774

Ocolul Siretului

Hânţeştii din Vale

Toată suma caselor: 31

Scădere rufeturile, însă: 16

1 popă

1 diacon

5 scutelnici

1 plugar

2 slugi

6 ţigani

Rămân birnici: 15

Birnicii:

Ion, morar

Ion Guţul

Mihai, brat (frate) lui

Tănase, brat lui

Nechita sin (fiu) Pintelei

Vasile Lungul

Ion, prisăcar

Toader zet (al) lui

Nechita brat lui

Ion, rotar

Grigore Codău

Miron Guţul

Lupaşcu

Gavril, ungurian

Grigoraş, ungurian

Rufeturile:

Popa Dumitraşcu

Diaconul Ilie

Tănase, ţigan

Andrei, ţigan

Vasile, ţigan

Arhirie, ţigan

Grigoraş, ţigan

George, ţigan

Pricopi, pas, scutelnic postelnicului Ştefan Silion

Chiriac, brat lui Lupaşcu, tij (la fel)

Chirila, rotar, tij (la fel)

Toader, botnar, tij (la fel)

Ion Berievic, tij (la fel)

Macovei, plugar

Ioniţă, slugă

Neculai, slugă

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 191

MOLDOVENII recenzaţi la 1770 No Comments Dec 28

Hânţeştii din Deal – Suceava, la 1774

Ținutul Botoșani

10 iunie 1774

Ocolul Siretului

Hânţeştii din Deal

Toată suma caselor: 85

Scădere rufeturile, însă: 36

3 popi

1 diacon

15 scutelnici

4 slugi

13 ţigani

Rămaşi birnici: 49

Birnici:

Grigoraş, cheptănarul

Ion Pali

Ursul, vornic

Grigori, vornic

Mihai, olar

Irimia, câmpulungian

Ion Pătraşcu

Ioniţă, cojocar

Ion Siminician

Vasile Oane

Petre Şimon

Vasile

Pântia

Costandin Găluşcă

Toader

Neculai Holbotă

Ion, puşcaş

Toma sin (fiu) Pintelei

George sin Ştefan

George Siminician

Grigoraş Şimon

Toader, vătăman

Andrei, botnar

Costandin, pânzar

Vasile Bălica

George sin Dănilă

Ion, cojocar

Iftimi Butnăraş

Pânte

Mihai, olar

Andrei, vătăman

Neculai Găoaze

Vasile, vătăman

Ion Cărăşel

Simion, cojocar

Toader Moşniaga

Vasile Topală

Neculai brat (frate) vătăman

Andrei zet (al) Topală

Chiriac cel tânăr

Ştefan, puşcaş

Lungul sin vornicului

Vasile sin Simion

Grigori

Dumitraşcu, dascăl

Neculai sin Andreeşoaiei

Dumitraşcu, tij (la fel)

Zaharia sin lui Ion

Rufeturile:

Popa Sandul

Popa Cozma

Popa Ion

Diaconul Costandin

Ion, pescar, scutelnic medelnicerului Toader Silion

Grigoraş Băsărabă, tij (la fel)

Neculai, tij (la fel)

Ştefan , tij (la fel)

Andrei, botnar, tij (la fel)

Roman, grădinar, tij (la fel)

Lungul Gorban, tij (la fel)

Mihălache sin (fiu) lui, tij (la fel)

Vasile Bălică, tij (la fel)

Mihai, ciubotar, tij (la fel)

Tudose Căzac, tij (la fel)

Vasile Simion , tij (la fel)

Timoftii Cimpoeş, tij (la fel)

Ivan Cimpoeş

Grigori, crav, tij (la fel)

Grigoraş, slugă

Irimie, slugă

Grigori, slugă

Neculai, slugă

Ion, ţigan

Radul, ţigan

Ştefan, ţigan

Simion, ţigan

Toader, ţigan

Nica, ţigan

Ion, ţigan

Pântia, ţigan

Ioniţă, ţigan

Ion, ţigan

Ion Cocârţă, ţigan

Ion, ţigan

Costandin, ţigan

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 190 şi 191

MOLDOVENII recenzaţi la 1770 No Comments Dec 28

Bucecea – Botoşani, la 1774

Ținutul Botoșani

10 iunie 1774

Ocolul Siretului

Bucecea

Toată suma caselor: 13

Scădere rufeturile, însă 2

2 popi

Rămân birnici 11

Birnici:

Sandul sin (fiu) Ştefanii

Ion sin Andreeşoaia

Ion, cojocar

Ion, morar

Simion sin popii

Grigoraş Oane

Vasile Cotârniaţă

Vasile Busiioc, vornic

Macsin

Pavel

Ion, cioban

Rufeturile:

Popa Ştefan

Popa Ion

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 190

MOLDOVENII recenzaţi la 1770 No Comments Dec 28

Obiceiul de iarnă, un act de eroism obştesc

În general obiceiurile, păstrate în lumea satelor de milenii, sunt pe cale să fie definitiv măturate de către impostorii care, cum l-au prins pe bunul Dumnezeu pe poalele mantiei, ajungând primari, cum dau de pereţi cu toţi artiştii înnăscuţi, care respiră prin obştile lor, pentru a înscăuna, drept directori ai căminelor de nunţi, cumetrii şi praznice, ba o rubedenie, ba un lipitor de afişe. Primari care durează pentru spiritualitatea satelor pe care le conduc sunt puţini: Gheaţă – la Botoşana, Violeta Ţăran – la Berchişeşti, Loghin Saviuc – la Calafindeşti şi poate că încă unul, doi. De regulă, obiceiurile supravieţuiesc în şcoli generale cu dascăli minunaţi, precum Zvoriştea sau Hănţeşti, sau prin sate în care există, izgonit din căminul cultural pe care l-a luminat timp de o viaţă, câte un mare inimos. La Mălini, unde exista cea mai tulburătoare “Capră” din ţară, chiciul de tip sovietic deja pătrunde vijelios, deşi o a doua trupă, formată majoritar din tineri, pare să mai conserve câte ceva din ceea ce au avut, deşi urşii pestriţi au pătruns şi acolo ca cioburile între străchini. Nu ştiu din ce pricină se duc pe apa sâmbetei obiceiurile vechi ale Mălinilor şi nici nu prea contează. Contează doar că, aşa cum obişnuiesc să-l tot tachinez pe preşedintele Gheorghe Flutur, ceea ce a rezistat, timp de două milenii, în faţa asalturilor migratorilor, va dispărea definitiv în doar două mandate ale domniei sale şi ale lui Călin Brăteanu.

Şi nu e de glumit, chiar dacă nu mă pot abţine. Astăzi, de pildă, pentru că mă dureau cumplit picioarele, i-am întrebat pe toţi liderii culturali judeţeni de ce se cheamă formaţia din Volovăţ “Valea Uţei”. “Pentru că aşa scrie pe pancardă!”, m-a lămurit unul dintre ei. “Pentru că aşa se cheamă pârâul din sat”. De Zeiţa Vetrei, Uţa, care îl întâmpinase pe Dragoş Vodă la Olovăţ nu auzise nimeni dintre bravii noştri cârmuitori culturali, deşi îndeasă tradiţiile (legendele) lui Simion Florea Marian în biografiile de concurs de te doare mintea. Dar ce contează biografiile, când în cultură nu ai nevoie de aptitudini creatoare, ci de slugărnicie, încuscriri şi hărnicie de lipitoare în electorale!

Obiceiuri de iarnă 2018 No Comments Dec 27