Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (XII)

Felsensprengungen bei Kirlibaba, 1914

„Gheorghe a lui Iftemi Sidor, născut în Broscăuţii Noi, la 22 martie 1885, să fi murit la anul 1916, în Katarinburski Uest, gubernia Peromski, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Nastasiei a lui Gheorghe Sidor, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Nicolai Ostropolski, născut în Obertyn, la 14 decembrie 1886, cu ultimul domiciliu în Adâncata (Hliboka – n. n.), a participat la război şi să se fi înecat în iarna 1915, în Dunăre. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Carola Ostropolska, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Simion a lui Dimitrie Palagiuc, născut în Flondoreni, la 1 august 1876, a fost chemat, în august 1914, sub arme şi a luptat pe frontul rusesc, în Polonia rusească. Din toamna anului 1914, în care timp dispărutul se afla pe câmpul de luptă, în Polonia rusească, şi până în prezent, lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Casandrei Palagiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Mendel Feingold, născut în Crasna Ilschi, la 4 mai 1880, ar fi murit la 27 februarie 1915, pe înălţimea Crivei, în Carpaţi, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Raisei Feingold, mama celui dispărut, procedura pentru declararea morţii”.

„Ştefan Mariuţac a lui Gheorghe, născut în Boian, la 7 septembrie 1854, să fi murit, în luna lui septembrie 1917, în Rusia, şi Maria Mariuţac, născută Svecla, în Boian, la 23 decembrie 1897, să fi murit în luna lui iunie 1917, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Ioanei a lui Dimitrie Harasim, procedura pentru declararea morţii celor dispăruţi”.

„Nicolai a lui Ştefan Mostiuc, născut în Slobozia Rarancei, la 10 noiembrie 1891, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul nr. 41 de Infanterie şi a plecat, cu acest regiment, pe frontul rusesc. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Domnicei Mostiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Aftanasei Doubei, născut în Voloca, la 5 aprilie 1881, a fost intrat, cu ocazia mobilizării generale, în serviciul militar. Îmbolnăvindu-se în Müzzuschlag, să fi murit la începutul lunii februarie 1915. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Ioanei Douhei, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Vasile Dronec, născut în Zastavna, la 1 iunie 1877, a plecat la război şi, ajungând în captivitate la moscali, să fi murit într-un spital din Portova, Rusia, în anul 1916. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Dronec, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Alexa a lui Daniil Malanciuc, născut în Gavrileşti, la 4 martie 1885, a plecat, în 1 august 1914, la război şi, ajungând în captivitate la italieni, se îmbolnăvise şi să fi murit într-un spital din Sassoferrato, Italia, cam în luna mai 1919. Până în prezent, n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Saftei Malanciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Procopie Biliciuc, născut în Volcineţ, la 17 august 1883, a fost chemat, în vara anului 1916, la arme şi, de atunci, e dispărut, nesosind, până în prezent, nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Eudochiei Biliciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Grigori Burechailo, născut în Repujineţ, la 27 noiembrie 1893, să fi murit în Czehlowka, gubernia Katerinoslaw, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea fraţilor şi surorilor Parasca Hobelit, Ierena Lesco, Maria Kizeina şi Gheorghe Burechailo, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Emanuil a lui Gheorghe Scîntei, născut în Rarancea, la 19 august 1879, a fost înrolat, în primăvara anului 1915, în armata austriacă şi a plecat, după două luni, la frontul rusesc, în Galiţia, unde a luat parte la luptele contra ruşilor. De atunci lipseşte orice informaţie despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Vasilca Scîntei, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Alexie Blezniuc, născut în Revna pe Ceremuş, la 20 septembrie 1883, a intrat, odată cu izbucnirea războiului, în 1914, în serviciul militar şi a luat parte la o luptă lângă Halicz, în Galiţia, în toamna anului 1915. De atunci lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Anastasiei Blezniuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Georgi a lui Sava Haraga, născut în Flondoreni, la 13 ianuarie 1856, a fost înrolat, în anul 1876, în armata austriacă şi a plecat, în anul 1879, la război. De atunci lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Vasilcei Mosteiczuk, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Peter a lui Iacob Schmidt, născut în Cernăuţi, la 29 noiembrie 1873, a fost înrolat, în august 1914, în armata austriacă şi a luat parte la luptele din Polonia rusească, de unde a scris, ultima dată, în anul 1916. De atunci n-a dat nici un semn de viaţă. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Dnei Rosalia Schmidt, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Corneli a lui Nicolai Şumca, născut în Malatineţ, la 9 septembrie 1885, să fi murit, la 16 septembrie 1918, în Sascaton, Canada, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale Sanda Şumca, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie a lui Filip Tatarciuc, născut în Buda, la 16 iulie 1890, să fi murit, în februarie 1916, în Perm, Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Domnica Tatarciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Ştefan Roznowski, născut în Zwineace, la 2 faur 1887, s-a aflat, în anul 1917, în spitalul pentru alienaţi din Kulparkow, de lângă Lemberg, şi a părăsit acest spital, cu ocazia luptelor în jurul oraşului Lemberg, în vara anului 1915. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Parascei Roznowski, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Iacob a lui Heinrich Huber, născut în Cernăuţi, la 18 iulie 1891, ar fi murit în noiembrie 1914, în Polonia rusească, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Huber, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Vasel Serna, născut în Revacăuţi, la 12 septembrie 1882, ar fi murit la 15 ianuarie 1916, în Canmorc, Canada, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Catarinei Serna, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Josef a lui Ştefan Janczewski, născut în Kuty, la 19 martie 1887, a plecat, în august 1914, la război şi ar fi picat în luptă, pe frontul rusesc, în toamna anului 1915. Din 18 noiembrie 1918 şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Amaliei Janczewski, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Georgi a lui Nicolai Scântei, născut în Rarancea, la 23 aprilie 1889, a plecat la război şi e dispărut de la finea lunii august 1914, luând parte la lupta de la Zaleşcichi. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Sandei Scântei, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Teodor Burdeniuc, născut în Rarancea, la 12 februarie 1890, ar fi picat în primăvara 1915, în munţii Carpaţilor, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Burdeniuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Johann Rumpel, din Ilişeşti, a participat la război şi să fi căzut în anul 1915, într-o luptă din Carpaţi, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Rumpel, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Heinrich a lui Johann Armbrüster, din Ilişeşti, la 1 iunie 1877, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1916, lângă Görz, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Katarina a lui Heinrich Armbrüster, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Toader Vultur, din Băişeşti, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1916, lângă Boian, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Magdalena a lui Nicolai Vultur, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Costan a lui Ilie Russu, din Vicovul de Sus, a participat la război şi ar fi murit, într-un spital, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Anna Russu, născută Mironovici, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Constantin a lui Gheorghe Butnar, din St. Ilie, a participat la război şi e dispărut din anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Varvara a lui Constantin Butnar, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Gheorghe a lui Maftei Pârghie, din Gălăneşti, a participat la război şi ar fi căzut într-o luptă, pe frontul rusesc, în anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Magdalina a lui Gheorghe Pârghie, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru Hojbota, din Părteştii de Sus, a participat la război şi ar fi murit într-un spital, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Anna Hojbota, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Simion a lui Toader Sauciuc, din Pătrăuţi pe Suceava, a participat la război şi ar fi căzut, într-o luptă în Carpaţi, în anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Iftemia a lui Simion Sauciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Pavel Popescul, din Bădeuţi, a participat la război şi ar fi murit, într-un spital la Viena, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Aftira a lui Pavel Popescul, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Silvestru a lui Ioan a lui Domitru Lungu, din Părteştii de Jos, a participat la război şi ar fi murit la Albania, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eleana a lui Silvestru a lui Ioan Lungu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Gherasim Ursan, din Arbora, a participat la război şi ar fi murit ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Floarea a lui Vasile Ursan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie a lui George Cuşniriuc, născut la Rarancea, la 14 august 1872, ar fi murit la Gmünd, la finea lui ianuarie 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Vasilkei Cuşniriuc, născută Ungurean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„George a lui George Poliovei, născut în Costeşti, la 19 martie stil vechi 1884, să fi murit în toamna 1915, în Ottawa, Canada, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Eufrozinei Poliovei, născută Ungurean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Johan Mai, din Ilişeşti, care a participat la război, să fi murit ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Mai, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[1].

1914: Flűchtlinge aus der Bukowina am Elektrotrain

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 18, Cernăuţi, 15 iunie nou 1921, pp. 232-240

BUCOVINA UNIRII CU ŢARA No Comments Dec 31

Decizii de expropriere în Bucovina anului 1921 (II)

Valea Putnei, în 1918

„I). Deciziune de expropriere No. Ra 133/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Coţmani, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 204, Şipeniţ, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 169 ha 67 a 68 mp, proprietatea dnei Anysia Miron Costin, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

II). Deciziune de expropriere No. Ra 109/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Coţmani cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 120, Lujeni, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 66 ha 90 a 68 mp, proprietatea dlui Andreas Botuşan, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

III). Deciziune de expropriere No. 226/21. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Suceava, cu care s-a decis renunţarea la exproprierea corpului rustical fasc. No. 337 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Călineştii lui Cuparencu, proprietatea lui Abraharn Hölzel zis şi Rammler, a devenit definitivă.

IV). Deciziune de expropriere No. 33/21. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Suceava, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 267, Comaneşti, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical fasc. No. 1005 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Comaneşti, în suprafaţă de 115 ha 21 a 53 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

V). Deciziune de expropriere No. 1418/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Suceava, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 459, Mitocul Dragomirnei, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 153 ha 40 a 53 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. ort., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

VI). Deciziune de expropriere No. 3056/20. Deciziunea Senatului Comisiei agrare centrale, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 298, Toporăuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 1155 ha 59 a 67 mp, proprietatea Fondului bisericesc ori. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean” a devenit definitivă.

VII). Deciziune de expropriere No. 2899/20. Deciziunea Senatului Comisiei agrare Centrale, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 450, St. Ilie, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 524 ha 66 a 42 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

VIII). Deciziune de expropriere No. 323/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Rădăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 314, Voitinel-Gălăneşti, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 296 ha 18 a 53 mp, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

IX). Deciziune de expropriere No. 243/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Rădăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 306, Frătăuţi Vechi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 199 ha 68 a 33 mp, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

X). Deciziune de expropriere No. 242/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Rădăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 317, Satul-Mare, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 34 ha 05 a 32 mp, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XI). Deciziune de expropriere No. 241/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Rădăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 302, Măneuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 240 ha 58 a 73 mp, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XII). Deciziune de expropriere No. 80/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Rădăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 390, Milişăuţi de Sus, din registrele funciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 288 ha 72 a 23 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XIII). Deciziune de expropriere No. Ag. 44 Pohorlăuţi /9. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 140, Pohorlăuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 158 ha 82 a 46 mp, proprietatea dlui Alexandru baron Szymonowicz şi a doamnelor Olga Romoszkan şi Stefania Iacubovici, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XIV). Deciziune de expropriere No. Ag. 44 Mosoreni /2. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis renunţarea la exproprierea corpului dominical fasc. No. 149, Mosoreni, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical fasc. No. 464 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Mosoreni, proprietatea dlui Paul şi Maria Socolowski, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XV). Deciziune de expropriere No. Ag. Vânceni IV /5. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 229, Vrânceni, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 135 ha 31 a 71 mp, proprietatea dnei Mina Jekeles, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenii definitivă”[1].

Pojorâta, în 1918: Munţii Adam şi Eva

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 18, Cernăuţi, 15 iunie nou 1921, pp. 229, 230

Din vremea Unirii, DOCUMENTELE VREMURILOR No Comments Dec 31

Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (XI)

Mărgineni, în mai 1918

„Teodor a lui Vasile Stefaniuc, născut la 14 ianuarie 1885, fost domiciliat în comuna Roşa, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, la Batalionul de Vânători nr. 27 şi a plecat la frontul rusesc, unde ar fi picat în noiembrie sau decembrie 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Savina Stefaniuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ştefan a lui Francisc Banachovschi, născut în Flondoreni la 9 decembrie 1888, a plecat, în mai 1915, la război şi ar fi murit pe Monte Lemerle, în Italia, la 18 iunie 1916, lipsind, de atunci şi până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţia legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Banachovschi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ion a lui Gheorghe Frunză, născut la Igeşti, la 1 aprilie 1888, chemat, în august 1914, sub arme, a luptat în Polonia rusească, la Karliad-Hromalod şi ar fi murit acolo la 19 noiembrie 1914. Până în prezent lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Aurorei Frunză, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Michael a lui Ioan Dubis, născut în Dubova, la 8 august 1881, a fost înrolat în anul 1914, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul 22 de Infanterie, a participat la lupta contra ruşilor, pe lângă Halicz, în Galiţia, şi să fi fost grav rănit acolo, în septembrie 1914. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Dubis, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„George a lui Ioan Ocruşco, născut în Bila, la 12 ianuarie 1877, să fi murit, în mai 1917, în Şipot, Regatul vechi, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează procedura pentru declararea morţii celui dispărut, la cererea Ielenei a lui George Ocruşco”.

„Grigori a lui Parftemi Covaliuc, născut în Onut, la 4 aprilie 1891, să fi murit, la 15 august 1915, în Mitcău, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează procedura pentru declararea morţii celui dispărut, la cererea lui Partfemi Covaliuc şi Anilei Covaliuc a lui Partfemi”.

„Toader a lui Ştefan Zawaliuk, născut în Samuşin, ar fi murit în anul 1915, în Samuşin, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează procedura pentru declararea morţii celui dispărut, la cererea Mariei Kresko”.

„Toader a lui Gheorghe Nastasi, din Pătrăuţi pe Suceava, care a participat la război şi să fi căzut în anul 1914, pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Măriuca a lui Toader Nastasi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan Antonessi, din St. Ilie, a participat la război şi de dispărut din anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Saveta a lui Pavel Cerlinca, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Pavel Nica, din Tişăuţi, a participat la război şi ar fi căzut în anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Galafira a lui Dumitru Nica, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Josef Bindl, din Tişăuţi, a participat la război şi ar fi căzut în anul 1916, lângă Mesticăneşti (Mestecăniş – n. n.), după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Procuraturei de finanţe, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Vasile Ticşa, din Vatra Dornei, care a participat la război şi ar fi murit în anul 1916, într-un spital din Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Anghelina a lui Nicolai Ticşa, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Todosi Bondari, din Drăgoieşti, care a participat la război şi ar fi murit pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ioana a lui Todosi Bondari, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Petre a lui Spiridon Ilişoi, din Volovăţ, a participat la război şi ar fi căzut în anul 1915, pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ioana a lui Petre Ilişoi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Franz Presser din Satulmare a participat la război şi ar fi murit ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Adolfine Presser, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Grigori a lui Isail Popescul, din Horodnicul de Jos, care a participat la război şi să fi căzut pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Catarina a lui Grigori Popoescul, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Petre Ileţchi, din Ipoteşti, care a participat la război şi să fi căzut pe frontul italian, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Domnica a lui Nicolai Ileţchi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Zaharie Holbura, din Cajvana, a participat la război şi ar fi căzut într-o luptă contra ruşilor, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Sofronia a lui Vasile Holbura, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Alexandru a lui Gheorghe Caziuc, din Mitocul Dragomirnei, care ar fi murit în anul 1914, într-un spital, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea surorilor sale, Ileana Matiescu, născută Caziuc, şi Domnica a lui Ioan Reşcu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

Vijniţa, în 1918: Ruina fostei gări

„Filip a lui Andrei Fediuc, născut în Negostina, la 11 octombrie 1887, a plecat, în august 1914, la război şi ar fi murit, într-o luptă din Carpaţi, în toamna anului 1915. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea lui Andrei Fediuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Alexa Melniciuc, născut în Lujeni, la 25 noiembrie 1884, a plecat la război şi, luptând pe frontul italian, să fi murit în luptă, în anul 1916. Din acel moment şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Catarinei Melniciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„German a lui Gheorghe Tcaciuc, născut în Volcineţ, la 12 mai 1881, a fost chemat, în august 1914, sub arme şi a luat parte la luptele din Galiţia din toamna anului 1914. De la ziua înrolării sale şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Tcaciuc a lui German, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Rudolf a lui Ioan Neumar, născut în 6 octombrie 1886, cu domiciliul din urmă în Cernăuţi, strada Ritt, în anul 1914, ca sergent I. R. 64, fu luat ca prizonier de război în Rusia, unde să fi murit el în 28 faur 1915 de tifos. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Katarina Neumar, născută Schmid, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile Dwicznyczuk, născut în Şirăuţii de Sus, la 17 decembrie 1888, chemat fiind sub arme, în august 1914, ar fi picat în Carpaţi, pe timpul Paştelor 1915, lipsind până în prezent orice ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Domkai Dwicznyczuk, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Toader Ciornei, născut în Zelenău, la 14 august 1877, ar fi murit la finea lui decembrie 1914, lângă Pătrăuţi pe Suceava, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Ciornei, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„George a lui Ion Doubeniciuc, născut în Rogojeşti, la 7 martie 1882, chemat sub arme, ar fi murit în captivitate italiană, în localitatea Areiana, lângă Roma, la finea lui februarie 1918, în spital, răpus de o boală. Până în prezent, nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Ecaterinei Doubericiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Iustin a lui Ioan Danilevici, născut în Oşechlib, la 25 mai 1889, ar fi murit la 2 august 1915, lângă Halici, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Danilevici, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Mihai a lui George Zahariuc, născut în Tărăşeni, la 1o noiembrie 1872, a plecat, în august 1916, la război şi ar fi murit, în luptă, pe Monte Carlo, în iunie 1918. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Zamfirei Zahariuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Ştefan Taşciuc, născut în Cotul lui Strileţchi, la 19 noiembrie 1878, a plecat, la izbucnirea războiului mondial, la război şi, apoi, în captivitate la ruşi ar fi murit, bolnav de tifos de stomac, într-un spital din Serzan, lângă Volga, în iarna anului 1915. Până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Ierenei Taşciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilisei a lui Vasile Iurco, născut la 16 septembrie 1871, la Boian, ar fi murit, în aprilie 1917, în Perin, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria a lui Ilisei Iurco, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Victor a lui Nichita Todosi, din Vicovul de Jos, care a participat la război şi să fi murit, ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Paraschiva a lui Victor Todosi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Toader a lui Gavril Civată, din Bilca, a participat la război şi ar fi murit, în prinsoare în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Iuona a lui Toader Civată, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Josef a lui Aadalbert Boczar, născut în anul 1881, s-a prezentat la serviciul militar în iunie 1916 şi ar fi murit, în un spital, în august 1917, în Ungaria. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Josefinei Boczar, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Avachum a lui Nicolai Curea, din Marginea, a participat la război şi ar fi picat, în anul 1915, în Carpaţi, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Paraschiva a lui Avachum Curea, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ambros Palko, din Gura Putnei, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Melanie Palko, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Timoteu Medviciuc, din Rus pe Boul, a participat la război şi e dispărut din anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Sofia Medviciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Toader a lui Mihalachi Bujorean, din Bosance, a participat la război şi ar fi căzut pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Marinca Bujorean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Grigori Struţi, din Răuseni, a participat la război şi ar fi căzut într-o luptă lângă Rarance, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Magdalina a lui Ioan Struţi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Precop a lui Todor Chifan, din Vicovul de Jos, a participat la război şi e dispărut din anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ileana a lui Precop Chifan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasili a lui Toador Gheorghiţa, din Vicovul de Sus, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1915, pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea fratelui său, Dumitru Gheorghiţa, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Pentelei a lui Ioan Guliciuc, din Ipoteşti, a participat la război şi să fi murit într-un spital, în Krakau, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Margiola Guliciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[2].

Iarna, la Vicovu de Jos, în 2 ianuarie 1918

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 15, Cernăuţi în 29 Aprilie nou 1921, pp. 189-192

[2] Monitorul Bucovinei, Fascicula 17, Cernăuţi, 1 iunie nou 1921, pp. 220-224

BUCOVINA UNIRII CU ŢARA No Comments Dec 31

Decizii de expropriere în Bucovina anului 1921 (I)

Împroprietărirea ţăranilor, la Bosanci

Prin deciziile Comisiunii Agrare Centrale, semnate de Preşedintele Comisiunii Agrare Centrale, Boldur, în Bucovina anului 1921 au fost expropriate următoarele moşii:

„I). Deciziune de expropriere No. Ra 173/20. Deriziunea Comisiunii agrare de ocol Coţmani, cu care s-a decis exproprierea de 85 ha 19 a 12 mp din moşia Gavrileşti, proprietatea lui Iossel Merdinger, Chave Perl Merdinger şi Salomon Merdinger, corpul domicial fasc. No. 68 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Gavrileşti, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

II). Deciziune de expropriere No. 286/20/3. Deriziunea Comisiunii agrare de ocol Storojineţ, cu care s-a decis exproprierea parcelei cadastrale No. 515, în întindere de 15 ari 57 mp, corpul dominical fasc. No. 432 Iordaneşti din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, proprietatea fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

III). Deciziune de expropriere No. 285/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Storojineţ, cu care s-a decis exproprierea de 43 ha 81 a 42 mp din corpul dominical fasc. No. 434 Carapciu pe Siret din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, proprietatea Fondului bis. ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

IV). Deciziune de expropriere No. 643/20. Deciziunea Senatului Comisiunii agrare Centrale, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical Burla, fasc. No. 303 din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 208 ha 55 a 65 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

V). Deciziune de expropriere No. 839/21. Deciziunea Senatului Comisiunii agrare Centrale, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical Poieni, fasc. No. 393 din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 42 ha 26 a 03 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

VI). Deciziune de expropriere No. 20/21. Deciziunea Senatului Comisiunii agrare Centrale, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical, fasc. No. 67, Hriaţca, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 188 ha 23 a 02 mp, proprietatea dlui Emanuel Brunno Barber, în Suceava, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

VII). Deciziune de expropriere No. 518/21. Deciziunea Senatului Comisiunii agrare Centrale, cu care s-a decis a nu se expropria moşia Ivancăuţi, proprietatea dlui Granz Erwin Iurnitschek şi a drei Ludwika Iurnitschek, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

VIII). Deciziune de expropriere No. Ag. Vasilău I/19. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care decis exproprierea corpului dominical, fasc. No. 222, Vasilău, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 133 ha 58 ari a corpului dominical, fasc. No. 343, Horoşăuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical, fasc. No. 577 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Horoşăuţi, în suprafaţă de 178 ha 90 a 16 mp, şi a corpului rustical fasc. No. 4 din registrele fonciare pentru comun cadastrală Dobronăuţi, în suprafaţă de 62 ha 94 a 68 mp, proprietatea moştenitorilor lui Severin Warteresievici, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

IX). Deciziune de expropriere No. Ag. Vrănceni I/6. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 229, Vrănceni, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 183 ha 01 a 51 mp, proprietatea dnei Erna Ettel Bartfeld, născută Kron, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

X). Deciziune de expropriere No. Ag. 44 Culeuţi / 7. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 99 Culeuţi-Weinfeld din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical fasc. No. 464 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Culeuţi, în suprafaţă de 31 ha 05 a 16 mp, proprietatea minorilor Gabriel, Marcel şi Carse Ernst şi a Sarei Schlesinger, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XI). Deciziune de expropriere No. Ag. 44 Mosoreni. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 147 Mosoreni din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 20 ha 08 a 22 mp, proprietatea dnei Valeria baroneasă Schenk, născută Lucasievici, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XII). Deciziune de expropriere No. Ag. 44 Vasilău II/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis a nu se expropria corpul dominical fasc. No. 223, Vasilău, din registrele fondare pentru moşiile bucovinene şi fost corp rustical fasc. No. 400 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Vasilău, în suprafaţă de 12 ha 60 a 48 mp, proprietatea moştenitorilor după Leon Bratkowski, în folosul „Fondului de pământ bucovinean” a devenit definitivă.

XIII). Deciziune de expropriere No. 182/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Rădăuţi, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 315, Volovăţ, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 284 ha 75 a 33 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XIV). Deciziune de expropriere No. 324/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Rădăuţi, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 304, Horodnicul de Sus, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 261 ha 58 a 18 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XV). Deciziune de expropriere No. 281/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Rădăuţi, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 313, Vicovul de Jos, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 24 ha 71 a 56 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XVI). Deciziune de expropriere No. 198/20/2. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Rădăuţi, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 307, Frătăuţii Noi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical fasc. No. 5502 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Frătăuţii Noi, în suprafaţă de 995 ha 17 a 95 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenii definitivă.

XVII). Deciziune de expropriere No. 181/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Rădăuţi, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 389, Marginea, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 269 ha 66 a 53 mp, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XVIII). Deciziune de expropriere No. Ag. 281/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 425, Bănceşti, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical fasc. No. 501 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Bănceşti, în suprafaţă de 16 ha 65 a 40 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenii definitivă.

XIX). Deciziune de expropriere No. Ag. 286/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 135, Climăuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 100 ha 91 a 41 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenii definitivă.

XX). Deciziune de expropriere No. Ag. 288/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 446, Prevorochi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţa de 69 ha 22 a 69 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XXI). Deciziune de expropriere No. 474/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 442, Mănăstioara (St. Onufrei), din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 65 ha 50 a 78 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XXII). Deciziune de expropriere No. 283/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 149, Baineţ, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 16 ha 37 a 38 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. ort., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XXIII). Deciziune de expropriere No. 289/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 424, Bălcăuţi şi Negostina, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 151 ha 34 a 03 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XXIV). Deciziune de expropriere No. 287/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 432, Ţibeni, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 4 ha 32 a 93 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort, or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XXV). Deciziune de expropriere No. 285/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 318, Cerepcăuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 67 ha 92 a 81 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XXVI). Deciziune de expropriere No. Ag. 284/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 429, Dorneşti, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 222 ha 58 a 14 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XXVII). Deciziune de expropriere No. Ag. 282/20. Deciziunea Comisiunea agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 449 Grăniceşti, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 62 ha 35 a 20 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XXVIII). Deciziune de expropriere No. 226/20. Deciziunea Senatului Comisiunii agrare Centrale, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 321, Buda, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 45 ha 91 a 23 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XXIX). Deciziune de expropriere No. Ag. Părăul Negru /5. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 265, Părăul Negru, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical fasc. No. 1076 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Părăul Negru, în suprafaţă de 8 ha 78 a 03 mp. proprietatea soţilor Vasile şi Gafiţa Bzovei, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XXX). Deciziune de expropriere No. Ag. Vrănceni III/5. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 465, Vrănceni, şi o fascicolă nouă din corpul dominical fasc. No. 262, Zastavna, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţa de 177 ha 30 a 89 mp, proprietatea dnei Cipre Marie Zisă şi Cecilie Babad, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă”[1].

Bucovinence, rugându-se la Arbore

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 17, Cernăuţi, 1 iunie nou 1921, pp. 213-216

Din vremea Unirii, DOCUMENTELE VREMURILOR No Comments Dec 30

Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (X)

Horă la Vicovu de Jos, în martie 1917

„Constantin a lui Ştefan Ţiganaş, născut în 1882, din Ceahor, a fost înrolat, în 1914, cu ocazia mobilizării generale, în Batalionul de Vânători 27 şi a plecat cu dânsul la luptă. În noiembrie 1916, s-a îmbolnăvit în tranşeu la Cârlibaba. Martorul Dimitrie a lui Mihai Holunga se afla în acelaşi tranşeu cu dânsul şi, părăsind tranşeul Ţiganaş, află el de la un stegar sanitar că dânsul ar fi pe locul de ajutor. De atunci nu e nici o ştire despre dânsul. Conform unei informaţii din partea Crucii Roşii, el a a dispărut din 6 iulie 1916. Presupunându-se probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Fevronia Ţiganaş, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

„Patapie Olexiuc a lui Dimitrie, din Suchovercov (Suhoverca – n. n.), născut în 1883, a fost înrolat, în 1915, la Regimentul 35 şi a plecat, în august 1915, pe frontul rusesc. Conform afirmării lui George a lui Petru Grigorcea din Suchovercov, care a servit cu numitul la acelaşi corp de armată, au participat ambii, în august 1915, la lupta de la Zlota-Lipa. În ziua următoare află Gligorcea, de la un camarad, că Olexiu a picat în această luptă şi nu l-a mai văzut. Acolo ar fi murit, după cum afirmă martorii. Fiind, deci, decesul presupus în mod legal, se dispune, la cererea soţiei sale, Maria Alexiuc, născută Semeniuc, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

„Dimitrie Sucholotiuk a lui Nicolai din Coţmani, născut în 1887, a fost înrolat, în 1914, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul 24 şi a plecat la luptă. Ultima scrisoare de pe front a trimis-o soţiei sale cu data de 24 martie 1915. De atunci nu-i nici o ştire despre dânsul. Martorii spun că, în aprilie sau martie, dânsul a luat parte la un atac în contra ruşilor şi, după această luptă, n-a mai fost văzut, aşa că trebuie să fi picat pe câmpul de onoare. Presupunându-se probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Maria Sucholotiuc, născută Pauline, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

„Lazar a Iacov Zahariuc, din Ceahor, născut în 1882, a fost înrolat, în august 1914, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul nr. 41 Infanterie şi luptă cu regimentul în contra Rusiei. Conform afirmărilor martorului Vasile Rusnac din Ceahor, care a servit în Regimentul 41, l-a văzut acesta, ultima dată, în noiembrie 1914. Venind el, după aceea, la compania lui Zahariuc, i-au spus ceilalţi camarazi şi chiar fratele lui Zahariuc, care a picat în 1916, că Lazar Zahariuc a picat în noiembrie 1914. Fiind, deci, decesul presupus, se dispune, la cererea soţiei sale, Ana Zahariuc, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”[1].

Rădăuţi, în 1917

„George Gramowicz a lui Procopie, născut în1883, în Cotul lui Strileţchi, a fost înrolat, în 1914, cu ocazia mobilizării generale, la oaste şi a plecat în campanie. În toamna anului 1914, se afla la Przemysl, ca săpător. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Presupunându-se probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Parascheva Gramowicz, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

„Anna Mittermayer, născută Tofanel, soţie de conductor de tren, a plecat din Cernăuţi, pe timpul invaziei ruseşti, pe la finea anului 1916 sau începutul lui 1917, cu un soldat rus, luând cu sine documentele ei personale, între altele şi o legitimaţie de călătorie, cu fotografia ei. De la retragerea ruşilor din Bucovina, lipseşte orice ştire despre dânsa. În august 1918, a adus Ioachim Palamar, gospodar din Crasna-Ilschi, fost infanterist la Regimentul 22, reîntorcându-se din prinsoarea rusească, legitimaţia cu fotografia Annei Mittermayer, născută Tofanel, şi zice că a aflat-o, pe 14 februarie 1918, la o femeie, care zăcea moartă pe un câmp, lângă un sat din districtul Jaroschenka, Comparând el fotografia cu trăsăturile feţei răposatei, a constatat cu siguranţă că aceasta e fotografia ei şi, conchizând, după locul de emitere, „Dorna-Watra”, că e o persoană din Bucovina, a luat cu sine fotografia. Fiind, deci, decesul probabil, se dispune, la cererea lui Petru Tofanel, procedura pentru stabilirea morţii celei dispărute” [2].

Dorna Candreni, în 1917

„Atanasiu Kovaliuk a lui Nicolai, născut în 1888, în Lujeni, a fost înrolat, în 1914, cu ocazia mobilizării generale, la oaste şi a plecat la război. El a căzut prizonier la ruşi şi se afla, în timpul din urmă, în localitatea Horod Weleki Luhi, guvernământul Paskow, unde se aflau şi alţi locuitori din Lujeni ca prizonieri. Acolo ar fi murit la 25 septembrie 1917 stil vechi, după cum afirmă martorii. Fiind, deci, probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Elisaveta Kowaliuk, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

„George a lui Nicolai Zwarycz din Boian a fost deportat de ruşi şi internat în Astrahan. Acolo ar fi murit, de Înălţarea Domnului 1917, după cum afirmă martorii. Fiind, deci, probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Sanchira Zwarycz, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Onufrei Bambura, din Suliţa Nouă (austriacă), a fost deportat de ruşi la Astrahan şi internat, cu mulţi locuitori din Suliţa Nouă, în Oday, Rusia. Acolo ar fi murit în toamna anului 1917, după cum afirmă martorii. Fiind, deci, probabil decesul, se dispune, la cererea lui George a lui Dumitru Bezhuz din Suliţa Nouă, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

„Petru a lui Petru Huber, născut în 1886, în Mănăstirişte (Siret – n. n.), a fost înrolat, în 1914, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul 3 de Artilerie Grea, în Przemysl, şi a servit în fortăreaţă. În martie 1915, a căzut prizonier la ruşi şi a fost internat în lagărul dun Taschkent. Acolo ar fi murit, în iunie 1915, după cum afirmă martorii. Fiind, deci, probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Luisa Huber, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

„Maxim Rotar, fiul lui Petru, născut la 12 octombrie (?), în Pătrăuţi, în timpul din urmă domiciliat aici, a fost înrolat, la începutul războiului, la oaste şi a căzut prizonier la ruşi. El ajunse în lagărul de prizonieri în Trotzkoje, guvernământul Samara, aici s-a îmbolnăvit de tifos şi, după comunicările unor persoane necunoscute, ar fi murit, în anul 1915. Fiind, deci, probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Ana Rotar, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

„George a lui George Moraraş din Roşa, născut în 1880, a fost înrolat, în 1914, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul 22 Infanterie. În toamna anului 1914, a căzut prizonier la ruşi şi ajunsese în lagărul de prizonieri de la Tomsk şi, apoi, ca lucrător într-o fabrică în Zemskij Zawod, guvernământul Ufa. Acolo ar fi murit la 12 noiembrie 1916, după cum afirmă martorii. Fiind, deci, probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Zoica Moraraş, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

„Ştefan Mistoruk a lui Nicolai din Cadobeşti născut în 1886, a fost înrolat, la 1 august 1914, cu ocazia mobilizării generale, la Regimentul 24 Infanterie şi a luat parte la luptele în contra Rusiei. El a picat în toamna anului 1914, la retragere, lângă Istula, după cum afirmă martorii. Fiind, deci, probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Parascheva Nitoruk, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”[3].

Czernowitz: Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz; 6 aug. 1917

„Ion Creţiac a lui Mihail, născut în 1884, în Zelenău, a fost înrolat, în 1914, ăn Regimentul 15 Infanterie şi a plecat în campanie. În 1915, se afla în apropierea Lublinului, unde a luat parte la luptele în contra ruşilor. Acolo ar fi murit, la 29 iulie 1915, după cum afirmă martorii. Fiind, deci, probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Maria Creţiac, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”[4].